Peste 370 de școli și grădinițe din România sunt relocate, potrivit lui Sorin Cîmpeanu. „Practic, eu o consider o veste foarte bună, asta înseamnă că s-a început cu adevărat reabilitarea unităților de învățământ. Sunt 374 de unități de învățământ relocate”, a declarat acesta la videoconferința cu prefecții și cu reprezentanții Inspectoratelor Școlare Județene, cu câteva zile înainte de debutul anului școlar 2022-2023.
Ministrul Educației a spus că cele mai multe școli relocate sunt în Capitală: „Cele mai multe sunt în București – 36 de unități de învățământ, sunt în Vaslui 40 de unități de învățământ, avem în Constanța 18 unități de învățământ, în Caraș, în Prahova – alte 18 unități de învățământ, deoarece fac obiectul unor acțiuni majore de reabilitare a clădirilor și de extinderea acestor clădiri, iar contractele încheiate au date de finalizare ce depășesc 5 septembrie”.
Sorin Cîmpeanu: „Avem un alt capitol care se referă la un număr important de unități de învățământ care sunt relocate. Aparent, aceasta ar putea să fie o veste rea. Practic, eu o consider o veste foarte bună, asta înseamnă că s-a început cu adevărat reabilitarea unităților de învățământ. Sunt 374 de unități de învățământ relocate, cele mai multe sunt în București – 36 de unități de învățământ, sunt în Vaslui 40 de unități de învățământ, avem în Constanța 18 unități de învățământ, în Caraș, în Prahova – alte 18 unități de învățământ, deoarece fac obiectul unor acțiuni majore de reabilitare a clădirilor și de extindere a acestor clădiri, iar contractele încheiate au date de finalizare ce depășesc 5 septembrie. În toate aceste situații, cu o singură excepție în Arad și cred că mai era o situație în Giurgiu, pentru cele 374 de unități de învățământ care sunt în proces de reabilitare, din perspectiva clădirilor, s-au găsit soluții de relocare. Avem două situații punctuale în Arad și în Giurgiu, de care ne vom ocupa zilele acestea, până pe 5 septembrie, dar este un lucru bun că se lucrează, că se reabilitează unitățile de învățământ. Infrastructura școlară a avut foarte mult de suferit”.
Amintim că Edupedu.ro a scris că aproximativ jumătate dintre elevii din România și 45% dintre clădirile din sectorul de educație sunt expuse unui nivel de hazard seismic mediu, după cum se arată în anexa proiectului de lege privind Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic. – detalii aici
Citește și:
Peste 3% din școli și grădinițe nu au autorizație DSP, spune ministrul Educație cu 5 zile înainte de începerea cursurilor
Premierul Nicolae Ciucă: Există, din păcate, o stare prin care începerea anului de învățământ ne ia prin surprindere / Termen 15 septembrie pentru rezolvarea chestiunilor legate de manuale și de transportul elevilor
DOCUMENT Jumătate dintre elevii din România învață în școli cu risc mediu la cutremur. Circa 210.000 de elevi sunt în școli cu risc ridicat
Ioana Nicolescu
Matei Pop
Adriana Vișean
Mihai Peticilă
4 comments
„Aparent, aceasta ar putea să fie o veste rea. Practic, eu o consider o veste foarte bună”
Ferească Dumnezeu! Domnule ministru, ești cu noi? Realizați? Va auziți ce scoateți pe gură? Practic, in Constituție scrie clar ca educația ar trebui sa primească 6% din PIB. TEORETIC PRIMESTE 2-3%.
Ia uitati ce se zicea acum 700 de ani înaintea erei noastre:
Dacă planul tău este pentru un an, plantează orez.
Dacă planul tău este pentru zece ani, plantează copaci.
Dacă planul tău este pentru o sută de ani, educă copiii.”
Kuan Chung (Secolul 7 î.e.n.)
Educa-i cu „aparent” e o veste rea, „practic”, pentru domnul ministru este o veste buna.
Am greșit. E vorba de Legea Educației Naționale din 2011 (valabilă acum), la Art. 2, alin. (7) se spune:
„În România învățamântul constituie prioritate națională.”
iar la Art. 8, se spune:
„Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat,
minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.”
și la art. 361, alin. (3), lit. g) se spune:
„prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012.”
Intr-adevar e o veste buna. La unele scoli profii vor muncii sambata si duminica ca sa stranga molozul, sa aranjeze bancile in clase, sa spele geamurile si pe jos.
Relocarea in containere alta veste buna. Aici profii si personalul auxiliar au muncit in vacanta. Au carat dulapuri, banci, hartogaraie etc.
Orice apariție a ministrului este o veste proastă!