Numărul farmaciștilor a scăzut în ultimii ani, în condițiile în care numărul farmaciilor a crescut la nivel național, ceea ce produce un deficit care se accentuează, arată Colegiul Farmaciștilor din România. Organizația cere, într-un comunicat de presă transmis azi, 12 august, o serie de măsuri care să „revalorizeze această profesie” și argumentează, între altele, cu numărul redus de candidați la facultățile de Farmacie, la admiterea din acest an.
Potrivit datelor invocate de Colegiul Farmaciștilor, la cele mai multe facultăți de profil au fost, în 2026, mai puțini candidați decât număr de locuri disponibile. Situația „ilustrează clar scăderea interesului pentru studiile de farmacie, cât şi promovabilitatea redusă – o tendinţă care creşte de la an la an”, arată CFM. Datele prezentate de acesta, conform comunicatului preluat de Agerpres:
- „La UMF ‘Carol Davila’ din Bucureşti, Facultatea de Farmacie a înregistrat 107 candidaţi pentru 114 locuri disponibile (94 la buget şi 20 cu taxă), 83 fiind admişi – în timp ce Facultatea de Medicină a avut 2.727 de candidaţi pentru 985 de locuri.
- La UMF ‘Grigore T. Popa’ din Iaşi, pentru cele 124 de locuri (30 la buget + 94 cu taxă) scoase la concurs, s-au înscris doar 23 de candidaţi, dintre care 14 au fost admişi.
- La UMF ‘Iuliu Haţieganu’ Cluj-Napoca, s-au înscris 29 de candidaţi, pe 30 de locuri la buget, dintre care au fost admişi 28.
- La UMF ‘Victor Babeş’ Timişoara au fost 68 de candidaţi pentru un total de 43 de locuri (33 de locuri la buget + 10 cu taxă), dintre care 30 au fost admişi.
- La UMFST ‘G.E. Palade’ Târgu Mureş au fost oferite 40 de locuri la buget (română şi maghiară) şi 10 cu taxă, dintre care au rămas neocupate 5 la buget şi 28 la taxă pentru sesiunea de toamnă.
- UMF Craiova a fost singura universitate cu o competiţie mai mare la Farmacie, aici concurând 117 candidaţi pentru 30 de locuri la buget + 55 cu taxă, locuri ocupate aproape în totalitate.”
Potrivit organizației, tendința „riscă să genereze efecte majore asupra sistemului de sănătate în următorii ani: scăderea accentuată a interesului tinerilor pentru profesia de farmacist, în paralel cu creşterea deficitului de farmacişti de pe piaţa muncii. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, în perioada 2022-2025, numărul farmaciştilor a scăzut cu 1.478, în timp ce numărul farmaciilor, drogheriilor şi oficinelor locale de distribuţie a crescut cu 208 unităţi, evidenţiind deficitul de resursă umană cu care se confruntă sectorul. Farmacia nu este definită de clădiri sau medicamente, ci de farmacist. Fără el, actul farmaceutic nu există, iar farmacia nu poate fi deschisă”.
Situația este cauzată, potrivit comunicatului menționat, de o serie de probleme, inclusiv neintegrarea farmaciștilor în politici publice de sănătate, remunerația care nu reflectă responsabilitatea profesională a lui, reglementările puternice din sector.
Colegiul Farmaciștilor propune, în context, o serie de măsuri pentru „revalorizarea profesiei”, inclusiv la nivel educațional. În cazul educației, organizația face apel la politici educaționale care să țină cont de necesarul real de resursă umană în domeniile în care activează farmaciști.
Propunerile Colegiului și ale altor asociații active în domeniu, pentru un „dialog național” pe această temă cu autoritățile, inclusiv Ministerul Sănătății și Ministerul Educației:
„1. Revalorizarea rolului farmacistului ca profesionist esenţial al sistemului de sănătate şi recunoaşterea contribuţiei sale în prevenţie, monitorizarea tratamentelor şi educaţia pentru sănătate.
2. Implementarea şi finanţarea serviciilor farmaceutice care pot aduce beneficii directe pacienţilor şi sistemului public de sănătate.
3. Corelarea politicilor educaţionale cu necesarul real de resursă umană din toate domeniile în care activează farmacistul.
4. Creşterea sustenabilităţii economice a farmaciilor comunitare, astfel încât acestea să poată atrage şi păstra personal calificat.
5. Simplificarea obligaţiilor administrative şi operaţionale care generează costuri suplimentare fără a aduce beneficii directe pacientului.
6. Integrarea efectivă a farmacistului în strategiile naţionale de prevenţie, vaccinare şi sănătate publică.”
