Număr record de contestații și în București, la această sesiune de Bacalaureat. Au fost prezenți la examen 16.939 de candidați, iar numărul contestațiilor este de 7.380, potrivit ministerului Educației. Aceste cereri de recorectare a lucrărilor vin în contextul în care la nivel național au fost depuse cele mai multe contestații din ultimii 6 ani.
Procentual, numărul contestațiilor reprezintă 43,57% din numărul candidaților.
62.790 de contestații au fost depuse la nivel național în cele două zile prevăzute în calendarul de Bac. Sunt cu 15.000 mai multe decât anul trecut. Este cel mai mare număr de contestații, din 2014 până în prezent – în contextul unei ample dezbateri declanșate de unele note modificate radical de contestațiile de la Evaluarea Națională.
Foarte multe contestații au fost și în județele:
- Constanța 2.941,
- Argeș 2.868
- Suceava 2.527
Soluționarea lucrărilor contestate va avea loc în perioada 1 – 4 iulie, rezultatele finale urmând a fi făcute publice duminică, 5 iulie.
Cine face parte din Comisia regională sau județeană de Contestații
– preşedinte – inspector şcolar general/inspector şcolar general adjunct al judeţului în care se organizează centrul. În cazul în care se organizează centre judeţene de contestaţii, inspectorul şcolar numit în calitate de preşedinte trebuie să fie altul decât cei numiţi în comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti;
– vicepreşedinte – un inspector şcolar de specialitate;
– 1 – 2 secretari – informaticieni, inspectori şcolari de specialitate, profesori;
– membri – profesori evaluatori – câte doi profesori, de regulă cu gradul didactic I, pentru fiecare disciplină şi pentru maximum 100 de lucrări contestate. În situaţii justificate, pot fi şi profesori cu gradul didactic II sau definitiv.
Cum are loc recorectarea lucrării
Comisiile de contestaţii, prin profesorii evaluatori, reevaluează lucrările primite şi acordă note lucrărilor contestate, conform baremelor de evaluare pentru probele scrise.
După terminarea evaluării şi deschiderea lucrărilor, preşedintele comisiei de contestaţii analizează notele acordate după reevaluare, în comparaţie cu cele acordate iniţial. În situaţia în care se constată diferenţe de notare mai mari de 1,50 puncte, în plus sau în minus, între notele de la evaluarea iniţială şi cele de la contestaţii, preşedintele comisiei de contestaţii decide reevaluarea lucrărilor respective de către o a treia comisie, formată din alţi profesori cu experienţă, alţii decât cei care au evaluat iniţial lucrările în centrul de contestaţii.
Reevaluarea se va face după o nouă secretizare a lucrărilor, respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de a treia comisie este nota care va fi acordată de comisia de contestaţii.
Candidatul poate solicita comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti să îşi vadă lucrarea/lucrările numai după afişarea rezultatelor finale după contestaţii. Această solicitare nu poate conduce la modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor, potrivit metodologiei citate.
- să-și fi echivalat sau recunoscut (după metodologia de Bacalaureat 2020) toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
- să susţină toate probele scrise şi să obțină nota 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;
- să obţină media 6 (cel puţin) la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat. Acolo unde candidaţii obţin media generală 5,99, media generală se rotunjeşte la 6,00.
Foto: © Maurice Van Den Bosch | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Redacția
Ștefan Lefter
Karina Dorobanțu
Ioana Nicolescu
Matei Pop
3 comments
Diferențele de notare la lucrarile de la EN sunt nepermis de mari. Aceste diferențe arată faptul că nu există certitudinea aplicării baremurilor de corectare, evaluarea profesorilor corectori fiind, în aceste cazuri, subiectivă şi/sau superficială. Este o situaţie de neacceptat, dat fiind că viitorul copiilor este influenţat puternic de rezultatele la aceste examene.
Diferențele de notare – la multe lucrari de la EN- sunt nepermis de mari. Aceste diferențe arată faptul că nu există certitudinea aplicării baremurilor de corectare, evaluarea profesorilor corectori fiind, în aceste cazuri, SUBIECTIVĂ şi/sau SUPERFICIALĂ. Este o situaţie de neacceptat, dat fiind că viitorul copiilor este influenţat puternic de rezultatele la aceste examene.
O masura a increderii in sistemul de invatamant. Crunda realitate.