Peste 20 de dezbateri publice, recitaluri, lecturi și proiecții de film, la Festivalul de Literatură de la Odesa, găzduit în București. Evenimentul cu acces gratuit ține până duminică, 25 februarie, la Institutul Goethe

Cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Odesa, devenit itinerant din cauza războiului din Ucraina, se va desfăşura, de joi până duminică, la Bucureşti, în program fiind incluse peste 20 de evenimente – recitaluri poetice, dezbateri, proiecţii de filme şi momente muzicale, transmite Agerpres.

Găzduită la sediul Goethe-Institut Bucureşti (Calea Dorobanţi 32), ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Literatură de la Odesa a debutat joi, de la ora 17:00, au transmis organizatorii, potrivit unui comunicat.

• Scriitorii ucraineni Iia Kiva, Yuri Vînncîciuk și Vasîl Mahno, Philippe Sands din Marea Britanie, Olivier Guez din Franța, Daniel Kehlmann și Nomran Ohler din Germania, Karl-Markus Gauss din Austria, Ariane von Graffenried și Jonas Lüscher din Elveția și Ilaria Gaspari din Italia vor putea fi urmăriți de iubitorii de literatură în lecturi publice și dezbateri, de-a lungul celor cinci zile ale festivalului.

• Lor li se alătură nume de primă mărime ale literaturii române de astăzi, precum Nora Iuga, Dan Sociu, Nichita Danilov și Radu Vancu.

Evenimentele din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, ucraineană și română, cu traducere. Accesul publicului la eveniment este gratuit.

Programul poate fi consultat pe site-ul oficial. De exemplu, întâlnirea cu scriitoarea Nora Iuga de duminică, 25 februarie, de la ora 15:30, va putea fi urmărită și online live.

“Cred că fiecare întâlnire internaţională a scriitorilor este o bună ocazie de a face schimb de idei despre literatură şi politică. Sper că ne putem asculta activ unii pe alţii. Dacă credem că literatura este un instrument universal de înţelegere, putem să o folosim pentru discuţii, nu pentru luptă”, a transmis înainte de începerea festivalului scriitorul ucrainean Vasîl Mahno – poet, eseist şi traducător, care investighează în cărţile sale conceptele de patrie şi memorie, reflectând trecutul polifonic al locului său de origine, potrivit Agerpres.

Potrivit lui Mahno, “dacă vine războiul peste ei în ţara lor natală, scriitorii trebuie să se transforme în apărătorii ei, atunci când ţara le este atacată cu brutalitate”. “Acesta este motivul pentru care mulţi scriitori ucraineni scriu literatură şi eseuri despre război şi participă la festivaluri internaţionale. Mulţi dintre ei servesc în armată şi luptă pe fronturi. În această perioadă, literatura devine o portavoce a acestor timpuri, pentru că trebuie să se facă auzită”, a completat el.

“Literatura în vremuri de război este atât o evadare din realitatea îngrozitoare, cât şi o armă, pentru că este imposibil să nu scrii despre război”, a transmis înaintea venirii la Bucureşti scriitorul Yuri Vînnîciuk, o legendă vie a literaturii ucrainene, critic neobosit al sistemului politic, considerat cel mai versatil dintre scriitorii ucraineni contemporani.

Conform organizatorilor, despre puterea literaturii de a da voce literaturii vorbeşte şi scriitoarea elveţiană Ariane von Graffenried, autoare de spoken word, membră a duo-ului “Fitzgerald & Rimini” şi curatoare a Festivalului Internaţional de Poezie de la Basel, în mesajul său transmis în avans cititorilor români: “Metaforele nu ajută împotriva oamenilor cu arme. Iar versurile frumoase nu pot vindeca rănile. Literatura însă poate crea o comunitate aici şi acum, poate oferi mângâiere, poate exprima furia şi poate fi martoră, deopotrivă, la frumos şi la odios. Literatura le dă morţilor o voce şi îi poate face să cânte”.

Pentru scriitoarea italiană Ilaria Gaspari, cunoscută pentru pasiunea sa pentru podcasturi dedicate operelor unor scriitori cunoscuţi, ediţia itinerantă din acest a Festivalului Internaţional de la Odesa este un prilej de a rememora ororile celor două conflagraţii mondiale.

“Vin spre Bucureşti cu gândul la doi mari autori europeni care au trăit în momente istorice diferite, dar au fost amândoi atinşi de urmările şi consecinţele câte unuia dintre cele două războaie mondiale. Mă gândesc la Marcel Proust, care a văzut odată cu Primul Război Mondial scufundându-se şi sfârşindu-se pentru totdeauna lumea copilăriei sale, al cărei declin inexorabil îl observase şi îl consemnase deja.

Apoi, gândurile merg către Ingeborg Bachmann, cea care în copilăria sa austriacă a cunoscut trauma devastărilor naziste şi care va căuta de-a lungul vieţii o cale a trăi într-un moment istoric în care eul să nu mai fie scufundat în istorie, ci istoria să fie în eul său. (…) Literatura nu este o armă, pentru că literatura nu distruge; şi este, într-adevăr, neînarmată şi vulnerabilă la război, dar cu forţa colectivă a unei portavoci care răspândeşte cuvinte şi gânduri. Nu este o formă de evadare, ci un refugiu deschis, adică deschis pentru a proteja împotriva ororii”, a afirmat îndrăgita scriitoare italiană, conform sursei citate.

Fondat în anul 2015, Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa şi-a propus să sublinieze efervescenţa culturală şi caracterul internaţional al oraşului şi să contribuie la consolidarea legăturilor sale cu alte metropole culturale din Europa şi de pe alte continente, potrivit organizatorilor.

Programul fiecărei ediţii în parte exprimă acest deziderat, atât prin selecţia scriitorilor invitaţi, cât şi prin temele de dialog, o importanţă deosebită în arhitectura programului festivalului ocupând-o panoramarea spaţiului cultural din zona Europei de Est şi a regiunii Mării Negre. În 2023, Festivalul Internaţional de Literatură de la Odesa a avut loc în Georgia, la Batumi. Până în prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul festivalului, se mai arată în comunicatul remis Agerpres.