Profesorul Cătălin Ciupală: Foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor” / „Atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero… Gândiți-vă când vor fi adulți, cu non-combat”

20.092 de vizualizări
Cătălin Ciupală / Foto: captură Digi24
La subiectul III de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024 – Matematică erau subpuncte ”destul de ușoare, eu cred că se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”.  Dar o foarte mare parte dintre copii nu au făcut nimic la acest subiect, ceea ce „înseamnă că ei nici măcar nu au voință” să rezolve problema, a apreciat, în emisiunea „Academia Europa FM” de săptămâna aceasta, Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov.

Această atitudine a copiilor față de soluționarea problemelor „este aproape zero, ceea ce trebuie să ne dea foarte mult de gândit, pentru că o atitudine din start de non-combat este pe termen lung. Gândiți-vă când vor fi adulți, cu non-combat”, a apreciat profesorul Ciupală la Europa FM.

  • Soluția trebuie căutată la nivelul societăți, nu doar la nivel de elevi, profesori sau părinți, a apreciat el.

Întrebat de realizatorul Marcel Bartic felul cum explică faptul că peste jumătate dintre elevi nu au obținut nota 5 la simularea evaluării la matematică, el a invocat două cauze: faptul că elevii au petrecut clasele IV-VI în pandemie și au căpătat o serie de deprinderi online, în loc să le deprindă la școală, respectiv faptul că se simte o ruptură între clasa a IV-a și clasa a V-a, când elevii de despart de învățătorii care „știu psihologia copilului”.

Explicațiile profesorului Cătălin Ciupală, întrebat fiind despre rezultatele slabe ale elevilor la simulare – proba de Matematică:

Marcel Bartic: Cum vă explicați că în acest an avem la simulare 57% dintre copii care nu au reușit să ia nota 5?

Cătălin Ciupală: Cred că sunt mai multe cauze. O cauză la care m-am gândit a fost faptul că o parte dintre copiii aceștia au fost in clasa a IV-a, a V-a, a VI-a în plină pandemie. Cu alte cuvinte, anumite tipuri de deprinderi pe care ar fi trebuit să le aibă le-au luat în mediul online, ceea ce pentru mulți a ridicat probleme. O altă cauză este faptul că, de multe ori, este o oarecare ruptură la nivelul clasei a V-a. La nivelul clasei a IV-a, doamna învățătoare este mult mai aplicată pe metoda predării matematicii, mult mai prietenoasă cu ei pentru faptul că o învățătoare bună și, în general, învățătorii știu psihologia copilului. Ruptura cea mare se face la clasa a V-a, când merg în clasa a V-a, unde nu mai există acea prietenie între învățătoare și profesori. Aici, după părerea mea, este de discutat foarte mult. Aceasta este o altă cauză”.

Profesorul Cătălin Ciupală despre atitudinea elevilor cu privire la rezolvarea problemelor:

„(…) Au fost și subiecte mai dificile, nu toată grila este foarte simplă. O grilă nu înseamnă că este simplă. Din acest motiv, marile universități dau și subiecte grilă la admitere. Nu e greșit să fie grilă. După părerea mea, este greșită proporția, dar asta este o altă discuție, nu se mai poate schimba nimic, cel puțin o perioadă destul de bună de timp (…). Cred că, totuși, subiectele grilă erau relativ abordabile. Dar nu doar acelea. Să știți că erau câteva subpuncte la subiectul III, unde trebuia să elaboreze o soluție, care erau destul de ușoare. Eu cred că se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor. Or, foarte mare proporție dintre copii nu au făcut deloc, nimic, zero puncte la subiectul III. Asta înseamnă că ei nici măcar nu au voință. Atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape de zero, ceea ce trebuie să ne dea foarte mult de gândit, pentru că o atitudine din start de non-combat este pe termen lung. Gândiți-vă când vor fi adulți, cu non-combat…

Marcel Bartic: Cine, mai precis, ar trebui să se gândească mai serios? Copiii, părinții, profesorii?

Cătălin Ciupală: E ciudat ce spun, dar societatea în ansamblul ei. Ar trebui să fie toată lumea implicată. O educație nu se face doar de către copii. Educație se face și în familie, și la școală, și în societate, și la – ciudat spus, dar și la radio, la televiziune sau în media. Modul cum vorbești, cum faci emisiuni, cum sunt discuțiile publice toate acestea contribuie la educația unui copil.”

Emisiunea integrală:


22 comments
  1. Copiii în marea lor majoritate nu sunt atrași de școală,acesta este adevărul pentru că în societatea noastră,școala nu este valorizată.Trebuie,noi,toți să-i readucem la școală,o școală,care să fie plăcută,dar și pretențioasă,o școală,care să descopere și să dezvolte aptitudinile copiilor,care să fie dreaptă,care să valorizeze copiii,dar care să aprecieze cum trebuie excelența-e valabil și pt.societatea din România,în care sunt răsturnate valorile.Greu,f.greu…

  2. MEN încearcă de mulți ani să adapteze elevii la un sistem învechit, plictisitor și fără orizonturi. Oare ce urmărește ministerul? Care este profilul absolventului de liceu? Acești copii au susținut o simulare, nu un examen!!! Unii ai greșit, alții au “rezolvat” grila la plesneala. Hai să analizam rezultatele oficiale din iunie. Dacă atunci va fi la fel vom putea asocia eșecul cu un dezastru.

  3. Profesorii nu prea își fac treaba. La noi la școala profesorul de matematica face Glume in ora iar la meditații ia o grămada deodată ca sa facă cât mai mulți bani . Plus de asta in loc sa stea cu ei se plimba pe coridor și sta in sala profesorala la bârfa! Are câțiva copii care merg la olimpiada și asta pt ca ei sunt pasionați iar el se crede foarte șmecher și deștept!

    1. și chiar când și-o fac programa și ora de 45 de minute fac imposibilă înțelegerea și parcurgerea programei pentru un copil mediu.

  4. Majoritatea celor care discută NU au făcut exercițiile.
    Probabil că nici nu le-au citit.
    De ce?
    Pentru că sunt subiecte urâte, stupide, neinteresante, inutile, nepractice, unele ridicole rău! Triste monstre de „meșteșug de tâmpenie”.
    Dacă era o departajare DUPĂ Ev.Nat., aceea cerută de Colegiile Naționale pentru selectarea elevilor în clasele de olimpici, da, ar fi fost frumoase.
    Dar pentru un test fără miză, pentru elevi care NU VOR la nici un fel de clasă de „olimpici”, ele erau doar stupide!

    Simularea NU avea miză, nici mâcar o notă în catalog.
    Evaluarea Națională NU ARE miză, oricum se intră și cu 1 la matematică la teoretic real, în efortul său de a desființa tehnicul, minister a avut grijă să fie destule locuri!
    Atunci, de ce s-ar chinui copilul?
    Nu e un non-combat, e un „cât mă plătești? Nimic? Vrei să mă spetesc cu urâțeniile astea, doar că îți plac ele ție? Pe gratis? Du-te mă, cu ele…”

    Ministerul nu se pricepe. Nici la aplicații, nici să motiveze, nici să facă materia folositoare, nici s-o facă frumoasă.
    Citiți subiectele și spuneți ce au simțit elevii când le-au văzut, multe, sucite, îmbârligate, stupide.
    Și imaginați-vă că sunteți la Poplasca de Deal, că aveți treabă acasă, că cei de la școală au tras de tine să vii la „Simulare” și, venit, te trezești cu astea în față… Încă o dată ministerul a demonstrat că nu are nimic pentru tine. De discursuri, de moralâ și de umiliri inutile te-ai săturat, oricum ți se tot repetă că nu ești bun la nimic, și asta de către oameni pe care nu i-ai angaja ca argați, la tine, că unul nu știe să sape sau să cosească… la ce-ți trebuie?… „Doamnă, putem pleca?”

    1. Exact ! sunt profesor la clasa a VIII-a ! subiectele au devenit din ce în ce mai URATE ,EXTREM DE MULTE PENTRU COPII DE 14 ANI !! NU 18 , NU 20 ! 14 ANI ! AMINTITI-VA CATA “MINTE” AVEATI LA 14 ANI SI PE URMA ADAPTATI SUBIECTELE ! FOARTE DEZAMAGITA DE NISTE “SMECHERI”CARE VOR SA FACA PE INTERESANTII FACAND TOT FELUL DE SUBIECTE AMBIGUE !

  5. Notele mici de la evaluare sunt reflexia profesorilor ,la clasa nu se mai preda cum se facea acum 45 de ani,elevul nu e scos la tabla sa rezolve o problema sa vada unde se incurca sa inteleaga ce a gresit.Amai venit si moda cu orarul scurtat al orei de clasa ,o prostie .Ce sa predai ce sa asculti ce sa explici unde nu s-a inteles .Abia aveai timp in 50 de minute .Nu mai zic de clasele 1-4 unde e ziua si o tabla adunarii sau inmultirii, nu apuci sa aprofundezi mai nimic sa faci exercitii nici atat .

  6. pai daca elevii vin din ciclul primar fara sa stie tabla inmultirii si a impartirii pe de rost, fara sa stie adunarea si scaderea peste 10 , profesorii de la gimnaziu in nici un caz nu ii invata ce trebuiau sa invete la ciclul primar, asa ca astea sunt rezultatele
    Tot din ciclul primar vine si analfabetismul acela mare, din cauza ca in clasa pregatitoare si clasa I , se trec toti elevii chiar daca nu stiu sa citeasca si citesc pe litere, din clasa a II-a nu ii mai invata nimeni cititul, raman analfabeti pe litere sau sa ghiceasca cuvintele

    1. si ala de la gimnaziu ce dracu il invata daca elevul nu stie tabla inmultirii sau impartirii,cum dracu ajunge ala in clasa a VIII daca nu are habar de aritmetica?

  7. eu cred că este nevoie de matematică pentru fiecare dintre aceste meserii (poate mai puțin cea de politician, lol). sunt și eu din generația cu bac la sport și cred că nu este o comparație nepotrivită. cel puțin unde am învățat eu, niciun copil nu era complet pe lângă matematică. erau alte vremuri, până la liceu aveai o bază, dacă făceai matematică și în liceu puteai să te trezești după 4 ani de litere sau istorie că vrei să te reprofilezi și să mergi către ceva mai tehnic. acești copii care iau sub 5 (nu vorbesc de al dvs, care a luat 7 fără meditații) sunt complet pe lângă matematică (deja din generală!). nu vor deveni mai înțelepți mai târziu. nu vor avea ce facultăți să facă și cum să reușească în viață după ce trec anii (desigur, excepții sunt mereu).

    1. Sunt foarte mulți dintre noi care suntem pe lângă unele domenii- de exemplu sunt sigură că un procent foarte mare nu pot solfegia un cântecel, nu pot schița o floare, nu pot dansa, nu știu să înoate sau să meargă pe bicicletă. De ce matematica e mai importantă decât mersul pe bicicletă? Nu vorbesc de aritmetică ci de noțiuni cu aplicabilitate redusă în viața cotidiană! De ce programa este atât de agolomerată încât fără pregătire extrașcolară un copil cu aptitudini medii( nu toți au aptitudini pt matematică așa cum nu toți au pt desen, muzică sau sport- și nu mă refer la discalculie!) nu poate obține o notă decentă? De ce părinții( cei care pot că de restul nu se vorbește din păcate) sunt nevoiți să plătească meditații și să încarce programul elevului până la refuz? Când mai are timp copilul să îți găsească și urmărească pasiunile și aptitudinile când el exersează la matematică pentru un 6-7?

  8. Cu examenele voastre de 100 de ani normal ca nu vi le mai rezolva nimeni. Le luati telefoanele ca sa nu copieze, dar copiaza deoarece sunt speriati pentru ca viitori lor 4 ani depind de niste chestiuni inutile si fara sens, nu pe capabilitati. Schimbati perspectiva si actualiza-ti-o la zilele noastre si veti avea rezultate reale, notele astea nu sunt reale pentru ca elevii isi dau seama ca ceea ce sunt pusi sa faca e ceva formal si fara sens, asa ca nu si dau interesul.

  9. Lasă că anunță în curând rezultatele teribile extra mega la olimpiade și mai baga un excursie la cern cu aia de fizica fara facultate și cu aia de chimie veniți la 40 ani de la capsuni, mai da deca o declarație cu teribile realizări în mandat, mai premiază Iohannis niște cadre de prin inspectorate care nu fac nici orele și se uită toate problemele.

  10. Discuțiile sterile.
    Elevul are 6-7 ore de școala și mai are încă vreo 5 ore de teme acasă. In situația asta majoritatea refuza sa mai învețe ceva, e că o grevă a lor, intra in conflict și cu părinții și se refugiază în mediul online și gaming chiar droguri. Rămân doar aia supradotați sa mai digere materiile aride și puternic teoretizate și matematizate și inca și din alea nu pe toate ci pe cele pe care cred că le vor folosi in viitoarea meserie. De ex vrei it-ist, atunci te axezi pe matematica in gimnaziu și apoi și informatică și engleza din liceu și nu mai pierzi timpul cu chimie religie ed tehnologica sau fizica.

    Avem nevoie de polidocti care sa sape șanțuri cu licență și master cumva?

    Matematica e inca privilegiată că ceilalți profesori de alte materii au lăsat stacheta că ieșea cu bătaie. Plus că unii sunt suplinitori și nu vor conflicte și reclamatii. Sa ne gândim cum ar fi fost sa băgăm cu toții teme la greu și să-i evaluăm dur la toate materiile inclusiv religie muzica chimie cultura civica ed tehnologica.

    Dar nimic despre a adopta învățământul finlandez. O ținem de 30 ani in văicăreli și cârpeli.

  11. Nu au de ce sa se agite, nici măcar teze nu se mai dau, toată lumea promovează, li se spune doar lor rezultatele la teste, sa nu le fie rușine ca I afectează. Asa, sa nu înveți nimic și sa treci nu s a mai pomenit. Trai pe vatrai, cum se spune! Se încheie o singura medie la finalul anului, este lejer.

  12. Acești copii au o atitudine non- combat față de matematică, nu față de viață în general. Adică urăsc matematica. Nu înseamnă că nu se vor descurca în viață. Cunosc olimpici la matematică complet aiuriți, rupți de realitate. Nu e o regulă care spune că doar cei pricepuți la matematică reușesc în viață.

    1. Atitudinea de non-combat nu înseamnă ură. Și da, se vor descurca și ei cumva în viață, nu a murit nimeni pentru că nu știa matematică. Nu trebuie să fie toți olimpici, dar nu le-ar face niciun rău exercițiul mental pe care îl presupune rezolvarea de probleme, dimpotrivă.
      Și eu cunosc olimpici aiuriți, și nu doar cei la matematică. Dar nu asta e regula. Un olimpic e inteligent, are disciplină, voință, rezistență la muncă și stres. Pare că tocmai aceste calități îi fac atât de detestabili în superficiala societate românească. Motiv din care mulți dintre ei pleacă spre meleaguri mai prietenoase cu oamenii serioși.

    2. Olimpicii la matematică ar putea să fie rupți de realitate (sau nu). dar cei pur și simplu pricepuți la matematică (adia nu geniile, cei extraordinari) reușesc în viață în mai mare măsură decât cei care nu sunt pricepuți la matematică. sincer, nici nu prea pot să îmi imaginez ce slujbă poți avea dacă ești complet pe lângă matematică… Iar in România de azi, unde depinzi și de nota la mate pentru admiterea în liceu (pe vremea mea de ex. daca dădeai la liceu teoretic nu conta nota la mate),chiar ti-ai bătut cuie în tălpi dacă ești pe lângă această materie. și nu ajuți pe nimeni daca spui că matematică este așa, ceva banal sau un moft, ca urechea muzicală, talentul la gătit, ai sau nu, șansele tale in viață nu depind de asta

      1. Doamna, este stupid sa spui ca nu exista slujba pentru care nu ai nevoie de matematica. Va garantez ca sunt nenumarate si chiar bine platite. Matematica este necesara doar in scoli pentru a promova si a bifa diploma, in realitate, in multe domenii nu ai nevoie sa stii ecuatii, integrate, fractii si aberatii. De ani de zile sunt programe care iti rezolva in cateva secunde problema. – Corporatiile nu te angajeaza sa stai cu creionu’ in mana si sa iti bati capul cu calcule. Ma numar printre cei care nu stiu matematica, nu am fost niciodata interesata de matematica, nu folosesc la ”slujba’, nu folosesc nici macar la cumparaturi acele ecuatii, teoreme si mizerii, si am realizat in viata mea suficiente evitand si nestiind nici macar o frantura din ce stiu copiii de cls a 3-4a, si totusi am realizari profesionale, o familie frumoasa, am in familie sahisti, olimpici, matematicieni (culmea) care au respect si inteleg ca exista viata, impliniri, bani si succes si fara matematica. Nu zdrobiti aripile copiilor cu opinia ca nimic nu exista pentru ei fara matematica. Tot respectul pentru cei care stiu matematica, au aprofundat si o iubesc, dar acelasi respect din partea noastra pentru cei care au urat, evitat , uitat si nu le-a pasat niciodata de matematica.

  13. 1. Cum am mai zis și în alte comentarii, domnul Ciupala face meditații contra cost? Că dacă da, ne vorbește degeaba.
    2. Spre exemplu mie îmi place muzica, dar nu am voce și abia știu să citesc notele muzicale. Mai exact nu as lua 5 la acest capitol, dar asta nu mă împiedeca sa ascult muzica, sa critic muzica, sa fiu parte din mediul muzicii. Mai mult decât atât nu mă consider analfabet funcțional în muzică, cu toate aceste lacune și asta nu mă face un non combat in acest domeniu. Sunt sigur că tot acolo este și dl Ciupala la muzică, dar nimeni nu îl judecă că nu are voce, că nu cunoaște notele muzicale.
    3. concluzia este că se da atât de mare importanță matematicii, când de fapt ea este alaturi de toate celelalte discipline un întreg. Sportul este rege as zice. Minte sănătoasă în corp sănătos cum e maxima. Apropo, am dat bacul la sport și m-am salvat, mi-a ridicat media la nivelul de admitere. Mai târziu, după ceva ani, m-am mai copt și am absolvit 2 facultăți, dar clar am evitat matematica. Acum sunt foarte bine profesional și acum când îmi ajut copilul de clasa a VIII-a altfel înțeleg aceasta materie. Dar asta e pentru că au trecut anii, mintea s-a așezat, gândește mai profund, mai abstract. Pustiul meu a luat 7, fără meditații dar cu lecții și exerciții suplimentare eduboom. Sigur profesorul a avut și el un cuvânt și o contribuție, dar daca a luat 7 acum sigur va mai crește până la examen, dar orice nota va lua eu îl voi aprecia pentru tot, întregul lui care cuprinde și desenul și sportul și istoria și geografia și chimia. Astea sunt obiecte care ii plac și la care are rezultate mai bune.
    Ce facem acum? Tot învârtim pe toate părțile aceste rezultate… căutăm vinovați, vinovății. Suntem oamenii, nu toți copii trebuie sa fie de 9 și 10. Acești copii, non combat, vor fi pompieri, asistenți, doctori, profesori, politicieni etc. Important e sa nu ii punem la zid pentru o grilă, pentru o lipsă de gândire abstractă. In primul rand sa le dezvoltam partea emoțională, logică, practica, spiritul de echipă și umanitatea. Asta ne reprezintă că ființe umane. Grupul și nu individualitatea.

    1. absolut de acord! educația nu înseamă doar matematică! Oricum din cauza excesivei presiuni pe această disciplină mulți o proceseză mecanic și nu dezvoltă exact ce urmărește studiul ei- capacitate de abstractizare și analiză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Absolut toți angajații din sectorul public, inclusiv profesorii, plus toți șomerii și toți tinerii care nici nu muncesc, nici nu merg la școală vor avea competențe digitale de bază în 2030, promite planul guvernamental de acțiune numit „Deceniul digital” în România / Ținta: 6,71 milioane de români să dețină asemenea competențe

100% dintre angajații care vor lucra în sectorul public în 2030, absolut toți șomerii, precum și 100% dintre tinerii care nici nu muncesc, nici nu merg la școală (NEET) vor…
Vezi articolul

Mentoratul cadrelor didactice – prezentat insistent ca instrument esențial pentru școală, în raportul-diagnostic al OCDE / Propuneri: Profil de competențe și criterii pentru selecția mentorilor, care să beneficieze de formare continuă și de finanțare

„Mentoratul este considerat un instrument esențial pentru modernizarea procesului de predare”, arată raportul-diagnostic al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) referitor la învățământul preuniversitar din România, analiză publicată săptămâna…
Vezi articolul

Elevii români percep discriminări față de femei, bătrâni sau reprezentanți ai minorităților în mai mare măsură decât colegii lor europeni / Profesorii cred că școala oferă șansa învățării pe teme civice sau europene, dar se simt mai puțin pregătiți să predea astfel de subiecte – studiu

Tinerii din 20 de țări și teritorii europene manifestă un atașament covârșitor față de identitatea lor europeană, iar cei din România se simt europeni mai mult decât media și așa…
Vezi articolul

Profesorul Radu Gramatovici: Un copil mediu nu o să scape fără meditații la Matematică, pentru că așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, va trebui să intre în acest sistem de dopaj. Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj

Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în…
Vezi articolul

Profesorul Doru Căstăian: Subiectele de la ştiinţe socio-umane şi ȋn special cele de logică nu reușesc să verifice atingerea de către elevi a competenţelor. Trebuie să ȋncetăm să facem lucrurile aşa / Elevul a ajuns să nu vrea să ştie şi să poată, ci doar să ia bacul şi să scape mai repede

Subiectele date la Bacalaureat, la disciplinele socio-umane, nu verifică exact ceea ce ar trebui să verifice: atingerea competențelor de către elevii care au parcurs liceul. Asta susține profesorul Doru Căstăian,…
Vezi articolul