2024 – ultimul an de mandat Iohannis, proclamat „Anul Educației” după un 2023 marcat de greve stopate cu promisiuni nerespectate și noi legi aplicate improvizat, cu reforme amânate / Se împlinește deceniul de când Iohannis a pus educația pe primul loc în „România lucrului bine făcut”

2.474 de vizualizări
Foto: presidency.ro
Anul 2023 ar fi trebuit să fie „anul educației” în România, cu noi legi pentru întreg sistemul de învățământ, adoptate după aproape un deceniu de planificare, dar și cu cea mai mare grevă a profesorilor din ultimii 15 ani, soldată cu angajamente de creștere substanțială a salariilor. Țara încheie același an, însă, cu o serie de amânări și cu incertitudini pentru 2024, atât legislativ, cât și din punct de vedere al măsurilor menite să o ridice de unde stagnează de mulți ani, anume de la coada clasamentului european al competențelor elevilor, PISA 2022. În ce condiții începe educația anul 2024, care, potrivit premierului Marcel Ciolacu, „va fi în sfârșit anul educației” – după 10 ani de când inițiatorul României Educate, Klaus Iohannis, a promis reformă masivă în domeniu?

Creșterea salarială care se conturează pentru 2024 este mai mică decât cea care rezulta din declarațiile autorităților în momentul încheierii grevei profesorilor din mai-iunie. În același timp, reforma care ar fi trebuit să se încheie anul viitor, prin finalizarea normelor de punere în aplicare a noilor Legi ale educației, se prelungește până cel puțin în 2025. 

În 2024, ultimul an de mandat al președintelui Iohannis, urmează să se încheie, după întârzieri considerabile, și planurile-cadru determinate de vechea Lege a educației, cea din 2011, pe care șeful statului și-a propus să o schimbe la doar trei ani de la apariția ei și înainte ca cea mai mare parte dintre schimbările propuse atunci să intre în vigoare. 

  • În tot acest timp, anume două mandate prezidențiale de cinci ani, în care pe tema educației Iohannis a fost secundat de actualul ministru Ligia Deca, fosta lege a educației a fost mutilată radical. Dar nicio grabă pentru corectarea situației: la finalul primului mandat Iohannis, „România Educată”, proiect promis în 2014 (când „un sistem educațional performant” era prima premisă a „României lucrului bine făcut”) și inițiat în 2016, abia ajunsese, în 2019, la forma unui „raport scris”. Încă doi au trecut până la un raport final, încă doi până ca ea să se transforme în legi, care, în acest moment, nu sunt încă puse decât parțial în practică.

La PISA 2018, evaluarea elevilor de 15 ani din punct de vedere al competențelor-cheie (matematică, citire, științe), România era pe ultimele 2 locuri din Europa. La PISA 2022, se află tot acolo, pe penultimul loc – o dovadă de „reziliență”, conform ministrului Deca. Dar, spune tot aceasta, „schimbările reale, trainice durează”.

În ce manieră durează? O arată evoluțiile ultimelor săptămâni din anul 2023.

Salariile profesorilor

După cum a notat Edupedu.ro, ministrul Muncii în fostul guvern Ciucă, Marius Budăi, cu ministrul Ligia Deca alături, în ultima zi de mandat a acelui executiv și în ultima zi de grevă generală a profesorilor, a anunțat de la pupitrul Guvernului României că salariul profesorului debutant va fi, de la 1 ianuarie 2024, de 4.600 de lei net, adică în mână. Asta conform OUG 57/2023 și grilelor care erau la momentul respectiv la dispoziția guvernului, negociate cu sindicatele. De la 3.300 de lei cât era salariul debutantului stabilit prin grilele din OUG 57 pentru iunie 2023, creșterea până la 4.600 ar fi însemnat 1.300 de lei, adică 40%. 

În noiembrie, sindicatele vorbeau – fără convingere – despre „cel puțin 20%” în 2024. 

În ultima săptămână înainte de Crăciun, după ce Guvernul a aprobat creșterea de 20% pentru profesori, dar în tranșe, încă nu era bătut în cuie cu cât aveau să crească salariile în școli de la 1 ianuarie și cu cât mai târziu.

În penultima zi de lucru din an, pe 28 decembrie, Guvernul a adoptat creșteri salariale, cu procente diferite pentru diverse categorii, dar fără să fie respectată principala promisiune făcută permanent de autorități profesorilor și transformată chiar în prevedere legală (OUG 57/2023) – aceea ca salariul profesorului debutant să ajungă la 1 ianuarie 2024 la salariul mediu pe economie. Întrebată de ce nu a fost respectat angajament, ministrul Deca a răspuns, făcând trimitere, în spiritul schimbărilor trainice, la o viitoare lege a salarizării publice unitare, care ar fi trebuit să fie deja pusă la punct: „Grilele de salarizare includ un nivel absolut decent pentru profesorii debutanți”.

Așa se contura, la finalul anului, rezultatul celei mai mari greve a profesorilor din ultimul deceniu și jumătate. O grevă desfășurată cu doar jumătate de an în urmă și care s-a prelungit, oricum, câteva săptămâni în condițiile în care Guvernul a încercat numeroase subterfugii pentru a-i pune capăt fără angajamente clare.

Reforma legislativă

Noile Legi ale educației – Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior – au intrat în vigoare în 2023, la 8 ani după ce a fost declanșată toată procedura de concepere a lor. Ce înseamnă, însă, că au intrat în vigoare?

  • E relevant, în acest context, modul cum au apărut ele. La un an după ultimul raport prezidențial pe tema „României Educate”, au fost prezentate în 2022, sub fostul ministru Sorin Cîmpeanu, primele proiecte de lege. S-a schimbat ministrul, s-au schimbat și proiectele de lege. Puse din nou în consultare la începutul lui 2023, inițial fără o minimă transparență, ele au intrat în procedură rapidă de adoptare în Parlament și, cu toate controversele care le-au învăluit, au fost adoptate în luna mai și au intrat, tehnic, în vigoare la începutul lunii septembrie – nu înainte de a suferi primele modificări.

Pentru a intra în vigoare și la nivel practic, e nevoie de legislație subsecventă. Or, aceasta a apărut doar parțial conform calendarului. Au existat zeci de întârzieri – mai precis, aproape 40 de ordine de ministru și hotărâri de guvern nu intraseră în vigoare la 1 decembrie, conform calendarului stabilit de Ministerul Educației. Și mai mult, au apărut amânări stabilite prin lege.

Astfel, în loc ca întreg procesul de stabilire a normelor aferente Legii învățământului preuniversitar să se încheie la 8 luni de la adoptarea Legii, adică în primăvara lui 2024, o ordonanță de urgență adoptată de guvern la mijlocul lui decembrie amână cu peste un an – până la 1 septembrie 2025 – termenul final pentru adoptarea acestor norme.

Aceeași ordonanță prevede, de asemenea, punctual amânări pentru punerea în aplicare a unor măsuri-cheie, lăsate pe anul școlar 2025-2026 deși vizează elemente-cheie ale reformei – reorganizarea unor instituții (ARACIP, inspectorate), sprijin pentru mediile defavorizate și pentru profesori – detalii aici și aici

Cât durează? Un schimb de replici petrecut cu câteva săptămâni mai devreme, la începutul lunii decembrie, în cadrul unui eveniment British Council, poate fi relevant. La lansarea unui raport internațional pe tema folosirii limbii engleze, vorbind despre nevoia de schimbare rapidă a felului cum se predă în școală, nevoie impusă de schimbările tehnologice și din societate, un reprezentant al guvernului și un specialist au fost îndemnați de Edupedu.ro să dea exemple de schimbări efective care chiar se petrec în prezent.

  • Exemplele date de Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației: „Există câteva lucruri făcute chiar acum. Primul este schimbarea curriculumului. Este, de asemenea, noul profil al absolventului (…) După aceea vom avea noi planuri-cadru și noi curricule. (…) Lucrurile sunt făcute integrat, pentru că multe țin de valori și atitudini. Nu vorbim despre o anumită disciplină. Dacă vorbim despre scara unei hărți, este vorba despre geografie, despre matematică etc.. (…) Vor fi făcute multe schimbări. Una ține, desigur, de formarea profesorilor. În acest sens, există multe proiecte. Primul care se face cu ajutorul PNRR este cel privind pedagogia digitală, adaptată pentru fiecare disciplină. (…) Vor fi numeroase programe de pregătire și pentru noile planuri-cadru pentru liceu, așa cum sunt multe programe organizate și în cadrul Proiectului ROSE”
  • Răspuns al lui Ciprian Fartușnic, cercetător în științele educației: „Trebuie să ținem cont de faptul că am început lucrul la noul curriculum imediat după ce a fost adoptată vechea Lege a educației din 2011, iar în prezent încă lucrăm pentru planurile-cadru de liceu. Este, deci, un proces foarte complex, dificil și provocator pentru noi toți.”
Schimbări aplicate, schimbate, transformate

O parte dintre prevederile noilor legi au fost puse deja în aplicare. Unele au fost chiar modificate deja în mod repetat. Două exemple-cheie, ce țin de echitate, unul dintre țintele-cheie ale reformelor din sistem, conform Ligiei Deca:

  • Bursele elevilor: Noul sistem de burse a fost modificat după ce s-a constatat că elevi cu medii sub 5 iau burse de merit, în timp ce alții, cu medii mult mai mari, la licee de vârf, nu primesc deloc bursă. La finalul lunii decembrie, situația era în continuă schimbare: ministrul Deca anunța, într-un interviu, noi schimbări, inclusiv o „bursă de reziliență”, acordată în funcție de medie, absențe și note la purtare.
  • Prevederile din lege privind transportul gratuit pentru elevi – problemă acută care se resimte de ani de zile fără soluții clare care să fie aplicate în litera legii – continuau să nu fie respectate la scară largă, determinând luări de poziție din partea elevilor, profesorilor, părinților și transportatorilor – vezi aici și aici.

Iar la universități – instituții care în ultimii ani au pierdut teren în rankingurile internaționale – apare o schimbare care nu schimbă mare lucru, pe lângă alte chestiuni controversate din noua Lege a învățământului superior.. O prevedere-cheie din noua Lege este fixarea numărului de mandate pentru rectori la maximum două, fără să fie luate în calcul, însă, mandatele de până acum. Pe parcursul ultimei luni, marcată de alegeri la nivelul multor universități, în cele nouă runde de alegeri monitorizate de Edupedu.ro, 4 rectori au fost votați pentru un al 4-lea mandat (Mihnea Costoiu – Politehnica București, Marilen Pirtea – Universitatea de Vest, Remus Pricopie – SNSPA, Ramona Lile – UAV Arad,  iar un al cincilea a obținut al treilea mandat (Cezar Spînu – Universitatea din Craiova). Conform legii, ei vor putea candida din nou și peste 5 ani.

Dar „schimbările reale, trainice durează”, potrivit Ligiei Deca.

Citește și:
Exemple de reformă oferite de ministrul Educației: program remedial care ar urma să fie introdus în 2024, dar încă nu are cadru de aplicare, reforme instituționale și premii pentru profesori performanți amânate până în 2025-2026, planurile-cadru reluate după doi ani de întreruperi / Ligia Deca: „Schimbările reale, trainice durează”
SINTEZĂ Schimbările schimbărilor propuse de guvern prin „ordonanța-trenuleț”, în domeniul educației: dispar prevederi legate de instituții, sunt păstrate amânări-cheie în domeniul social / Guvernul extinde până în septembrie 2025 perioada de punere în aplicare a Legii învățământului preuniversitar

9 comments
  1. un asistent medical de UTA t , în spital are 4500 la angajare cu o postliceală
    un asistent universitar debutant are 3500 la angajare , cu 5 ani de facultate și un doctorat in derulare .
    cat de bine sunt gândite lucrurile astea in tara ficusului și a slugilor lui

  2. Pentru Edupedu, o sugestie la sfarsitul acestui an plin de “reforme” baroce dictate de sus si care ne vor da inca si mai mult inapoi daca vor fi aplicate🙄: publicati, va rugam, in serial, planurile-cadru pentru toate clasele, structura examenelor de final de ciclu, modele de subiecte etc… din sistemele de invatamant din alte tari! Ca sa comparam, sa ne rusinam si poate da bunul Dumnezeu sa le luam drept model pe cele mai bune, cu adaptari usoare, daca e necesar. Puteti incepe cu Republica sora Moldova. Sunt mult in fata noastra!

    La multi ani! Un an nou bun tuturor!

  3. salarizarea(indexarea) este pe hârtie exact cum au promis la finalul grevei” 40″%!! dar în nu au specificat în câte tranșe !! acum 20% profesorii, 15,55 did. auxiliar și 15% nedidactic’ul !!! probabil li se pare mult, rușine ” căpeteniilor” și mai marilor lideri sindicaliști

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Măndița Baias, profesor de fizică, despre alternarea predării la școală-acasă: Putem lua în calcul prezența unui profesor asistent, care să asigure învățarea online – rezolvarea temelor, consolidarea noțiunilor predate în clasă

Opinie semnată de Măndița Baias, profesor de fizică la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” și la Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, Baia Mare: E momentul să ne gândim la anul școlar viitor.…
Vezi articolul

INFOGRAFICE Ce spun directorii de școli vs. ce spun rezultatele PISA 2022: Diferențe majore urban-rural în performanțele elevilor, în timp ce directorii nu raportează diferențe semnificative privind personalul didactic sau dotările / Plus: nu sunt diferențe în rezultatele la Matematică între elevii din școli cu resurse și cei din școli cu deficit de resurse

Raportul național PISA 2022 relevă o situație ieșită din comun în cazul României, când vine vorba despre modul cum se reflectă dotările școlilor în rezultatele elevilor din urban și rural…
Vezi articolul