Educație Liceu Profesori Știri Universitate

Scoaterea Informaticii de la BAC generează reacția dură a celor mai bune universități: scrisoare către Andronescu de la profesorii de Informatică din Consorțiul Universitaria

Citire în 9 min
Scoaterea informaticii de la bacalaureat – așa cum prevede viziunea pe educație lansată de Ecaterina Andronescu – generează reacția dură a celor mai bune universități*. Profesorii de informatică din Universitatea București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Academia de Studii Economice (ASE), Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara i-au trimis ministrului Educației o scrisoare în care amintesc faptul că “informatica reprezintă unul din puținele domenii în care România are un avans educațional față de cele mai multe țări din lume”.

Profesorii universitari precizează în scrisoare că “dezvoltarea învățământului de informatică a generat rezultate concrete, demonstrându-și astfel viabilitatea. Este suficient să ne uităm la aportul pe care industria de IT a ajuns să îl aibă în economia românească, de 6% din PIB, transformând această industrie în cel mai dinamic sector”. Profesorii amintesc și rezultatele obținute de elevii români la Olimpiada Internațională de Informatică.

“Aceste rezultate nu au venit din neant, ci în primul rând din sistemul educațional. Ce ar însemna acum eliminarea Informaticii de la Bacalaureat? Desființarea specializării Matematică-Informatică la liceu? A claselor de Informatică intensiv? Cum ar putea o materie care este în denumirea specializării să fie ignorată la examenul de finalizare a studiilor la specializarea respectivă?”, continuă profesorii din Consorțiul Universitaria.

Considerăm că lipsa Informaticii din schița structurii noului examen de Bacalaureat este o scăpare, care va fi corectată în documentele finale”, mai spun profesorii, făcând referire la explicația oferită de Ecaterina Andronescu atunci când geografii au întrebat-o de ce a scos Geografia din materiile de BAC propuse în “viziunea” sa. A fost “o scăpare” și Geografia va reveni, probabil, în documentele propuse pentru bacalaureat, “alături de alte discipline, la proba de creativitate”, a spus Ecaterina Andronescu la Digi 24.

Scrisoarea integrală trimisă către Ecaterina Andronescu de profesorii universitari de informatică:

“Stimată Doamnă Ministru al Educației Naționale,

Informațiile prezentate de Ministerul Educației Naționale, privind modificările preconizate în structura examenului național de Bacalaureat, ne-au produs îngrijorare. Perspectiva ca Informatica să dispară ca probă la Bacalaureat a creat confuzie în comunitatea educațională și ne-au determinat să inițiem acest demers și să vă solicităm respectuos nu doar păstrarea Informaticii ca probă la Bacalaureat, alături de Fizică, Chimie și Biologie, ci și creșterea importanței Informaticii ca materie de studiu în învățământul de toate gradele și la toate specializările.

Informatica reprezintă unul din puținele domenii în care România are un avans educațional față de cele mai multe țări din lume. Studiul Informaticii în liceu (completat recent, în noul plan cadru din 2017, prin introducerea Informaticii în trunchiul comun la gimnaziu), apariția, inițial, a liceelor de Informatică, apoi transformarea specializării Matematică-Fizică în Matematică-Informatică, cu varianta Informatică intensiv, introducerea Informaticii ca probă la Bacalaureat, odată cu dezvoltarea învățământului superior și a cercetării în cele 3 ramuri ale Informaticii active în România – Informatică, Calculatoare și Tehnologia Informației și Informatică Economică, toate aceste demersuri au creat, rând pe rând, un cadru propice pentru educația în domeniul Informaticii.

Dezvoltarea învățământului de informatică a generat rezultate concrete, demonstrându-și astfel viabilitatea. Este suficient să ne uităm la aportul pe care industria de IT a ajuns să îl aibă în economia românească, de 6% din PIB, transformând această industrie în cel mai dinamic sector, iar potențialul este în continuare foarte mare. Putem să privim și performanțele elevilor români la concursuri internaționale: numai la Olimpiada Internațională de Informatică, elevii români au obținut, începând din anul 1990, 107 medalii, din care 30 de aur, clasându-se pe locul 6 în lume într-un ierarhie pe țări a celor 30 de ediții de până acum.

Aceste rezultate nu au venit din neant, ci în primul rând din sistemul educațional. Ce ar însemna acum eliminarea Informaticii de la Bacalaureat? Desființarea specializării Matematică-Informatică la liceu? A claselor de Informatică intensiv? Cum ar putea o materie care este în denumirea specializării să fie ignorată la examenul de finalizare a studiilor la specializarea respectivă?

Câteva date statistice ne arată importanța Informaticii în cadrul examenului de Bacalaureat.

  • Peste 30% din absolvenții specializării Matematică-Informatică au susținut Informatica în cadrul probei E la examenul de Bacalaureat din 2018, în creștere față de 18% în 2013, 23% în 2015 sau 29% în 2017 (sursa: CNEE).
  • Mai mult decât atât, procentul de promovare al celor care au susținut Informatica la Bacalaureat (cumulat pe toate specializările – Matematică-Informatică, Științe ale naturii și Militar/Matematică-Informatică) a fost în toți acești ani de peste 97%, demonstrând astfel că alegerea acestei probe nu a fost de conjunctură, ci conștientă și asumată.

În mod esențial, Informatica este știința procesării informației, a transformării informației în cunoștințe și a aplicării cunoștințelor digitalizate pentru dezvoltarea societății. Informatica integrează într-un mod consistent matematica, ingineria, tehnologia și programarea ca vocație, fără a se limita la niciuna dintre acestea și interacționează cu toate domeniile științifice, sociale sau umaniste, creând o punte între acestea, prin gândirea algoritmică și modelele teoretice sau experimentale pe care le propune.

Cea mai recentă descoperire în fizica experimentală – imaginea unei găuri negre – a fost obținută pe calculator și nu ar fi fost posibilă fără algoritmi sofisticați care să proceseze și să sincronizeze informația colectată de sistemele de telescoape radio dispuse pe tot globul. Astfel de exemple pot fi găsite în toate domeniile. Dar provocarea cea mai mare a viitorului o reprezintă procesarea automată a cunoștințelor, prin “inteligența” roboților, care va schimba complet lumea în care trăim.

Aceste argumente sau exemple ne arată că Informatica în societate reprezintă deopotrivă o oportunitate extraordinară, dar și o amenințare care nu trebuie neglijată. Oportunitatea constă în posibilitățile considerabile de dezvoltare personală și socială, pe care ni le oferă înțelegerea, deprinderea și utilizarea noțiunilor cu care operează Informatica; amenințarea constă în ignorarea sau marginalizarea rolului Informaticii în societate, începând cu educația la toate nivelurile.

Demersul nostru, ca reprezentanți ai Informaticii în Consorțiul Universitaria, este unul preventiv, menit să evite o posibilă eroare cu efecte negative grave și de lungă durată.

Considerăm că lipsa Informaticii din schița structurii noului examen de Bacalaureat este o scăpare, care va fi corectată în documentele finale. În același timp, atrăgând atenția asupra acestei situații punctuale, vă propunem o dezbatere reală, colaborativă, care să ducă la recunoașterea statutului Informaticii ca știință (prin includerea orelor de Informatică în aria curriculară în care se află orele de Matematică și Științe ale naturii) și la întărirea rolului Informaticii în educația preuniversitară, nu doar la specializările Matematică-Informatică și Științe ale naturii (prin introducerea Informaticii în trunchiul comun), ci și la celelalte specializări, teoretice sau vocaționale. Doar printr-o abordare activă și anticipativă putem să ne pregătim pentru societatea viitorului.

18 aprilie 2019

Conf. dr. Adrian Iftene, decan, Facultatea de Informatică, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași
Prof. dr. Marian Dârdală, decan, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Academia de Studii Economice din București
Conf. dr. Radu Gramatovici, decan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București
Conf. dr. Simona Motogna, prodecan, Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca
Prof. dr. Viorel Negru, președinte, Senatul Universității de Vest din Timișoara

Consorțiul Universitaria reunește cinci universități din România: Universitatea din București, Academia de Studii Economice din București, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și Universitatea de Vest din Timișoara”.

Scrisoarea a fost publicată de Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București.

* Clasamentul universităților din România 2018 realizat de Asociația Cercetătorilor Ad Astra configurează următorul top: 

  • Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca
  • Universitatea din București
  • Universitatea Politehnică din București
  • Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași
  • Univ. de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj
  • Universitatea de Vest din Timișoara
  • Univ. de Medicină și Farmacie Carol Davila din București
  • Univ. de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași
  • Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași
  • Universitatea Transilvania din Brașov
  • Academia de Studii Economice din București
  • Universitatea Politehnica din Timișoara

BAC-ul propus de Ecaterina Andronescu

Amintim că Guvernul Dăncilă, cu Ecaterina Andronescu ministru al Educației, a promis în fața sindicatelor că până pe 31 martie va realiza nu mai puțin de 3 legi ale educației: o lege a învățământului preuniversitar, o lege a învățământului superior și statutul personalului didactic.

Nici până la această oră Andronescu nu a publicat vreun proiect de lege. Pe 30 martie, însă, a lansat în dezbatere un document cu titlul “Educația ne unește – Viziune asupra viitorului educației în România”, care nu are formă de act legislativ, dar care a fost descris de ministru drept “o propunere”.

“Viziunea” lui Andronescu elimină examenul de Informatică de la Bacalaureat. Vezi aici tipurile de BAC propuse de Ecaterina Andronescu

Materiile propuse pentru BAC A1 – Bacalaureat pentru studiile de științe:

  • Limba română
  • limba străină
  • matematică
  • fizică/chimie/biologie
  • proba de creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini

Materiile pentru BAC A2 Bacalaureatul pentru studiile socio-umaniste:

  • Limba română
  • Limbă străină
  • Istorie
  • Filosofie/logică/filosofie
  • probă de creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini

Materiile pentru BAC V Bacalaureatul pentru studiile vocaționale:

  • Limba română
  • Limbă străină
  • probă specifică
  • probă de creativitate, cunoștințe, abilități, aptitudini și atitudini

Materiile pentru noul BAC T Bacalaureatul profesional:

  • Limba română
  • Limba străină
  • Științe
Citește și:

Reacție dură a geografilor la “scăparea” lui Andronescu: Includerea geografiei în invenția de probă de BAC numită Creativitate ne provoacă o nemulțumire profundă

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Olimpicii internaţionali români la Fizică au luat 4 medalii de bronz şi 3 menţiuni în Australia. Doar concurenţii din 14 ţări, din 23 participante, au obţinut medalii

Mihai Peticila

Gimnasta Corina Ungureanu, după o întâlnire pe aeroport cu ministrul tineretului: Mi-a spus că nu mă respectă ca om. Ați fost mai mic ca mine, chiar dacă eu am 1,56 m

Mihai Peticila

O nouă modificare de examen, neanunţată, făcută de Andronescu. Proba scrisă pentru absolvenţii de postliceale, mutată în altă zi

Mihai Peticila

8 comentarii

NelsonVof 11 mai 2019 at 19:09

п»їCare sunt beneficiile ciclismului de ce ar trebui sa faci ciclism, si cat de utila este bicicleta

Răspuns
Şoimul Gigel 25 aprilie 2019 at 13:45

S-o scoată … dăăă-o naibi! Să le scoată pe toate să mai rămână Educația Fizica … cu pauze, ai naiba profesori sa mai puna ei doi, na, avem nevoie de muncitori! Oameni de nădejde! Sclavi ai Partidului! Să mulțumească la Partid! La Partid sa multumeasca!

Răspuns
Prof 24 aprilie 2019 at 13:21

Dar v-ați pus intrebarea ca poate nu toti cei care predau informatica pot sa lucreze i industria IT? Poate chiar sunt profesori cu vocație! Cine îndruma acești copii,la urma urmei, de ajung pe podium? Vorbim ca nu avem ce vorbi! Foarte bun demersul liderilor din învățământul universitar,însă asteptam reacții și din partea liderilor din învățământul preuniversitar ,care sunt ,și membri in Asociația Profesorilor de Informatica! Normal ca intr-o societate in care industria IT e in dezvoltare, Informatica nu poate.fi scoasă de la Bacalaureat! Speram sa fie doar o eroare!

Răspuns
corneliu 24 aprilie 2019 at 12:02

Interesant.

Totusi, daca informatica este de viitor si de farte mare cautare pe piata muncii, acest lucru are un dezavantaj: si anume toti oamenii bine pregatiti sunt tentati sa lucreze in industrie nu sa tina ore de informatica pe un salariu de pana la 10x mai mic. Iar concluzia este ca din cauza presiunii pe piata muncii, cei care ajung profesorii de informatica din liceu nu sunt asa de bine pregatiti.

O consecinta este ca materia nu este predata bine, subiectele sunt…. Vrem sa avem copii evaluati intr-un domeniu predat prost?

Practic ANIS (asociatia patronatelor din domeniu) trimite oameni sa tina prelegeri punctuale si suplimenteaza venituri prin burse pentru profesori de info intr-o incercare de a aborda aceasta problema. Dar se gandeasc sa dea pana la 10 burse ceea ce la nivelul Romaniei este infim.

In alte domenii, cum ar fi matematica teoretica, muzica, situatia nu e deloc asa. Slujba de prof de liceu este competitiva pe piata muncii.

Acum lasand la o parte culorile politice, ce poate un ministru al educatiei sa faca pentru a aduce profesori buni de informatica in scoli si licee? Sa le dea salari de 2-3 ori mai mari? Doar lor … iar profului de muzica sa ii rada in nas si sa il trimita sa cante la metrou?

Răspuns
părinte 24 aprilie 2019 at 23:15

Este răutate și bătaie de joc din partea dv. CINE A ÎNDRUMAT ELEVII SPRE PERFORMANȚĂ?
“Putem să privim și performanțele elevilor români la concursuri internaționale: numai la Olimpiada Internațională de Informatică, elevii români au obținut, începând din anul 1990, 107 medalii, din care 30 de aur, clasându-se pe locul 6 în lume într-un ierarhie pe țări a celor 30 de ediții de până acum.”

Răspuns
Pierre 24 aprilie 2019 at 11:27

Probabil se scoate informatica si se inlocuieste cu cealalta industrie infloritoare a tarii, video-chat-ul.. Camere in sala de examen deja sunt, deci n-ar fi o problema..

Răspuns
Mitel 24 aprilie 2019 at 22:49

Sunt mulți profesori de info în preuniversitar, proveniți din alte domenii prin reconversie profesională (POSTUNIVERSITARA de 2 ani). În zona mea, deși sunt zeci de calculatoare în fiecare unitate veți vedea doar o utilizare a calculatoarelor la nivel de mașină de scris. Puținii Informaticieni angajați sunt evaluați ca performanță dacă au asigurat sonorizarea la spectacole și nu dacă au creat soft pentru automatizarea unui flux informațional din școală. Și ca informatician angajat și ca profesor de informatică în câțiva ani ești anulat profesional din cauza activităților colaterale, neprofesionale, care se înmulțesc și din cauza proiectelor europene care aduc beneficii unora și muncă altora. În general în învățământul preuniversitar nu există organizare pe toate palierele așa cum ar trebui să fie la nivel de angajator, existând un soi de sclavie și discriminare accentuată. Profesorii au programul normat în unități de timp iar restul personalului trebuie să muncească și după program dar nu pe munca lor.
.

Răspuns
Ioan 24 aprilie 2019 at 11:27

Excelent demers al acestor profesor si lideri institutionaii!

Observatie suplimentara.
Mai este o eroare in aceasta schita: formarea continua nu este o continuare numai a studiilor postdoctorale si nici nu este conditionata de atingerea unui nivel anume; prin definitie, formarea continua se refera la continuarea procesului de invatare de la oricare nivel te afli. Faptul ca aceasta eroare este prezenta in aceasta schita indica un nivel alarmant de superficialitate (si lipsa de intelegere a procesului educational in general) a autorului / autorilor schitei.

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.