Precizări de la Ministerul Educației, pentru tăierile și „ajustările” PNRR: Sunt modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente

Ministerul Educației reacționează după ce Edupedu.ro a publicat luni dimineața planurle instituției de a reduce mai multe obiective și jaloane din PNRR sau a modifica altele. Reprezentanții ME au publicat un comunicat de presă cu precizări, în care susțin că toate schimbările ar fi făcute pe baza reevaluării nevoilor reale din școli, din acest an, care s-ar fi schimbat de la momentl estimărilor și planificărilor cuprinse în documentul inițial PNRR.

Reacția despre schimbările importante în politica de finanțare a reformelor cuprinse în Plan vine în scris, pe pagina de internet a instituției, după ce în niciunul dintre discursurile publice pe tema PNRR ale ministrei Educației, Ligia Deca, aceasta nu a pomenit despre vreo asemenea intenție, deși în ultima perioadă a avut multiple ocazii să facă asta. Inclusiv în discursul de început de an școlar, de la debutul cursurilor pentru elevi, aceasta a evitat să facă orice referire la tăierile planificate. Este vorba despre bani pentru școli și pentru reformarea sistemului de învățământ, bani atrași și aprobați dea, din fonduri europene, prin programul NextGeneration EU al Comisie Europene.

Edupedu.ro a publicat luni dimineață o analiză care arată că peste 2.000 de școli vor fi tăiate din țintele și jaloanele PNRR, de la dotarea laboratoarelor de informatică sau de la dotarea pentru reducerea abandonului școlar, după cererea de modificare făcută de Guvern către Comisia Europeană. Jumătate din microbuzele școlare verzi dispar din plan, iar reforma guvernanței sistemului amânată aproape 2 ani.

Ministerul Educației confirmă toate aceste date și explică motivele pentru care au cerut asemenea ajustări, unele fiind interpretate drept „erori materiale”, altele „de natură obiectivă”.

Redăm comunicatul Ministerului Educației:

„Având în vedere informațiile apărute în spațiul public cu privire la modificările propuse de Ministerul Educației prin Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în calitate de coordonator național, pentru ajustarea unor ținte și jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 15. Educație, facem următoarele precizări:

În cadrul renegocierii unor ținte/jaloane din PNRR cu Comisia Europeană, Ministerul Educației a propus modificări raportate la nevoia reală din teritoriu, pe baza unor analize de nevoi recente, care, la momentul depunerii Planului Național de Redresare și Reziliență, au fost doar estimate pe baza datelor existente în SIIIR.

Astfel, ajustările propuse de Ministerul Educației pot fi încadrate în două categorii:

1. Îndreptarea unor greșeli de tip eroare materială (ex.: traduceri din limba engleză sau de coerență legislativă), ajustarea unor termene în concordanță cu măsurile din noile legi ale învățământului (ex.: reforma guvernanței în urma intrării în vigoare a prevederilor legislative din Legea învățământului preuniversitar, promulgată în data de 4 iulie 2023), dezvoltarea platformei de evaluare online a competențelor elevilor în acord cu noile termene asumate pentru elaborarea, finalizarea, aprobarea și aplicarea planurilor-cadru și a programelor școlare pentru învățământul preuniversitar, prin Graficul activităților privind curriculumul național.
2. Modificări de natură obiectivă în cadrul art.18 și art. 21 din Regulamentul european 241/2021, mai precis ajustarea unor indicatori în conformitate cu aplicarea indicelui privind creșterea prețurilor și în conformitate cu nevoia reală din teritoriu.

În acest sens, în aplicarea propunerii de diminuare a sprijinului financiar nerambursabil (art. 18), Ministerul Educației a propus exclusiv ajustarea țintelor și jaloanelor care nu au fost atinse în urma apelurilor de proiecte deja lansate și al căror calendar a fost deja extins de mai multe ori, în vederea sprijinirii beneficiarilor pentru a depune proiecte, astfel:

• Ajustarea indicatorilor din cadrul jaloanelor aferente dotării unităților de învățămant preuniversitar cu laboratoare de informatică. În acest caz, în urma apelului de proiecte, a reieșit că nevoia locală a fost mai mică decât estimarea inițială a Ministerului Educației, în principal ca urmare a multiplelor finanțări de care au beneficiat școlile în perioada pandemiei pentru asigurarea necesarului de echipamente IT. Prin urmare, în urma centralizării nevoii reale transmise de unitățile de învățământ, prin cererile de finanțare depuse în cadrul apelului de dotări, Ministerul Educației a solicitat ajustarea jaloanelor în conformitate cu proiectele depuse, astfel încât alocarea financiară să poată fi utilizată prin raportare la nevoia reală la momentul deschiderii apelurilor de proiecte, nu la momentul estimărilor făcute la data depunerii Planului de Redresare și Reziliență (ex.: de la 5.200 de laboratoare estimate inițial la minimum 4.350).
• Reducerea țintei pentru înființarea serviciilor complementare de educație timpurie de la 412 la minimum 90. Noua valoare a țintei corespunde  proiectelor depuse (99), în urma mai multor întâlniri cu potențialii beneficiari și a extinderii calendarului de depunere de mai multe ori. Între 2020 – 2021 ținta a fost estimată la 412 servicii complementare dedicate exclusiv localităților izolate/dezavantajate.

În aplicarea art. 21 privind modificarea țintelor și jaloanelor din cauze obiective din Regulamentul 241/2021, propunerile Ministerului Educației au vizat ajustări ca urmare a creșterilor de prețuri între momentul redactării PNRR și momentul lansării apelurilor de proiecte (validate de datele INSSE), precum și prelungiri termene din motive obiective, respectiv perioadă de obținere avize pentru proiecte infrastructură sau număr mic furnizori microbuze electrice școlare.

• Modificările privind numărul școlilor beneficiare din cadrul Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar au la bază, pe de o parte, aplicarea indicelui de corecție privind creșterea prețurilor (de asemenea, grantul pentru școli a fost mărit de la 200.000 la 300.000 de euro de la runda I la runda II), pentru ca unitățle de învățământ beneficiare să-și poată îndeplini activitățile din proiecte. Menționăm că în runda I a Programului Național de Reducere a Abandonului Școlar au fost depuse 1.409 proiecte, iar în runda a II-a au fost depuse 693 de proiecte, deși apelul de proiecte a fost prelungit de două ori. Totodată, Ministerul Educației are în vedere relansarea rundei a II-a a PNRAS după finalizarea evaluării proiectelor depuse din sesiunea iunie-iulie 2023, cât și lansarea unui apel de proiecte dedicat școlilor mici, sub 40 de elevi la gimnaziu, pentru care a fost pus deja în consultare publică Ghidul solicitantului, în vederea sprijinirii consolidate a acestor unități de învățământ din punct de vedere administrativ, astfel încât fiecare potențial beneficiar să fie parte din acest proiect de reducere a abandonului școlar.
• În cadrul Investiției 10 – Achiziționarea de microbuze verzi, estimarea țintei inițiale (3.200) la momentul depunerii PNRR-ului s-a făcut prin raportare la costurile de achiziție a unor microbuze electrice cu un număr de 8+1 locuri. Anterior lansării apelului „Microbuze electrice pentru elevi”, Ministerul Educației a realizat o analiză de nevoi cu sprijinul autorităților publice locale pentru identificarea localităților care au nevoie de microbuze școlare. În urma acestei analize a rezultat că UAT-urile solicită, pentru a răspunde nevoilor specifice ale comunității, în proporție mult mai mare, finanțare pentru microbuze de 16+1 locuri și, în unele situații, microbuze cu peste 16+1 locuri. Prin urmare, costurile autovehiculelor de transport au fost cel puțin duble față de estimarea realizată inițial. Totodată, Ministerul Educației a propus actualizarea țintei prin raportarea la numărul de beneficiari (copiii care vor beneficia de transport școlar rămân aceiași, însă vor fi grupați în microbuze cu o capacitate mai mare de locuri). Menționăm faptul că, în ultimul an, Ministerul Educației a încercat să identifice surse de finanțare suplimentare pentru a satisface cât mai mult nevoia din teritoriu, astfel încât bugetul inițial de 200 de milioane de euro dedicat acestei ținte a fost mărit cu încă 50 de milioane de euro, plus cofinanțarea consiliilor județene în valoare de peste 7 milioane de euro.

Astfel, Ministerul Educației menționează că un singur jalon din PNRR – grantul pentru digitalizarea Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – trebuie reconsiderat întrucât CNR nu este încadrat cu statut de utilitate publică, așadar nu poate fi beneficiar al acestui tip de finanțare, conform aranjamentelor operaționale aferente jalonului 501”.

Articol în curs de actualizare