Educație Profesori Știri

INFOGRAFIC Cum arată şcoala în “viziunea Andronescu”. Redenumirea claselor şi eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, singura care monitoriza sistemul de educaţie

Citire în 12 min
Renunţarea la denumirea “clasa pregătitoare”, dar şi noua structură a învăţământului primar, învăţământului gimnazial sau a celui liceal, anunţate de Ecaterina Andronescu şi susţinute de documentele puse în dezbatere publică, sunt cuprinse într-o singură imagine de tip infografic, realizată de Edupedu.ro. În articol găsiţi şi detaliile fiecărui an de studiu şi fiecărui ciclu de învăţământ, prezentate în “viziunea Andronescu“.

Învăţământul primar: clasele I-V. Schema noii structuri şcolare prezentată de ministrul Educaţiei arată o serie de modificări în privinţa formei şi denumirii claselor, faţă de cele actuale, dar și a structurii ciclurilor de învățământ. Concret, clasa pregătitoare va fi redenumită clasa întâi, iar consecinţa este trecerea în ciclul primar a clasei a V-a, fosta clasă a IV-a. Pe lângă asta, clasa a VI-a (actuală clasa a V-a) va trece și ea în învățământul primar, potrivit planurilor propuse de ministrul Educației.

O altă noutate ar fi legată de cadrele didactice. În “viziunea Andronescu”, învăţătorii de la clasele primare vor fi completaţi de profesori de la clasa a IV-a până la clasa a VI-a, inclusiv. “introducem şi profesori la discipline precum limbile străine“, a declarat Ecaterina Andronescu legat de această nouă propunere, fără să precizeze ce se întâmplă acolo unde sunt profesori de sport şi limbi străine la clasele mici (I-III).

abilităţi Până la 8 ani: înmulţire, împărţire, utilizarea instrumentelor digitale

Primii trei ani din şcoala primarăse desfășoară în școli generale, sub îndrumarea unui singur cadru didactic (profesor pentru învățământul primar). Accentul se pune pe alfabetizare lingvistică, matematică și digitală, precum și pe dezvoltarea interesului pentru lectură, învățare în diverse moduri și activități fizice. Cadrul didactic va personaliza și dirija procesul de învățare astfel încât, la sfârșitul perioadei, elevul să aibă competențele necesare comunicării în scris și oral în limba maternă, competențe matematice de bază (adunare, scădere, înmulțire și împărțire), are abilități de utilizare a instrumentelor digitale în contextul învățării, este capabil să își concentreze atenția și să persevereze în lucrul la o sarcină până la finalizarea acesteia“, potrivit documentului pus în dezbatere

Evaluarea Naţională de la clasa a II-a devine Evaluarea Naţională de la clasa a III-a şi este văzută drept o “Evaluare cognitivă şi socio-emotională”. Asta în condiţiile în care Legea 1/2011 prevede că actuala testare este o “evaluare a competenţelor fundamentale: scris – citit şi matematică” (art 74, alin. 2).

  • Scopul Evaluării de la clasa a III-a: “Ciclul primar inferior se încheie cu o testare standardizată, fără caracter public sau de departajare, care evaluează competențele cognitive si socio-emoționale și care să permită cadrului didactic personalizarea procesului de învățare pe durata următorilor trei ani cu scopul garantării alfabetizării funcționale a tuturor beneficiarilor până la finalul ciclului primar”.

Eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, caracterizată de Legea Educaţiei actuală drept “o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar“. Aceasta este şi singura evaluare de acest fel, care, potrivit raportului OCDE din 2017, “este o monitorizare a sistemului la finele ciclului primar, iar prevederea iniţială a vizat aplicarea acestei evaluări pe un eşantion de elevi. Totuşi, structura, formatul şi punctarea evaluării sunt foarte similare cu cele ale celorlalte evaluări naţionale. De asemenea, ca şi în cazul celorlalte evaluări naţionale, este susţinută de către toţi elevii din şcolile publice. Decizia de a o aplica întregii cohorte a avut la baza dorinţa ca, atunci când se organizează o evaluare naţională, să fie disponibile rezultatele elevilor pentru toate clasele. Aceasta reflectă anumite preocupări legate de fiabilitatea evaluării realizate la clasă de cadrele didactice” (pagina 86). 

SURSA: Edupedu.ro

La finalul ciclului primar elevii sunt supuşi unei a doua evaluări: Evaluare Naţională de clasa a VI-a caracterizată drept “Evaluarea nivelului elementar al competențelor”. Aceasta este “un test standardizat, fără caracter public sau de departajare, care evaluează nivelul elementar al competențelor cheie și care să permită identificarea ariilor de interes și dezvoltare ale fiecărui beneficiar, și implicit să influențeze consilierea acestuia în ciclul secundar inferior”, potrivit caracterizării din “viziunea Andronescu”.

Abilităţi până la 11 ani: puncte de vedere personale, relaţionează, aplică rutina zilnică

Conform documentului lansat în dezbatere, “la sfârșitul ciclului primar, (clasele I-VI, vârsta 6-11 ani) elevul desfășoară activități concrete, observă, recunoaște, explorează și verbalizează procese naturale și sociale simple, sentimente, emoții. Elevul rezolvă probleme simple și utilizează achiziții din diverse domenii pentru rezolvarea unei sarcini. Exprimă cu claritate puncte de vedere personale, aplică norme, valori și modele de comportament, relaționează adecvat și onest cu cei din jur, își asumă roluri în grup. Aplică rutina zilnică de învățare, formulează intuitiv obiective personale de învățare, manifestă disponibilitate pentru efort și interes față de nou“.

Învăţământul gimnazial începe la 12 ani: clasele VII-IX.

Din anul următor (clasa a VII-a), adică de la vârsta de 12 ani a elevilor, vor fi introduşi, potrivit propunerilor, consilieri de carieră. “Începând cu clasa a VII-a să avem o consiliere pentru carieră mult mai serioasă decât avem acum, în aşa fel încât copiii să poată alege ceea ce li se potriveşte“, a declara Ecaterina Andronescu.

Consilierul de carieră “este cadru didactic specializat în orientare profesională și preia rolul actual al
dirigintelui”, precizează documentul. Consilierul de carieră va fi un personaj cu o greutate foarte mare în viaţa elevului, mai ales că pe baza recomandării acestuia, elevul va putea fi admis la liceu (vedeţi mai jos Admiterea la liceu).

  • Ce învaţă elevul în gimnaziu: “Se dezvoltă, în principal, interesul pentru știință, arte, studiu și muncă, astfel încât adolescentul să poată să aleagă un parcurs școlar ulterior, fie în domeniul tehnic, vocațional sau profesional, fie pe filiera teoretică”.

Tot din cauza redenumirii claselor, clasa a IX-a va fi clasă de gimnaziu (fosta clasă a VIII-a) şi nu de liceu, cum este acum. Practic, elevii vor susţine actuala Evaluare Naţională de la clasa a VIII-a în clasa a IX-a, iar aceasta va fi redenumită Evaluarea Naţională de la clasa a IX-a. Potrivit documentelor prezentate, această Evaluare va avea drept scop “Evaluarea nivelului funcțional al competențelor-cheie”, în vreme ce potrivit edu.ro, actuala evaluare de la finalul clasei a VIII-a este o “Evaluare externă sumativă a competențelor dobândite pe parcursul învățământului gimnazial”.

Evaluarea Naţională se schimbă: va fi tehnică şi teoretică

Evaluarea Naţională de la clasa a IX-a este gândit ca “un examen standardizat diferențiat (teoretic si tehnic) care să permită evaluarea competențelor necesare continuării studiilor pe filiera teoretică sau tehnic-profesională”.

Anul suplimentar pentru cine nu ia Evaluarea Naţională de la clasa a IX-a

Dacă în prezent rezultatele slabe de la Evaluarea Naţională de la clasa a VIII-a nu puteau împiedica elevii să meargă mai departe la liceu sau la o şcoală profesională, Ecaterina Andronescu propune un an suplimentar pentru “elevii care nu fac faţă”. Aceasta a precizat că “nu înseamnă un an de repetenţie, dar un an în care să nu lăsăm pe nimeni să treacă peste fără să aibă acumulările absolut obligatorii până la acest nivel“.

Deşi ministrul l-a anunţat ca obligatoriu, documentul care însoţeşte propunerile oficiale prevede faptul că “școlile pot oferi un program remedial”, lăsând de înţeles că ar fi vorba despre o opţiune a şcolilor, nu o obligativitate impusă de minister.

  • Ce fac elevii în anul suplimentar: programul trebuie să fie “adaptat nevoilor specifice elevilor, care să permită parcurgerea într-un an a anumitor discipline, îmbunătățirea nivelului de competențe și a notelor obținute. La finele acestui an, media pentru ciclul secundar inferior se recalculează ca medie cumulată pentru patru ani, iar elevul va reintra în procesul de selecție pentru ciclul superior cu noua medie.

Abilităţi până la 14 ani: tehnici de gândire, creativitate, argumentaţie

Potrivit autorilor documentului, din gimnaziu elevul ar trebui să iasă cu următoarele abilităţi: “Absolventul utilizează concepte, explică procese naturale, sociale, tehnologice, sentimente, emoții, și formulează puncte de vedere argumentate. Utilizează diferite tehnici de gândire și expresie creativă pentru a rezolva probleme și pentru a crea un produs personal. Argumentează preferințele personale, analizează propriul potențial de progres, participă la elaborarea proiectului de dezvoltare personală si explorează diferite oportunități de pregătire școlară și profesională”

Lecţiile tradiţionale sunt înlocuite cu proiecte, ateliere în afara clasei

Tot în gimnaziu profesorii ar trebui să “reducă drastic numărul lecțiilor tradiționale și să ia în considerare alte modalități și contexte de învățare, cum ar fi proiectele, atelierele, activitățile din afara școlii, învățarea individuală etc. Se promovează învățarea prin cooperare, fenomenologică, astfel încât cadrele didactice să dirijeze procesul de învățare în contextul în care cunoștințele și abilitățile dobândite urmează să fie utilizate, pe cât de mult posibil în afara sălii de clasa”.

Admiterea la liceu se modifică

“Continuarea educației obligatorii în ciclul superior (n.r. liceu) se va face pe baza examenului standardizat (n.r. Evaluarea Naţională de la clasa a IX-a), a mediei generale cumulate pe cei trei ani de gimnaziu la anumite discipline de studiu, precum și pe recomandarea consilierului de orientare profesională cuantificată ca procentaj din nota finală”, prevede documentul “Educaţia ne uneşte”.

În prezent Admiterea la liceu se face în felul următor:

Se calculează media ponderată între media generală la Evaluarea Națională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a, care are o pondere de 80% şi media generală de absolvire a claselor V-VIII, care are o pondere de 20% în calculul mediei de admitere.

Calculul mediei de admitere se face astfel: MA = 0,2 × ABS + 0,8 × EN, unde: MA = media de admitere;
ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a; EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a.

Învăţământul liceal: clasele X-XIII

Începe la vârstă de 15 sau 16 ani (n.r. 16 ani pentru cei care au făcut anul suplimentar), potrivit documentului citat. Liceul are durata de 3 sau 4 ani în care se organizează în programe de studii profesionale, studii liceale vocaționale, studii liceale de științe și socio-umaniste.

“Acestea presupun un grad mare de flexibilitate în alegerea parcursului școlar. Crește ponderea în educație a învățării bazate pe interesul personal și pe propria dorință de a se dezvolta într-un anumit domeniu sau pe baza unui anumit talent. Misiunea principală a acestui ciclu este de a ajuta tânărul să-și dezvolte propria pasiune, predispoziție, aptitudine sau talent, să sprijine dorințele, nevoile și tendințele fiecărui elev, punându-l în centrul actului educațional și modificând structurile și propriile așteptări pentru a se plia pe nevoile și așteptările lui”, se arată în documentul citat.

Nu toate cursurile vor fi obligatorii la liceu, dar elevii vor fi obligaţi să aibă un anumit număr de cursuri, de un anumit tip, ca să fie primiţi la Baclaureat. “Înscrierea la examen este posibilă pentru toți cei care au absolvit tipul și numărul minim de cursuri prevăzut pentru ciclul secundar superior”, potrivit documentului prezentat.

Cele 4 tipuri de Bacalaureat de la finalul clasei a XIII-a

“Examenele de absolvire pentru programele de științe și socio-umaniste (Bacalaureat A1 si A2) și
pentru programul vocațional (Bacalaureat V) vor include probe specifice fiecărui program și o probă
de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele
dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele,
abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului”, se menţionează de către autor.

Citeşte aici materiile pentru fiecare tip de Bacalaureat

  • Bacalaureat T va cuprinde probe specifice si un proiect profesional
  • Diplomele de Bacalaureat A1, A2 si V vor permite absolventului înscrierea în învățământul superior în aria de studii promovată. Diploma de Bacalaureat T dă dreptul la înscrierea în școli postliceale și instituții de învățământ terțiar non-universitar, care își stabilesc propriile criterii de selecție și admitere.
  • Absolventul unui program poate decide să susțină oricare dintre tipurile de examen de absolvire, nefiind limitat de programul de studii liceale ales inițial.
  • Absolvenții cu Diploma de Bacalaureat T pot, în limitele legii, susține ulterior probele specifice si proba comună în vederea obținerii unei Diplomei de Bacalaureat de tip A1, A2 sau V și a dreptului de a acces la învățământul superior.

Citeşte şi:

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

Explozie într-un fost centru de dezvoltare a armelor biologice din Rusia, unde sunt fiole cu virusul variolei. Rusia neagă existența unui risc de contaminare

R.P.

Republica Moldova: CEDO condamnă Rusia la plata a peste 100.000 de euro pentru 4 şcoli în limba română din Transnistria

R.P.

Cea mai mare grevă din lume a elevilor împotriva schimbărilor climatice începe vineri și în România. Tinerii din peste 50 de școli vor protesta

Mihai Peticila

6 comentarii

Ady 3 mai 2019 at 11:19

Ce visezi noaptea vii ziua si vrei alte schimbari!! Daca nu sunteti capabili de niste legi cum trebuie copiati frate de la tariile cu renume in educatie!! Niste incompetenti !!! Stau si ma intreb daca doamna ministru ar mai avea copiii la scoala acum tot asa ar gandi ??? 😂😂😂😂😩😩😩😩

Răspuns
Constantin Mihaescu 8 aprilie 2019 at 02:32

Opinia mea de expert management consulting e că acest proiect de reorganizare în viziune sistemică a procesului de învățământ este fără îndoială unul bun, deoarece se bazează pe ultimele cuceriri ale științelor aplicabile în activitățile de organizare și management și este evident rodul unui efort de cercetare considerabil al Institutului de Științe ale Educației, care merita din plin aprecierea și felicitările noastre. Cred că de data aceasta chiar se vor aduce îmbunătățiri substanțiale în educație, la nivelul calitativ din țările cele mai avansate. Potrivit îndemnului din denumirea proiectului, în loc să ne exprimăm îndoieli, este evident că noi, părinții, ar fi mult mai de folos copiilor noștri să ne unim cu specialiștii și să venim cu observații constructive, la obiect (nu generalități) și cu propuneri de îmbunătățire concrete, bine argumentate, care să poată fi admise. Dintre modificările de fond esențiale in educație prevăzute in proiect doua mi se par foarte importante: „flexibilitatea” si „viziunea sistemică” integratoare și optimizantă asupra procesului de învățământ, viziune care nu s-a mai folosit și care garantează succesul lui. Conceptul de viziune sistemică științifică a fost lansat de curând în manualul “MANAGEMENT SISTEMIC ȘTIINȚIFIC. CONCEPTE FUNDAMENTALE” Ed. CreateSpace, SUA, 2016 ( https://www.libris.ro/management-sistemic-stiintific-constantin-CMH978-1533-6976-46–p1046799.html ) Versiunea în limba engleză a acestui manual, bine cunoscută și apreciată de specialiști din lumea întreagă, este în studiu pentru folosire în Uniunea Europeană și iată că România e prima țară care o aplică. Viziunea sistemică științifică este astăzi vitală pentru o mai eficientă organizare și conducere a proceselor, inclusiv a procesului educativ, pentru soluționarea mai ușoară a tuturor problemelor complexe ce apar în afaceri și în general în viață. În ceea ce privește altă noutate, „Proba de creativitate” la bacalaureat, unii părinți au nelămuriri în legătura cu conținutul și rostul acesteia. Pentru înlăturarea acestor nelămuririi, iată un posibil exemplu pozitiv și edificator de astfel de probă și rostul ei: La disciplina școlara „Antreprenoriat” (Organizarea si managementul afacerilor, care potrivit recomandărilor UE și dorinței multor părinți este necesar să nu lipsească în curriculum), am propus să se predea și „Modelul Universal al Organizării și Managementului” afacerilor, lansator al viziunii sistemice științifice, care (împreună cu un „Ghid Pas-Cu-Pas”) se găsește în cuprinsul manualului de mai sus. Se anunță apoi că una din probele de creativitate la alegere la bacalaureat se intitulează: „Aplicarea Modelului Universal al Organizării și Managementului într-un proiect propriu de afacere sau în viață.” Aceasta procedură va stimula elevul să aprofundeze cu maxim interes și nesilit de profesor toate cunoștințele de management sistemic științific din acest manual (care-i vor fi de folos toata viața la luarea deciziilor celor mai importante) și să le utilizeze la elaborarea unui plan de afacere proprie sau de orice proiect dorit potrivit aptitudinilor sale. Susținerea de către elev a acestui plan propriu în cadrul examenului de bacalaureat va fi cu siguranță o „probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competențele dobândite pe parcursul întregului parcurs școlar obligatoriu, creativitatea, cunoștințele, abilitățile, aptitudinile și atitudinile absolventului” cum dorește doamna ministru Ecaterina Andronescu. Unii profesori au considerat aceasta proba ca fiind un fel de concurs „Elevii au talent.” Așa e, dar ce este rău în asta, din moment ce ea e clar în folosul elevului, poate chiar pentru plăcerea lui? Orice manieră nouă de predare și evaluare în învățământ e bine-venită dacă este fundamentata științific în folosul elevului, eficientă și agreată de el.

Răspuns
Camelia Ghiocel 1 aprilie 2019 at 07:21

CA structura, cel putin la inceput, pare doar o schimbare de forma fara fond. Ca de obicei la noi! Referitor la consilierul de cariera – introduce subiectivismul acestuia si mai putin competenta sa in identificarea obiectiva a aptitudinilor si abilitatilor elevilor. asta pe de o parte. Pe de alta parte lipsa unor instrumente REALE, diversificate, moderne face ca orientarea elevilor sa fie incorecta, uneori abuziva. ANUL SUPLIMENTAR pentru absolventii care nu promoveaza gimnaziul facut cu aceleasi cadre didactice care pe parcursul catorva ani nu au reusit sa-l atraga pe elev face demersul fara o finalitate real corectiva. LECTIILE TRADITIONALE inlocuite cu ateliere si proiecte necesita dotare moderna (care poate sa fie o mare problema mai mult pentru profesori!) dar si o SCHIMBARE ESENTIALA in selectarea cadrelor didactice pe alte criterii decat cele existente (nu participarea la cursuri de “perfectionare” garanteaza schimbarea atitudinala a acestora in activitatea la clasa si nici notele mari la examenele de titularizare!). Pacat ca incercam sa cosmetizam de fatada invatamantul fara a analiza REAL ceea a determinat decaderea acestuia!

Răspuns
Reorganizarea sistemului de învățământ: clasa pregătitoare devine clasa I, clasa a VIII-a va fi redenumită clasa a IX-a - România365 30 martie 2019 at 22:00

[…] „Clasa întâi este aici ceea ce este azi clasa pregătitoare. Asta pentru că în mentalul colectiv a intrat din păcate cu clasa zero. Ceea ce este total greşit, cum să fie un copil clasa zero?”, a afirmat Andronescu, citată de Edupedu.ro. […]

Răspuns
clasa pregătitoare devine clasa întâi, clasa a IX-a trece la gimnaziu – RO-Stiri.com 30 martie 2019 at 21:42

[…] “Clasa întâi este aici ceea ce este azi clasa pregătitoare. Asta pentru că în mentalul colectiv a intrat din păcate cu clasa zero. Ceea ce este total greşit, cum să fie un copil clasa zero?”, a afirmat Andronescu, citată de Edupedu.ro. […]

Răspuns
clasa pregătitoare devine clasa întâi, clasa a IX-a trece la gimnaziu | emimedia.ro 30 martie 2019 at 21:40

[…] “Clasa întâi este aici ceea ce este azi clasa pregătitoare. Asta pentru că în mentalul colectiv a intrat din păcate cu clasa zero. Ceea ce este total greşit, cum să fie un copil clasa zero?”, a afirmat Andronescu, citată de Edupedu.ro. […]

Răspuns

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.