Profesoara Silvia Mușătoiu: La mine în școală, 26 de ore rămase libere au fost ocupate de patru oameni. Plata este prea mică, tinerii își caută locuri de muncă cu satisfacții mai mari

Plata unor ore de predare este prea mică pentru un pensionar care oricum vine ca să-și mărească veniturile din pensie – spune Silvia Mușătoiu, profesoară de matematică la Colegiul Național „Gheorghe Șincai” din București, care atrage atenția că în școala ei 26 de ore au fost împărțite între doar patru persoane, pentru că nici tinerii, nici pensionarii nu mai sunt atrași să predea. Mușătoiu afirmă că, la doar o lună de la începerea cursurilor, „școala începe să se dărâme, încet-încet”, sub efectul măririi normei didactice și al orelor neacoperite.

Invitată luni, 6 octombrie, la emisiunea „Intrare liberă” de la TVR Cultural, moderată de Mirela Nagâț, Silvia Mușătoiu a spus că semnele de slăbiciune ale sistemului sub efectele Legii Bolojan se văd deja:

„Mă gândesc la o declarație pe care o făcea prim-ministrul Bolojan înainte să înceapă școala. Spunea « s-au mărit normele ». În timpul acela, toți directorii reușiseră să rezolve, cu ghilimele-e de rigoare, toate situațiile. Și mai spunea premierul « și sistemul nu s-a dărâmat ». Era înainte să înceapă școala. În acest moment suntem la patru săptămâni de când a început școala și începem să vedem că începe să se dărâme, poate, așa, încet-încet. Ceea ce se vede din aceste dărâmături sunt, bineînțeles, orele goale pe care titularii nu le mai au. Sunt neacoperite. În acest moment, la mine la școală, 26 de ore rămase de concedii de îngrijire a copilului au fost ocupate de patru oameni. N-a fost posibil ca aceste ore să fie luate de un om sau doi pentru că nu au dorit acest lucru. Plata este prea mică pentru un pensionar care oricum vine așa ca să-și mărească veniturile din pensie”.

Profesoara consideră că lipsa personalului nu e o surpriză: tinerii aleg alte domenii, iar pensionarii renunță să mai acopere orele libere, din cauza veniturilor mici:

„Dar ei nu mai sunt atrași de aceste venituri. Iar despre tineri: tinerii cred că își caută alte locuri de muncă, mai bine plătite și poate cu mai mari satisfacții decât acestea. Deci ce se vede în acest moment sunt ore neacoperite. Copiii au la școală mai multe ore decât aveau după planul-cadru vechi, dar se bazează poate toți cei care ne conduc acum pe faptul că părinții și copiii habar nu au câte ore ar trebui să aibă în realitate în orar. Deci au mai multe cu una, cu două, pentru că s-au introdus niște opționale din pixul directorilor pe perioada verii, fără a respecta vreo metodologie de acordare a acestor opționale”.

Ea a mai adăugat că elevii au acum mai multe ore decât prevede planul-cadru, fiind introduse opționale „din pix”, fără consultare sau respectarea metodologiilor:

[E vorba de completarea normei] profesorilor titulari, ca să poată să ajungă cu norme complete de 20 de ore în aceeași școală. Aceasta a fost o soluție pe care au găsit-o directorii. Am spus la un moment dat că nu e chiar în cadrul legal acest lucru și un alt lucru care s-a mai întâmplat [este că] profesorii care urmau să-și acopere cele două ore lipsă din urma asta mărită de 20 au primit de la unii dintre directori și ore de alte discipline.

Mușătoiu a criticat declarațiile oficiale care prezintă reforma ca pe un succes și a ridicat întrebarea dacă această „normalitate” mai înseamnă educație de calitate:

„Există școli în București care au făcut acest lucru. Gândiți-vă că dacă într-un oraș așa de mare, cu mulți profesori, se poate întâmpla asta, atunci învățământul din mediul rural pierde mult, mult mai mult decât ne așteptăm prin această măsură. Și atunci un copil care vede, cum spune ministrul educației, mai mulți titulari – că asta era o declarație – (…), oare învață ceva de la titular într-o oră de educație civică, să spunem predată de un profesor de matematică sau știu eu de altceva? Este oare mai bine așa? Adică suntem cu un învățământ cu calitate crescută? S-a întâmplat ceva? Ministrul vedea toate aceste lucruri ca fiind un succes. Le-a prezentat ca fiind un succes. Măsurile au avut succes în proporție, cred că spunea, de 90%. Nu știu exact cum a măsurat”.

Context

Declarațiile vin într-un moment de tensiune maximă în sistemul de învățământ, după aplicarea măsurilor din Legea nr. 141/2025, adoptată de guvernul condus de Ilie Bolojan și girat de președintele Nicușor Dan. Legea prevede creșterea normei didactice cu 2–4 ore, comasarea școlilor, majorarea numărului de elevi la clasă și reducerea plății cu ora (PCO).

Sindicatele au numit aceste măsuri „abuzive” și „dăunătoare calității educației”, iar pe 8 septembrie, aproximativ 20.000 de cadre didactice au protestat în București, cerând demisia ministrului Educației și abrogarea legii. Ministrul Daniel David a respins criticile, spunând că „școala se desfășoară normal” și că revendicările profesorilor sunt „puțin neinspirate”.