Predare optimă în orice condiții și pentru toți elevii, recuperarea urgentă a pierderilor de învățare și nevoia vitală de pregătire a profesorilor – cele 3 mari lecții ale pandemiei pentru educație, în concepția OECD

13.032 de vizualizări
Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com
Ce se întâmplă cu elevii e mai important decât ce se întâmplă cu tabletele sau cu sala de clasă; profesorii trebuie să-și pună la punct abilități și cunoștințe noi, adesea foarte diferite de cele cu care erau obișnuiți; iar pierderile și diferențele de învățare sunt o problemă care trebuie remediată urgent. Acestea sunt cele trei mari lecții ale pandemiei pentru sistemele de învățământ ale lumii, potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) lansat la final de 2020, ce sintetizează principalele măsuri luate de guvernele lumii, în domeniul educației, în contextul crizei Covid-19.
  • OECD apreciază, în preambul, că această criză Covid-19 are implicații majore în învățământ, care se pot prelungi mult după ce criza se va sfârși. Printre cauze: închiderea extinsă și repetată a școlilor, pierderile de învățare majore suferite de elevii lumii, constrângerile pentru reluarea școlii, impactul tehnologic. “Toate acestea înseamnă că o simplă revenire a educației la vechiul normal, care deja nu mai reușea să răspundă nevoile celor care învață, nu mai este o opțiune”.

Raportul sintetizează toate procesele anului în trei “lecții” ale crizei Covid-19 pentru sistemele școlare, lecții ce țin de întărirea rezistenței lor la șocuri majore și a capacității lor de reacție, când nevoile elevilor se schimbă.

Lecția nr. 1: Actorii din educație ar trebui să susțină moduri de gândire reziliente pentru procesul educațional, în care sunt valorizați oamenii și procesele, nu sala de clasă sau aparatura de lucru.

Ca moment de inovare și improvizație la scară largă, actuala perioadă oferă ocazia ca sistemele de învățământ să capete o flexibilitate mai mare și o reziliență întărită în principiile fundamentale pe baza cărora se organizează. Aceasta înseamnă adoptarea unor noi metode de predare, așa încât școlile să reacționeze mai rapid și mai bine la nevoile de învățare ale tuturor elevilor și în orice context, scrie în raportul OECD. (Pregătirea pentru predare la clasă, la distanță sau hibrid, cu implicarea mai mare a profesorilor în procesul decizional, pentru reducerea dezechilibrelor și în folosul tuturor categoriilor de elevi)

Lecția nr. 2: Profesorii au nevoie de noi abilități și noi cunoștințe pentru a răspunde noilor priorități educaționale, cu ajutorul noilor mijloace de livrare a educației

Așa cum guvernele au așteptat de la profesori să livreze educație în timp de criză, folosind metode inovative, va fi în continuare nevoie ca aceleași guverne să asigure că noile abilități și abordări flexibile de educație vor continua și după criza actuală. Ele trebuie să prioritizeze pregătirea profesională și sprijinul pentru profesori, așa încât aceștia nu doar să facă față, ci să susțină, pe termen lung schimbările dintr-un proces educațional care se schimbă constant. Cei care oferă învățare trebuie încurajați să aleagă singuri modul cum să crească profesional, trebuie să li se ofere instrumentele de care au nevoie pentru contexte diferite de predare și să fie încurajată colaborarea între ei, afirmă OECD.

Lecția nr. 3 E nevoie să fie umplute golurile de învățare acum, pentru a reduce cât mai mult perturbările produse în educația elevilor

Perturbările produse în timpul crizei i-au afectat în mod disproporționat pe elevi, mai ales pe cei mai vulnerabili dintre aceștia, adâncind inegalitățile anterioare. Implicațiile pot fi dramatice și de lungă durată, notează raportul OECD. Acesta arată că e nevoie de acțiuni urgente pentru a reduce pierderile de învățare și pentru a asigura continuarea educației pentru toți elevii. Iar pe termen lung, arată raportul, sistemele trebuie să asigure medii de învățare în care elevii să poată face față schimbărilor și să aibă posibilitatea să obțină competențe pe măsura deplinului lor potențial.

Foto: © Syda Productions – Dreamstime.com

Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


3 comments
  1. Foarte adevarat!

  2. Stimabilii de la OECD când au văzut ultima oară un copil preşcolar??? Sau un puber, un adolescent?Când s-au uitat în oglindă acum cel puțin 50-60 de ani? Am făcut cursuri toată viața, nu am o problemă cu predarea online.Am o problemă cu manipularea globală şi prostirea pe față!!! Boli există şi au existat.Am luat păduchi de la elevii mei, am luat scabie( 12 din 36 de elevi erau plini când i-am aliniat şi dus la dermatolog – în 1987- înnprimul meu an de învățământ)…Nu am murit…Dar…explicați unui absolvent mai tânăr – sau nu- care eventual s-a făcut cadru didactic pentru că acolo( liceu pedagogic, facultate, etc ) au putut să-l bage ai lui…că a fi profesor înseamnă în primul rând să iubeşti copiii, profesia , să fii trup şi suflet pentru ei…online, offline, nu contează!!! Nu să alergi după bani, funcții şi cai verzi pe pereți…Iar politicul…vai de ei.Ar trebui să o ia de la clasa pregătitoare…ca să crească oameni mari sănătoşi ( la cap). Excepţii? Hmmm…Greu de găsit…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV Finanțarea educației din România: „nici proiectul de lege, nici strategia România Educată nu stabilesc țintele” banilor în plus promiși de noua lege, într-un sistem fără buget multianual și în care „sectorul educației este sufocat de proceduri redundante și inutile” – raport de diagnostic al OCDE

România se confruntă cu o diferență majoră între ceea ce spun planurile de creștere a cheltuielilor pentru educație până la 15% din buget, care pot produce progrese reale în acest…
Vezi articolul

Domeniile de studii universitare cu cei mai mulți studenți din România: Afacerile, ingineria, medicina se detașează în fața celorlalte / Dreptul, domeniu pentru care România lipsește din clasamentele internaționale, conduce din punct de vedere al ofertei de studii 

Doar șase domenii de licență, dintr-un total de circa 80 câte există în România, atrag un sfert dintre totalul studenților pe care îi pot primi, în anul I, universitățile din…
Vezi articolul

Abandonul școlar – o problemă pe care tinerii din România o văd la fel de gravă precum prețurile mari sau corupția / Există încredere în școală, dar modul în care ea îi pregătește pe elevi pentru viață și muncă e o problemă serioasă – sondaj IRES

Tinerii din România au încredere relativ ridicată în sistemul educațional preuniversitar, dar, în același timp, ei observă probleme acute în acest sistem. Abandonul școlar este una dintre principalele probleme pe…
Vezi articolul

Oana Moraru, despre Evaluările Naționale: În nicio școală de stat din România, profesorii nu sunt evaluați oficial și cu niciun fel de consecințe pe ce efect au ei în clasă în mințile copiilor / Profesorii, cu câteva excepții, nu știu să predea la alt nivel decât „explic, înțeleg, identific, subliniez, definesc”

Oana Moraru, educatoare, expert educațional și director de școală privată, a explicat de ce elevii nu mai învață lecția în clasă, așa cum ar trebui: profesorii sunt slab pregătiți, iar rezultatele…
Vezi articolul

Efectele interdicției telefoanelor în școlile din Australia: a crescut implicarea elevilor, s-au îmbunătățit învățarea și socializarea, deși elevii găsesc modalități de a le folosi în secret

Impactul interdicției telefoanelor în școli „este clar”, atât la nivelul învățării, cât și în ceea ce privește socializarea elevilor și interacțiunile dintre aceștia și profesori, potrivit unor evaluări privind efectele…
Vezi articolul