DOCUMENT Ce conţine “viziunea Andronescu” în cele 22 de pagini lansate în dezbatere sub sloganul “Educaţia ne uneşte”

Documentul de poziție lansat de Ecaterina Andronescu are 22 de pagini şi a fost publicat pe site-ul ministerului Educaţiei, edu.ro. Numit “Educatia ne uneste – Viziune asupra viitorului educatiei in România”, documentul este însoţit de un comunicat de presă la finalul căruia există o învitaţie la dezbatere: “să dezvoltăm împreună cadrul unui dialog constructiv”, însă nu este precizată nicio adresă de email sau modalitate prin care cineva poate trimite opinii, păreri, analize. Documentul nu are formă de act legislativ şi a fost catalogat de Ecaterina Andronescu drept “o propunere”.

În document sunt enumerate valorile fundamentale pe care sistemul de învăţământ ar trebui să le cultive. Acestea sunt cinci la număr: încredere, echitate, solidaritate, eficacitate și autonomie.

Pe lângă acestea, apar enumerate şi cinci principii ale unei viitoare legi a educaţiei: centrarea pe elev, flexibilitate, calitate măsurabilă, colaborare, subsidiaritate.

Iată ce presupun aceste principii, pe scurt, în explicaţia autorilor:

  1. Centrarea pe elev. În plan concret, acesta presupune consiliere pentru orientare școlară și profesională bazată pe aptitudini și talent, precum șisprijin socioeducațional pentru toți copiii, în funcție de nevoile fiecăruia.
  2. Flexibilitatea. Există rute flexibile care asigură un parcurs școlar
    pentru fiecare, cu posibilități de revenire și de modificare a acestuia pentru a atinge obiectivele dorite. În plan individual, rezultatul demersului educațional va fi un adult flexibil și adaptabil la dinamica societății.
  3. Calitatea măsurabilă. Există standarde de calitate transparente pentru toți actorii și fiecare etapă a parcursului educațional are obiective clare asumate pentru fiecare copil în parte. Impactul pozitiv al procesului de predare-învățare asupra elevului este indicatorul principal de calitate a unei școli, iar succesul serviciului public de educație, în ansamblu, se măsoară prin intrarea calificată a tânărului pe piața muncii.
  4. Colaborarea. Serviciul public de educație colaborează activ cu sectorul economic și asociativ, iar școala sprijină și, la nevoie, dirijează familia în rolul său de educator principal. Cadrele didactice lucrează
    interdisciplinar, în beneficiul elevilor, sprijinindu-se reciproc și împărtășind modele de bune practici. Învățarea se bazează pe participarea beneficiarilor (elevi, familie, comunitate) la elaborarea conținuturilor și la definirea traseului educațional.
  5. Subsidiaritatea. Deciziile care afectează progresul copilului se iau cât mai aproape de acesta, iar asigurarea calității demersului educațional și atingerea obiectivelor de învățare pentru fiecare copil sunt în responsabilitatea fiecărui actor implicat, de la familie la școală și comunitate. Școlile sunt încurajate, prin instrumente speciale, să își suplimenteze finanțarea și să îmbunătățească performanța demersului
    educațional în modul cel mai potrivit contextului în care funcționează.

produsul şcolii româneşti: adultul autonom

La finalizarea învățământului obligatoriu, beneficiarul este capabil să aplice practic, în viața de zi cu zi, cunoștințele dobândite în domeniul comunicării, al matematicii, al științelor și în cel digital. Are un set de abilități profesionale transferabile, precum și atitudinea și instrumentele necesare pentru intrarea calificată pe piața muncii. Are, de asemenea, un set de competențe care să-i permită gestionarea aspectelor economice și financiare ale vieții independente, crearea și gestionarea unei familii, participarea la comunități de interese și crearea acestora, asumarea răspunderii pentru sine și pentru acțiunile grupurilor din care
face parte. Are cunoștințele și atitudinile necesare pentru a folosi sustenabil resursele existente în viața personală și în societate în general“, susţine documentul citat.

Parcursul școlar se construiește pe principiul flexibilității, este centrat pe nevoile și aptitudinile beneficiarului și duce la autonomizarea acestuia ca membru al societății, din punct de vedere personal și profesional, potrivit documentului.

Documentul pus în dezbatere de ministerul Educaţiei poate fi descărcat de aici.

Citeşte şi:

Total
63
Shares
7 comentarii
  1. Sunt de acord cu valorile, principiile și obiectivele, însă vor apărea câteva probleme ce vor duce la efecte nedorite:
    – elevii vor petrece 6 ani cu învățătorii, ceea ce este prea mult, dar nu mă miră având în vedere faptul că mare parte dintre învățători se numesc acum profesori, cu niște facultăți absolvite la f.f. și se consideră egalii profesorilor cu facultăți absolvite la zi și la stat;
    -profesorii din învățământul gimnazial și liceal vor fi aproape eliminați, având în vedere că vor mai avea doar trei clase la care să lucreze;
    -profesorii multi, poli, super, extracalificați ce vor preda de toate și vor absolvi cursuri peste cursuri, își vor lăsa familiile de izbeliște și se vor sacrifica pe altarul învățământului;
    -de asemenea va continua lupta nedreaptă pentru posturi și vânătoarea de puncte pe baza activităților extrașcolare ce nu au relevanță în munca la clasă;
    -școlile de la sate vor fi pe cale de dispariție având în vedere exodul populației către orașe, mai ales către capitală, deoarece părinții elevilor nu au să lucreze; în timp ce aceste clădiri vor rămâne pustii, în capitală școlile vor fi suprapopulate.
    Și ar mai fi multe altele…

  2. D Faptul ca se pune accent pe creativitate va conduce la eliminarea comentariilor invatate pe de rost,elevul va fi incurajat sa-si exprime propriile pareri intr-un limbaj propriu, decent,va invata sa comunice si sa se comunice.Eliminarea matematicii in trei din cele patru tipuri de bac va simplifica si accesibiliza posibilitati mai agreabile de dezvoltare a inteligentei critice a elevului.Daca in loc de 17 materii se vor studia 7in care elevii sa asimileze acele cunostinte care sa le permita sa comunice in interesul speciei umane(si nu al profitului),in interesul Planetei(si nu impotriva),,atunci vom putea vorbi de rolul educatiei formale:acela de a veni in sprijinul individului in misiunea de a se ameliora pe sine si anturajul sau in decursul existentei sale pe acest pamant.

  3. Din anii 2000 se tot “perfectioneaza cadrele didactice in cele cinci principii ale d-nei Andronescu. Cate dintre aceste cadre didactice si aplica cele invatate? Cand lucram la clasa pe grupe, cu sarcini bine definite tinand cont de stilul de invatare al fiecarui elev, cand le puneam la dispozitie elevilor bibliografi necesara si le dadeam sarcini de lucru pe teme date (pentru atingerea unor obiective propuse) se uitau lung la mine si apoi constatau ca descopera ei singuri ceea ce as fi putut sa le spun eu fara ca ei sa inteleaga sau sa retina ceva. Aceste metode se folosesc cu siguranta doar la inspectiile de specialitate in vederea unor examene de grad/titularizare, apoi sunt trecute in uitare. Asta este REALITATEA din invatamantul romanesc, stimata d-na ministru!
    O fii bine?

  4. Acest proiect de reorganizare in viziune sistemică a procesului de învățământ este fără îndoială unul bun. El se bazează pe ultimele cuceriri ale științei aplicabile in activitățile de organizare și management și este evident rodul unui efort de cercetare considerabil. Conceptul de viziune sistemică științifică este lansat de curând in cartea “MANAGEMENT SISTEMIC ȘTIINȚIFIC. CONCEPTE FUNDAMENTALE” Ed. CreateSpace, SUA, 2016 ( https://www.libris.ro/management-sistemic-stiintific-constantin-CMH978-1533-6976-46–p1046799.html ) Versiunea in limba engleza a acestei cărți este in studiu pentru folosire in întreaga Uniune Europeana, și iată ca Romania este prima care o aplica. Viziunea sistemică științifică este astăzi vitală pentru o mai eficientă organizare și conducere a proceselor, inclusiv a procesului educativ, pentru soluționarea mai ușoara a tuturor problemelor complexe ce apar in afaceri și in general in viață.

  5. Pericolul se ascunde în detalii
    1. Finanțarea per elev scade la 75 la sută de la stat, restul din sponsorizări sau local.
    2. Profesorii nu mai predau la unele clase de ciclu primar.
    3. Profesorii. ,,își păstrează postul dacă urmează cursurile de perfecționare ale ,,centrului național de perfecționare”???

    Îmi e teamă că toate aceasta avalanșă de informații ascunde ,,bombe cu explozie întârziată,, cu efecte nebănuite.

    Exact așa a desființat și școlile profesionale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate