„Platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie, iar arhitecții lor trebuie să demonstreze că serviciile lor nu fac rău”, spune președinta CE. Declarația președintei CE vine în contextul în care experți ai Uniunii Europene au recomandat azi restricționarea accesului la social media pentru copiii sub 13 ani, în toate țările din UE, într-un raport prezentat la Bruxelles.
„Grupul de experți a examinat ceea ce eu consider a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în ziua de astăzi – cum să ne protejăm copiii în mediul online, cum să stabilim o nouă normă în viitorul mediu online”, a spus președinta CE.
Ea a spus luni, în cadrul prezentării raportului experților UE privind siguranța online, că „în Europa, oricine dezvoltă un produs este responsabil pentru siguranța acestuia”, și a dat exemplul producătorilor de mașini:
„Producătorii de automobile trebuie să facă vehicule sigure. Nu ne așteptăm ca copiii să își proiecteze propriile centuri de siguranță. Nu ne așteptăm ca părinții să monteze airbaguri acasă. Și același lucru este valabil și pentru marile companii din domeniul tehnologiei informației”, a spus Ursula Von Der Leyen.
În ceea ce privește restricția de vârstă, oficialul a spus că „este clar că avem nevoie de restricții adecvate vârstei în ceea ce privește platformele”. Experții UE au recomandat azi în raport ca limita de vârstă să fie de la 13 ani în sus.
„Copilăria este o perioadă de dezvoltare extraordinară și delicată a creierului. În această etapă a vieții lor, copiii noștri au nevoie să petreacă timp în lumea reală. Timp să se joace, să își facă prieteni prin interacțiuni directe, să facă greșeli. Timp să își modeleze propriile identități, propriile personalități, în loc să li le modeleze un algoritm. Cred că trebuie să le dăm copiilor noștri acest timp”, mai spune președinta CE.
Redăm integral declarația de presă a președintei Comisiei Europene
„Acum câteva luni, am solicitat Grupului special privind siguranța copiilor în mediul online să analizeze acest aspect. Astăzi primim raportul.
Stimată doamnă doctor Melchior,
Stimate domnule profesor Fegert,
Doresc să vă mulțumesc, dumneavoastră și tuturor membrilor grupului special, pentru eforturile susținute pe care le-ați depus în ultimele luni și pentru profesionalismul de care ați dat dovadă. Astăzi ne prezentați dovezile pe care le așteptam. Grupul a examinat ceea ce eu consider a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în ziua de astăzi – cum să ne protejăm copiii în mediul online, cum să stabilim o nouă normă în viitorul mediu online.
Grupul special a examinat beneficiile, oportunitățile și efectele nocive asupra copiilor ale algoritmilor utilizați de platformele de comunicare socială. Am așteptat cu nerăbdare recomandările dumneavoastră și sunt foarte interesată să citesc acest raport. În Europa, noi considerăm că părinții îi educă pe copii, nu algoritmii dăunători. În acest sens, permiteți-mi să fiu foarte clară: platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie. Deși, în cele din urmă, este la latitudinea părinților să decidă când primesc copiii lor primele telefoane inteligente, avem deja un consens cu privire la faptul că trebuie să existe o vârstă de la care copiii pot accesa platformele de comunicare socială. O situație în care nimic nu se schimbă, și anume o lume în care permitem în continuare accesul nerestricționat al marilor companii din domeniul tehnologiei informației la copiii noștri, va însemna doar condamnarea a încă unei generații la un nivel crescut de vătămare psihică, dependență și nefericire.
Datele ne arată care este realitatea. În întreaga Europă, tinerii petrec în prezent între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. Șase ore în fiecare zi – aceasta înseamnă, în total, douăzeci de ani din viața lor. În același timp, în întreaga Europă, aproape 60 % dintre copiii de vârstă mică s-au confruntat cu probleme emoționale sau psihosociale în mediul online.
Și, zi și noapte, părinții văd clar consecințele acestei situații: lipsa somnului, depresie, anxietate, hărțuire cibernetică, expunerea la conținut dăunător. Toate acestea se petrec în timp ce creierul copiilor noștri încă se dezvoltă. Nu ne putem aștepta ca ei să reușească într-un sistem care nu a fost niciodată conceput pentru a ține seama de starea lor de bine, în momentele în care sunt cei mai vulnerabili.
Doresc să aduc în discuție trei aspecte. Primul – platformele au fost arhitecții acestor sisteme, acum ele trebuie să demonstreze că serviciile lor nu fac rău. În Europa, oricine dezvoltă un produs este responsabil pentru siguranța acestuia. Producătorii de automobile trebuie să facă vehicule sigure. Nu ne așteptăm ca copiii să își proiecteze propriile centuri de siguranță. Nu ne așteptăm ca părinții să monteze airbaguri acasă. Și același lucru este valabil și pentru marile companii din domeniul tehnologiei informației. De aceea avem Regulamentul privind serviciile digitale, pentru ca furnizorii să elimine caracteristicile dăunătoare – algoritmii care creează dependență, interfețele înșelătoare, conținutul dăunător sau contactele nedorite.
Prin Regulamentul privind serviciile digitale am luat deja măsuri ferme, împotriva modului în care este conceput TikTok pentru a crea dependență și, chiar săptămâna trecută, împotriva Meta. Pentru că regula în Europa este siguranța încă din faza de proiectare. Platformele au obligația de a avea grijă de utilizatorii lor, în special de utilizatorii cei mai vulnerabili. Așadar, atunci când un tânăr raportează o problemă, furnizorii trebuie să răspundă rapid și cu eficacitate. Drepturile copiilor trebuie luate în serios. Iar companiile trebuie să fie trase la răspundere. Vom continua, prin urmare, să ne respectăm legislația, să asigurăm aplicarea normelor noastre și să schimbăm sistemul atunci când nu ne protejează copiii.
Să trecem acum la cel de al doilea aspect: este clar că avem nevoie de restricții adecvate vârstei în ceea ce privește platformele. Nu este vorba despre posibilitatea copiilor de a avea acces la platformele de comunicare socială, ci despre posibilitatea și momentul în care platformele de comunicare socială pot avea acces la copiii noștri. Nu se mai pune întrebarea dacă copiii se confruntă cu riscuri în mediul online, ci ce putem face pentru a le oferi copiilor un început mai sigur online. Și, în acest caz, aplicația noastră de verificare a vârstei este unul dintre instrumentele cu care se poate realiza acest lucru. Este ușor de utilizat, protejează viața privată și este de tip „open source”. Este vorba despre a reda părinților puterea de decizie.
Ceea ce mă aduce la cel de al treilea aspect despre care vreau să vorbesc astăzi. Cu cât învățăm mai mult și cu cât vedem mai mult impactul asupra copiilor noștri, cu atât mai puternic devine argumentul pentru o vârstă de la care să poată fi accesate platformele de comunicare socială. La fel cum nu le dăm copiilor noștri cheile mașinii înainte să aibă permisul de conducere sau nu îi lăsăm să cumpere alcool până când nu au vârsta legală de la care pot face acest lucru, trebuie să stabilim vârsta de la care pot avea acces, în mod legal, la platformele de comunicare socială. Acest lucru nu va fi infailibil. Iar o schimbare necesită timp. Va dura ceva până când schimbarea culturală care se conturează deja în societatea noastră va fi integrată. La fel cum a fost nevoie de timp pentru a se interzice conducerea sub influența alcoolului și pentru obligativitatea folosirii centurilor de siguranță în autovehicule. Schimbările majore nu se întâmplă niciodată peste noapte, dar atunci când este vorba de siguranța noastră merită, întotdeauna. Iar în ceea ce privește platformele de comunicare socială, cercetările arată că momentul în care pot fi accesate este important. De exemplu, după cum știm, copiii de vârstă mică nu ar trebui să fie deloc expuși la ecrane și la platforme digitale. Așadar, fără ecrane sub vârsta de trei ani. Copiii ar trebui să fie expuși la platformele de comunicare socială numai sub supravegherea părinților, a îngrijitorilor sau a profesorilor și numai o perioadă limitată de timp. Copilăria este o perioadă de dezvoltare extraordinară și delicată a creierului. În această etapă a vieții lor, copiii noștri au nevoie să petreacă timp în lumea reală. Timp să se joace, să își facă prieteni prin interacțiuni directe, să facă greșeli. Timp să își modeleze propriile identități, propriile personalități, în loc să li le modeleze un algoritm. Cred că trebuie să le dăm copiilor noștri acest timp.
Dacă dorim să le protejăm copilăria, trebuie să începem acolo unde riscurile sunt cele mai mari. Trebuie întâi să ne gândim care sunt tipurile de platforme care sunt dăunătoare pentru copiii noștri. Dovezile arată că acestea sunt în principal platforme de comunicare socială, dar și alți furnizori cu caracteristici care sunt inadecvate vârstei și care creează dependență. Așadar, gândiți-vă la aceasta ca la o categorie de „comunicare socială plus”. Iar atunci când avem această categorie clar definită, cred că trebuie să luăm în considerare accesul etapizat, treptat, pentru diferite grupe de vârstă. Copilăria nu așteaptă. Odată ce a trecut, nu o mai putem da înapoi.
Acest raport vine într-o fereastră unică de oportunitate. Am ascultat vocile părinților, ale educatorilor, ale experților și ale tinerilor înșiși. Am aflat experiența unor parteneri precum Australia, precum și a statelor noastre membre. Acum trebuie să acționăm la nivel european. Vom analiza cu atenție acest raport și recomandările aferente și vom prezenta o propunere după sfârșitul acestei veri.
Vă mulțumesc.”
