Peste jumătate din cele 150 de școli în care elevii vor primi „Masa caldă” sunt în localități cu primari PNL. PSD a primit peste 30%, iar USR-PLUS doar pentru 2 școli

Guvernul a aprobat o finanțare de 46,4 milioane de lei pentru programul Masa caldă din primul semestru al anului școlar care începe pe 13 septembrie 2021, potrivit unui anunț al Ministerului Educației. 54% dintre școlile care au fost incluse în acest program-pilot sunt în localități în care primarii sunt de la PNL, potrivit unei analize făcute pe baza datelor de la alegerile locale 2020, de EduPedu.ro.

Banii alocați ajung pentru circa 67 de zile.

Concret, din cele 150 de școli care primesc bani ca să deruleze programul Masa-caldă (câte 10 lei pe zi de fiecare elev), 81 sunt din localități cu primari de la Partidul Național Liberal. De remarcat că cel mai mare buget pentru un singur oraș ajunge la Cluj-Napoca, unde prin programul acesta sunt virați 2.258.000 lei pentru 3.300 de elevi, rezultând o medie de 684 de lei per elev.

Pe locul al doilea în lista aprobată de guvern, ca număr, sunt școlile din localități conduse de primari ai Partidului Social Democrat, 47, adică 31% din total. Un exemplu de alocare este în localitățile din Bacău, toate cu primari de la PSD, unde vor ajunge 1.070.000 lei pentru 1.599 de elevi, adică o medie de 669 de lei per elev.

Pe locul al treilea sunt cei de la UDMR și PMP, fiecare cu câte 6 școli în localități conduse de primarii lor.

USR-PLUS are doar 2 școli în două localități în care edilii reprezintă acest partid. Este vorba despre una din Timișoara și una din Sectorul 2. Pentru ambele bugetul este de 579.000 de lei pentru 859 de elevi, adică o medie de 674 de lei per elev.

Acest program care, potrivit datelor din nota de fundamentare, a reușit să ducă la eradicarea abandonului școlar în anumite școli după doar 3 ani de implementare, este în continuare unul pilot și a fost aprobat tot prin Ordonanță de Urgență, deși este al șaselea an de implementare.

“Din statisticile realizate în urma feedback-ului primit prin intermediul rapoartelor finale, s-a observat o îmbunătățire considerabilă a frecvenței elevilor la cursuri, față de anii precedenți, astfel: dacă anterior implementării Programului în anul școlar 2016-2017, s-a înregistrat o rată a abandonului școlar de 6,1%, în urma derulării Programului-pilot, aceasta a scăzut la 4,3%, ajungând ca la finele anului școlar 2017-2018, să fie de 1,3%. În anul 2019 s-a constatat că programul a condus chiar la eradicarea fenomenului de abandon școlar, în unele unități de învățământ”, se arată în fundamentarea proiectului.

Cum au fost alese școlile – varianta oficială

„Cele 150 de unități învăţământ cu grade de complexitate și particularități educaționale diferite, propuse pentru a fi cuprinse în program sunt dispuse echilibrat la nivel național, în medii rezidențiale diverse – urban (mare, mic, central, periferic)/ rural (mare, mic, accesibil, greu accesibil, izolat) și vor avea statut de unități de învățământ pilot, conform prevederilor legale în vigoare, în care se va implementa programul.

Prima categorie de unități de învățământ include unități de învățământ situate în medii geografice izolate/ greu accesibile – deltă, munte, câmpie (zonă depopulată/ zonă greu accesibilă din cauza condițiilor naturale), în medii sociale defavorizate (comunități cu grad mare de vulnerabilitate – populație rromă, copii cu părinți plecați la muncă în străinătate și supuși unor forme disimulate de abandon parental, copii supuși unor forme de abuz parental prin muncă, abandonul școlii, cutume și mentalități culturale restrictive, în defavoarea minorului etc.) și în medii sociale cu grad ridicat de pauperitate.

În cea de-a doua categorie, cu rol de motor de incluziune socială, sunt incluse în continuare licee și colegii pedagogice, unități de învățământ cu statut de centre de resurse educaționale, care reunesc elevi din toate ciclurile de învățământ, preșcolar – primar – gimnazial și liceal, având în vedere faptul că, prin structura lor, acestea au și școli de aplicație pentru practica pedagogică. Având în vedere specificul și finalitățile educaționale, aceste unități de învățământ complexe au și un procent ridicat de elevi proveniți din mediul rural, potențiali facilitatori pentru implementarea și diseminarea proiectului”, scrie în proiectul de OUG.

Citește și:

27 iulie 2021: World Vision România îi propune premierului Cîțu două modele de investiții care dau rezultate în educație – burse și educație remedială cu masă caldă

15 aprilie 2021: Zoltán Kallós, Ministerul Educației: Programul „Școală după școală” va fi extins de la 1 septembrie 2021 și se va adăuga și o masă caldă pentru elevii participanți

13 aprilie 2021: World Vision: Una din trei familii nu a putut să cumpere toate alimentele necesare, în pandemie. Campanie de donații pentru masă caldă și ajutor la școală pentru copiii de la sat