Cu o zi înainte ca funcția să treacă oficial la altcineva, directoarea în exercițiu a Liceului Tehnologic „Tomis” Constanța, Valentina Apostol, a primit, prin executor judecătoresc, o solicitare oficială: să predea, „cu prioritate”, ștampilele, cheile, conturile și toate documentele instituției, până pe 1 septembrie, ora 9:00. Cere asta Alina-Viorica Dumitrașcu, inspectoarea ISJ Constanța numită, prin detașare, „din pix”, la conducerea liceului, deși în disputa dintre cele două persoane nu există, până acum, nicio hotărâre judecătorească, ci doar o plângere prealabilă, depusă la ISJ Constanța pe 18 august și încă nesoluționată. Documentul, transmis prin poștă cu mențiunea „Pentru justiție a se înmâna cu prioritate” și înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc Spineanu Marius-Eleodor, cere predarea tuturor documentelor, ștampilelor, cheilor, conturilor și accesului instituțional al școlii, printr-un proces-verbal semnat de ambele părți.
În solicitare, datată 26 august 2026 și adresată atât la domiciliul Valentinei Apostol, cât și la sediul Colegiului Tehnic „Tomis”, Dumitrașcu invocă „finalizarea, la data de 31 august 2026, a perioadei” în care Apostol a exercitat funcția de director și „preluarea conducerii unității de învățământ, începând cu data de 1 septembrie 2026″, de către ea însăși. Pe acest temei, cere „realizarea, în condiții de continuitate instituțională, a procedurii de predare-primire a funcției de director și a tuturor documentelor, evidențelor, bunurilor, valorilor, responsabilităților și mijloacelor instituționale aferente exercitării acesteia”.
Solicitarea fixează data și locul: 1 septembrie 2026, ora 09:00, la sediul școlii, în cancelaria profesorilor. Predarea-primirea urmează să cuprindă, potrivit textului, „toate documentele, evidențele, registrele, ștampilele, cheile”, precum și „elementele de acces și administrare aferente conturilor și sistemelor instituționale, utilizatori, parole, credențiale, drepturi de administrare și alte date de acces”, „situațiile și lucrările aflate în curs”, cu indicarea „stadiului acestora” și a „eventualelor demersuri deja întreprinse”. Operațiunea urmează să fie consemnată într-un proces-verbal, în două exemplare originale, semnat de ambele părți.
De ce prin executor judecătoresc, și nu pe cale administrativă directă
Solicitarea nu a fost trimisă direct de Dumitrașcu sau prin ISJ Constanța, ci prin Biroul Executorului Judecătoresc Spineanu Marius-Eleodor din Constanța, cu numere de înregistrare proprii de intrare-ieșire ale biroului și mențiunea poștală standard pentru actele de procedură, „Pentru justiție a se înmâna cu prioritate”.
Este cel puțin neobișnuit pentru o operațiune administrativă de rutină, cum e, de regulă, predarea-primirea unei funcții de conducere într-o unitate de învățământ. De regula aceasta se rezolvă în mod normal direct între instituție și persoanele implicate, fără intervenția unui executor. Alegerea acestei căipoate fi interpretată ca o formă de presiune sau un abuz instituțional din partea actualei inspectoare pentru management instituțional, încă în funcție, a ISJ Constanța.
Edupedu.ro a scris, pe 25 august, despre plângerea prealabilă depusă de Valentina Apostol pe 18 august 2026, prin care contestă hotărârea Consiliului de Administrație al ISJ Constanța de a o detașa pe Dumitrașcu la conducerea liceului. Până la acest moment, nu există nicio informație publică despre vreo acțiune în instanță formulată în baza acestei plângeri, și cu atât mai puțin despre vreo hotărâre judecătorească. Baza formală a solicitării de predare-primire rămâne, deocamdată, exclusiv hotărârea CA a ISJ Constanța, a cărei dată și număr exacte redacția le-a cerut deja instituției, fără răspuns punctual până acum.
Cine e executorul judecătoresc
Biroul care a comunicat solicitarea îi aparține lui Spineanu Marius-Eleodor, cu sediul pe strada Traian din Constanța. Potrivit paginii Camerei Executorilor Judecătorești Constanța acesta figurează printre membrii colegiului director al Camerei.
Redacția a solicitat pe 25 august punctul de vedere al Alinei-Viorica Dumitrașcu și al ISJ Constanța pe marginea acestui caz. În momentul primirii răspunsurilor le vom publica. Pe 28 august inspectoarea Alina Dumitrașcu a oferit unei publicații locale un punct de vedere în acest caz. Aceasta a declarat că „resping categoric orice insinuare”, referitoare la un eventual conflic de interese în folosirea funcției pentru ocuparea acestui post de director. „Am vrut să fiu director în urma solicitării unor cadre didactice din liceu”, a mai spus aceasta.
Reamintim, Alina-Viorica Dumitrașcu, inspector școlar pentru management instituțional la ISJ Constanța, a fost numită director al Colegiului Tehnic „Tomis” Constanța prin detașare în interesul învățământului, de la 1 septembrie 2026, în locul Valentinei Apostol, deși consiliul profesoral al liceului îi acordase avizul favorabil actualei directoare, nu ei.
Edupedu.ro a scris, pe 25 august, că Dumitrașcu figurează drept coautoare a procedurii operaționale prin care ISJ Constanța evaluează anual activitatea managerială a directorilor din județ, exact tipul de document care stă la baza deciziilor de detașare, un posibil conflict de interese pe care atât ea, cât și instituția l-au respins public, pe 28 august, în presa locală. Apostol a depus, pe 18 august, o plângere prealabilă împotriva hotărârii Consiliului de Administrație al ISJ, aflată încă în lucru, fără nicio hotărâre judecătorească până acum.
Cazul face parte din seria „Pixiada” a Edupedu.ro, care documentează numiri de directori de școală prin detașare în interesul învățământului, în locul concursului național, adesea în beneficiul unor persoane cu legături politice sau instituționale, în detrimentul unor directori cu rezultate și cu avizul favorabil al propriilor colegi.
4 comments
Eduoedu, uite aici pixiada. Numiri politice. Oare despre asta veți scrie? Noul ISGA Florentina Nicoară face parte din partidul Uniunea Salvați România (USR).Apartenența sa politică este reflectată prin activitatea oficială în cadrul acestei formațiuni:Activitate locală: A ocupat funcția de consilier local din partea USR în județul Constanța.Candidatură la alegerile parlamentare: A fost inclusă de filiala județeană USR Constanța pe lista de candidați pentru Senatul României la alegerile parlamentare din decembrie 2024.
Cica l-a sunat un jurnalist pe Dimian sa ii ceara o părere legata de acest caz și el a răspuns ca „da, e ministru doar din martie 2026…”
Dacă această „înscăunare” este contestată serios, soluția nu este un război al relațiilor și nici refuzul fizic al predării funcției. Soluția este contenciosul administrativ, cu cerere urgentă de suspendare a actului de numire/detașare. Executorul judecătoresc nu legitimează numirea și nu transformă o notificare într-o hotărâre judecătorească. El doar comunică un act. Adevărata miză este actul administrativ emis de ISJ și modul în care acesta a fost fundamentat. De aceea trebuie cerute și verificate toate documentele- hotărârea CA al ISJ, procesul-verbal al ședinței, cine a participat și cine a votat, referatul care a fundamentat numirea, criteriile folosite, rezultatul consultării Consiliului profesoral, raportul controlului efectuat în școală și întreg traseul administrativ al deciziei. Dacă există relații la Minister, cu atât mai mult dosarul trebuie scos din zona relațiilor și dus în fața instanței. În tribunal nu ar trebui să conteze pe cine cunoști, ci ce act ai emis, în baza cărei legi, prin ce procedură și cu ce motivare. O eventuală predare a cheilor, ștampilelor și documentelor nu trebuie confundată cu acceptarea legalității numirii. Predarea poate fi făcută sub rezervă expresă, consemnându-se în procesul-verbal că actul administrativ este contestat și că nu se renunță la nicio cale de atac. Iar dacă există suspiciuni privind imparțialitatea procedurii, acestea trebuie demonstrate prin documente, nu prin zvonuri. Dacă documentele indică incompatibilități, intervenții personale sau folosirea poziției instituționale pentru obținerea unui avantaj, există și alte căi legale de control. În astfel de situații, cea mai puternică reacție nu este scandalul, ci suspendarea judecătorească a actului. Pentru că, dacă instanța constată că există o îndoială serioasă asupra legalității și un risc de prejudiciu, poate suspenda efectele actului administrativ. Și atunci toată demonstrația de forță — executor, chei, ștampile, conturi și ora 9:00 fix — poate deveni doar imaginea unei grabe administrative care va trebui explicată în fața unui judecător. Puterea administrativă nu se măsoară prin cât de repede ocupi un birou, ci prin cât de legal, transparent și legitim ai ajuns în acel birou.
Ceea ce se întâmplă la Liceul Tehnologic „Tomis” ridică o problemă mult mai gravă decât simpla ocupare a unei funcții de director, problema modului în care este înțeleasă autoritatea publică. Să lămurim mai întâi aspectul juridic, tocmai pentru ca discuția să nu poată fi deturnată. Da, un executor judecătoresc poate comunica și acte extrajudiciare. Așadar, problema nu este că notificarea a fost transmisă prin executor și nici nu trebuie inventată o ilegalitate acolo unde legea permite această procedură. Tot astfel, simpla formulare a unei plângeri prealabile nu suspendă de drept actul administrativ contestat. Dar legalitatea formală nu epuizează nici dreptul administrativ și cu atât mai puțin buna administrare. Întrebarea este- de ce era nevoie de executor judecătoresc pentru o operațiune obișnuită de predare-primire între doi directori ai unei școli publice? De ce o procedură care putea și trebuia organizată instituțional, prin ISJ, prin convocare oficială, inventariere și proces-verbal de predare-primire, ajunge să fie împachetată într-o notificare cu executor, transmisă inclusiv la domiciliul directorului în funcție? Executorul nu transformă solicitarea într-o hotărâre judecătorească și nu îi conferă celui care o formulează mai multe drepturi decât îi conferă actul administrativ de numire. El îi conferă însă notificării o evidentă încărcătură de autoritate și presiune. Iar când o asemenea metodă este aleasă pentru o simplă succesiune managerială într-o instituție de învățământ, întrebarea privind proporționalitatea demersului este absolut legitimă. Cu atât mai mult cu cât vorbim despre o numire prin detașare, nu despre un mandat obținut prin concurs, iar colectivul didactic consultat nu și-a exprimat opțiunea pentru doamna Alina-Viorica Dumitrașcu, ci pentru actualul director. Este adevărat: consultarea Consiliului profesoral nu echivalează juridic cu alegerea directorului și nu obligă ISJ să urmeze rezultatul votului. Dar dacă legea obligă inspectoratul să consulte colectivul, această consultare trebuie să aibă un sens administrativ real. Altfel, ea devine un ritual birocratic- îi întrebăm pe profesori ce cred, iar apoi facem exact contrariul, fără o motivare publică serioasă. Situația devine și mai sensibilă prin poziția instituțională a persoanei numite, doamna Dumitrașcu, inspector școlar pentru management instituțional și figurează drept coautoare a procedurii ISJ privind evaluarea activității manageriale a directorilor. Dumneaei afirmă că nu este membră a Consiliului de Administrație al ISJ, că nu a participat la adoptarea deciziei și că nu și-a folosit funcția pentru obținerea unui avantaj. Aceste afirmații trebuie respectate până la proba contrară. Dar administrația publică nu se judecă numai prin existența sau inexistența unui conflict de interese demonstrat juridic. Se judecă și prin aparența de imparțialitate, prin transparență și prin capacitatea instituției de a elimina orice suspiciune rezonabilă că cel care exercită atribuții de îndrumare, evaluare ori control beneficiază ulterior de mecanismul administrativ aflat în aceeași sferă instituțională. Tocmai de aceea ISJ Constanța avea obligația morală și administrativă de a fi impecabil de transparent și să explice public criteriile comparative, motivele pentru care opțiunea colectivului a fost înlăturată și motivele concrete pentru care interesul învățământului impunea tocmai această detașare. Mai apare și o problemă de elementară guvernanță instituțională. Într-o predare de mandat se predau documente, registre, ștampile, chei, situații în curs și drepturi instituționale de administrare. Dar formularea generică potrivit căreia trebuie predate „parole” și „credențiale” ar trebui tratată cu maximă prudență. Continuitatea accesului instituțional se asigură controlat, prin transfer sau resetarea drepturilor de administrare, nu prin transformarea parolelor în obiecte care se dau din mână în mână. Și ajungem, în final, la problema morală. Un director nu primește prin decizie administrativă și încrederea colectivului. Poate primi funcția, ștampila, cheia biroului și drepturile de administrator. Autoritatea profesională însă trebuie câștigată. Este greu să proclami „dialogul”, „respectul”, „încrederea” și dorința de a „construi punți” cu un colectiv care nu te-a susținut, iar înainte de prima zi efectivă de mandat să comunici fostului director, prin executor judecătoresc și inclusiv la domiciliu, că dorești cheile, ștampilele, conturile și credențialele la ora 9.00. Acesta este poate cel mai nefericit început posibil pentru un mandat care pretinde că va reconstrui încrederea. De aceea, discuția nu trebuie redusă la întrebarea „este legală numirea?”. Administrația publică nu are voie să funcționeze după principiul „dacă legea îmi permite, înseamnă că orice modalitate prin care o fac este și potrivită”. Există legalitate, dar există și proporționalitate. Există competență formală, dar există și imparțialitate. Există dreptul de a ocupa o funcție, dar există și decență instituțională.
Iar atunci când ambiția pentru o funcție ajunge să fie percepută ca mai puternică decât votul colectivului, continuitatea unei școli și necesitatea de a păstra un climat profesional normal, problema nu mai este doar a persoanei care dorește funcția. Devine problema instituției care a ales să transforme această dorință în decizie administrativă și apoi să îi confere, prin asemenea gesturi, aparența unei demonstrații de forță. ISJ Constanța ar trebui să explice nu doar dacă putea proceda astfel, ci de ce a considerat că era necesar să procedeze astfel. Aceasta este diferența dintre exercitarea puterii și buna administrare.