Problemele de sănătate mintală au ajuns să coste România aproximativ 10 miliarde de euro pe an, echivalentul a 3,8% din PIB, conform unui raport recent al OCDE privind sistemul de sănătate din România în 2025, publicat de Ministerul Sănătății în decembrie. Impactul este major nu doar asupra sistemului medical, ci și asupra educației, pieței muncii și societății, iar educația are rol-cheie pentru prevenție și intervenție timpurie, însă nu sunt alocate resurse suficiente.
Tulburările de sănătate mintală sunt a doua cauză principală a anilor trăiți cu dizabilitate în România, iar 12% din nevoile medicale nesatisfăcute ale populației sunt legate de sănătatea mintală. Raportul subliniază că adolescenții și tinerii sunt printre categoriile cele mai vulnerabile, cu tendințe îngrijorătoare privind depresia și suicidul.
Lipsa unei strategii naționale pentru sănătatea mintală a copiilor
Deși România are un Program Național de Sănătate Mintală și o Strategie Națională de Sănătate 2023-2030, nu există o strategie națională distinctă pentru sănătatea mintală, iar domenii-cheie precum sănătatea mintală a copiilor, prevenirea suicidului, combaterea stigmei sunt tratate superficial sau deloc.
Raportul menționează explicit că Strategia pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului 2016-2020 a abordat foarte limitat prevenirea suicidului, fără măsuri concrete, deși datele recente arată o creștere îngrijorătoare a riscurilor în rândul adolescenților.
Sănătatea mintală în educație: există servicii psihologice pentru elevi si studenti, dar sunt insuficiente, iar profesorii sunt expuși la riscuri psihosociale
OCDE atrage atenția că jumătate dintre angajații din România au raportat expunere la factori de risc psihosocial în 2020, iar peste 64% dintre locurile de muncă nu aveau proceduri clare împotriva hărțuirii sau bullyingului. Aceste date sunt relevante și pentru școli, unde stresul profesional, burnoutul și presiunea emoțională asupra profesorilor sunt în creștere.
Deși burnoutul este recunoscut în legislație, raportul arată că implementarea măsurilor de protecție este slabă, inclusiv în educație.
În sectorul educației, România oferă asistență medicală, psihologică și logopedică gratuită în școli sau în centre medicale, în principal pentru a răspunde nevoilor copiilor cu cerințe speciale.
Există legislație care vizează combaterea violenței psihologice și a fenomenului de bullying în sistemul de învățământ preuniversitar, iar serviciile psihopedagogice pot fi accesate prin cabinete școlare dedicate și Centre județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE). Consilierii școlari sunt prezenți în școli, însă, potrivit raportărilor, numărul acestora este insuficient pentru a face față numărului mare de elevi (Civic Labs, 2023).
Centrele județene organizează, de asemenea, o serie de alte servicii atât pentru elevi, cât și pentru școli, precum logopedie, orientare profesională sau consiliere privind educația incluzivă în școli. Studenții din învățământul superior pot solicita sprijin psihologic și terapie în cadrul unităților psihosociale universitare.
Cu toate acestea, nu este clar câte dintre aceste servicii sunt efectiv accesibile în mediul școlar, având în vedere că România se confruntă cu un deficit de specialiști în domeniul sănătății mintale.
Sănătatea mintală la locul de muncă
Protecția bunăstării mintale la locul de muncă este asigurată prin legislația din România. Potrivit legii, angajatorii au obligația de a evalua periodic și de a lua măsuri pentru prevenirea riscurilor de accidentare profesională și îmbolnăvire, inclusiv a riscurilor psihosociale. Sindromul de stres posttraumatic este recunoscut ca boală profesională, iar sindromul de burnout a fost recunoscut recent în sfera hărțuirii morale la locul de muncă.
În anul 2022, o nouă legislație a impus o protecție mai bună a angajaților împotriva discriminării și a tratamentului defavorabil, în special prin interzicerea concedierii angajaților care au depus plângeri privind încălcarea drepturilor legale sau discriminarea.
Cu toate acestea, jumătate dintre angajații din România au raportat în 2020 că sunt expuși unor factori de risc care pot afecta negativ bunăstarea lor mintală (Eurostat). Mai mult, potrivit Sondajului european al întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER) 2019, peste două treimi dintre angajați (64%) care lucrează în unități cu 20 sau mai mulți salariați au declarat că la locul lor de muncă nu există proceduri pentru prevenirea sau gestionarea cazurilor de hărțuire ori bullying, comparativ cu media Uniunii Europene de 54% (Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, 2022).
Este necesară o mai bună coordonare și întărirea mecanismelor de control pentru a asigura aplicarea deplină a acestor prevederi legislative, în special prin cooperare cu serviciile de sănătate și asistență socială.
Aproximativ jumătate dintre angajații din România au raportat expunerea la factori de risc care pot afecta negativ sănătatea lor mintală
Grafic: OECD Reviews of Health Systems: România 2025
Reintegrarea persoanelor cu afecțiuni de sănătate mintală pe piața muncii este abordată într-o anumită măsură, în principal prin legislație. Angajatorii primesc subvenții pentru angajarea persoanelor cu dizabilități sau care provin din grupuri marginalizate.
Persoanele cu dizabilități beneficiază, de asemenea, de cursuri de formare profesională și de consiliere pentru ocuparea unui loc de muncă, atât înainte, cât și pe durata angajării. Sunt disponibile planuri de revenire la muncă, menite să faciliteze tranziția către ocuparea cu normă întreagă după concedii medicale de lungă durată.
Cu toate acestea, se raportează că aceste planuri nu sunt fezabile în toate sectoarele, întrucât unii angajatori sunt reticenți în a le accepta din cauza constrângerilor financiare și logistice. Atunci când este posibil, unii angajatori oferă alte opțiuni, precum program de lucru flexibil, redistribuirea atribuțiilor sau telemuncă parțială (Civic Labs, 2023).
Angajații cu diagnostice psihiatrice rămân, potrivit raportărilor, în sistem pentru o perioadă scurtă de timp după un concediu medical de lungă durată, urmată, de regulă, de ieșirea de pe piața muncii din cauza dizabilității. Persoanele cu afecțiuni cronice de sănătate mintală pot obține un grad de handicap, care le permite să beneficieze de o indemnizație lunară și de asistență socială.
În anul 2023, peste jumătate (52%) dintre persoanele cu dizabilități monitorizate în instituțiile de asistență socială din România aveau un diagnostic psihiatric (Institutul Național de Statistică, 2025).
Serviciile sociale sunt furnizate de către județe, în mod coordonat cu autoritățile din domeniul sănătății.
Creșterea resurselor și introducerea unei strategii naționale de sănătate mintală vor fi esențiale pentru atingerea unei abordări de tip „întreaga societate” în domeniul sănătății mintale
Planurile și politicile naționale stabilesc obiective ambițioase pentru îmbunătățirea sănătății mintale în România, însă până în prezent nu au fost întreprinse suficiente acțiuni. Țara nu dispune de un buget separat pentru sistemul de sănătate mintală, destinat îmbunătățirii îngrijirilor bazate pe comunitate și condițiilor din spitalele de psihiatrie.
În urma raportului Consiliului Europei privind relele tratamente și condițiile precare de viață din spitalele de psihiatrie din România (Consiliul Europei, 2023), a fost constituit, în anul 2023, un grup de lucru interinstituțional. Acest grup a anunțat un plan de acțiune pentru perioada 2024–2029, care vizează îmbunătățirea respectării drepturilor omului în spitale și asigurarea tratării pacienților cu demnitate.
Colaborarea multisectorială deficitară, precum și resursele financiare și umane insuficiente subminează implementarea acțiunilor prevăzute în politici și planuri. Absența unui plan strategic național pentru sănătatea mintală îngreunează și mai mult realizarea unei abordări de tip „întreaga societate”.
România ar avea de câștigat din adoptarea unui pachet cuprinzător de politici, susținut de o strategie națională de sănătate mintală care să acopere toate sectoarele relevante, pentru consolidarea sprijinului în domeniul sănătății mintale. Această abordare ar trebui elaborată cu implicarea asociațiilor de pacienți și a organizațiilor neguvernamentale și susținută de resurse adecvate pentru implementare, conform raportului.
DOCUMENT OECD Reviews of Health Systems: România 2025
Foto: © Antonio Guillem | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Catinca Andrusca
Redacția