Prăpastia dintre țările cu investiții mari în învățământul superior și cele, printre care și România, unde finanțarea universităților a scăzut în ultimul deceniu este de așteptat să se mărească în urma crizei produse de pandemia Covid-19, potrivit unei analize publicate săptămâna aceasta de Asociația Europeană a Universităților (EUA). Documentul arată toate sursele de venit ale universităților vor fi afectate pe termen și scurt, dar ele trebuie să caute soluții pe termen lung, pentru că, așa cum a arătat criza din 2008-2009, orice decizie pe termen scurt, în acest domeniu, este probabil să persiste și să afecteze negativ dezvoltarea de durată.
Raportul mai arată că nu doar țările care se bazează în bună măsură pe veniturile din taxe aplicate studenților internaționali – a căror mobilitate este redusă sau anulată în această perioadă – vor fi afectate. O scădere a veniturilor se va face simțită și în țările care se bazează pe taxe colectate de la studenții locali, printre care și România, deoarece este de așteptat să scadă veniturile familiale, în funcție e tipul de măsuri aplicate de guvernele naționale.
Potrivit raportului, aceste pierderi mari la nivelul veniturilor provenite din taxe trebuie compensate pe termen scurt prin diverse măsuri, așa încât universitățile să poată acționa mai rapid și să poată contribui la revirimentul economic și social.
Dat toate sursele vor fi afectate într-un fel au altul, pe termen mediu și scurt, arată raportul, care notează asupra riscurilor asociate măsurilor luate pe termen scurt:
- „Experiența ne arată că deciziile luate în reacție la criza din 2008 și contextul economic dificil au fost adesea menținute sau extinse pe termen mai lung. (…) Este esențial ca măsurile de răspuns luate acum să aibă termene clare și să fie implementate conștientizând efectele pe termen lung pe care le-ar putea avea asupra finanțării și autonomiei instituționale”.
Analiza citată arată că, după criza din 2008, țări precum Luxembourg, Germania, Elveția, Norvegia, Austria și Danemarca au mărit investiția în sistemele de învățământ, pe când alte țări, precum România, Republica Cehă sau Irlanda au redus această finanțare, raportat la evoluția PIB. România continuă să performeze sub media europeană, chit că în ultimii câțiva ani s-a simțit o ameliorare. Potrivit analizei, diferențele dintre țările cu investiții mari în educație și acest din urmă grup, în care se află și România, este foarte posibil să se adâncească în urma crizei actuale.
Ce spune raportul EUA despre modul cum vor fi afectate diversele tipuri de finanțare, pe lângă cele din taxe:
- Fonduri publice – universitățile din cele mai multe țări europene depind de fondurile publice. După 2008, puține țări au introdus reduceri drastice ale acestor fonduri, iar 15 țări au crescut finanțarea universităților în primii doi ani post-criză. Dar situația a evoluat diferit de la un moment la altul și de la o țară la alta – cel mai rău an a fost, pentru universități, 2012, când instituțiile din 14 țări, dintr-un total de 24 analizate, aveau finanțări în scădere față de 2008. Asociația spune că există un risc semnificativ ca alocațiile din fonduri publice să scadă în următorii doi ani, din cauza crizei Covid-19, iar deciziile trebuie să evite dezechilibre majore.
- Ca în 2008, este de așteptat să scadă veniturile din fonduri filantropice, de la ONG-uri și din contracte de cercetare, dar și cele din alte activități economice (închirieri, cămine etc.) În 2008, scăderea în acest segment de venituri a avut un efect de durată asupra bugetelor.
- Finanțarea europeană – este de așteptat o concurență în creștere pentru fondurile UE în anii care vin. Dar strategiile naționale care vor încuraja universitățile să încerce să-și asigure astfel de finanțări nu vor avea eficiență dacă nu vor fi susținute de finanțări suplimentare
Raportul mai arată că este de așteptat, în anii următori, și o creștere a fuziunilor între universități, așa cum s-a întâmplat și după criza din 2008, deoarece autoritățile vor fi interesate de cheltuieli mai eficiente, iar consolidarea pieței tinde să fie percepută drept un mijloc de raționalizare a investițiilor.
Foto: Pixabay.com
R.P.
Redacția
Ștefan Lefter
