Claudia Teodorescu, director al Unității de Politici pentru Digitalizarea Educației din cadrul Ministerului Educației și Cercetării a semnalat faptul că, deși profesorii sunt nemulțumiți de cursurile de pedagogie digitală la care se înscriu, nu menționează aspectele negative ale acestora în formularele de feedback. În schimb, le semnalează ministerului, a precizat ea în cadrul dezbaterii pe tema Inteligenței Artificiale în Educație, organizată la Parlament pe 31 martie.
- Programul de pedagogie ar fi trebuit să se încheie la sfârșitul lunii martie, după cum a anunțat secretarul de stat Sorin Ion la începutul lunii. La acel moment, el a precizat că „suntem la 98.000” din ținta de 100.000 de profesori care trebuie formați în cadrul programului. „N-avem nicio îndoială că vom atinge ținta. Și este încă un obiectiv bifat de Ministerul Educației”, a subliniat acesta.
„Profesorii nu au curaj să spună «m-am înscris la un curs de pedagogie digitală complet inutil». Dar trimit mesaje așa: «aia n-a fost bine», «am auzit că la ăia a fost mai bine», «ăia au folosit AI-ul mai mult», «nouă doar ne-a povestit și ne-a arătat acolo»”, a declarat Claudia Teodorescu.
„Nu au curajul să scrie într-un formular de feedback, care este obligatoriu pentru prima dată probabil la astfel de cursuri de formare, să ne spună că nu le-a plăcut. Acolo e ceva în neregulă, pentru că ei, teoretic, au trecut de creditare. Au îndeplinit condițiile de calitate pe hârtie”, a mai adăugat ea.
Informații de context
Amintim că în septembrie 2024, Edupedu.ro a scris că peste 100.000 de profesori vor fi fi instruiți în pedagogie digitală și vor face o resursă educațională deschisă până în septembrie 2025, în cele 19 programe de formare admise pentru finanțare și organizate de universități de stat și private și ONG-uri. Programului i-au fost alocați 80 de milioane de euro prin PNRR.
Secretarul de stat Sorin Ion a declarat în 2023, atunci când a fost anunțat programul, că, la finalul formării, profesorii vor ști cum să îi facă pe copii să nu mai copieze eseuri făcute cu ChatGPT pentru temele de la școală.
Acest program are ca obiectiv și publicarea a 50.000 de materiale educaționale deschise create de 50% dintre cadrele didactice formate. El a fost destinat în principal profesorilor de gimnaziu și liceu, precum și celor din mediul rural și zonele defavorizate.
În martie 2025, Florin Lixandru, fost secretar de stat în MEC, a declarat că unii profesori nu au dorit să se înscrie pentru formarea în pedagogie digitală: „ne rugăm de colegii noștri să se înscrie”. „Nu găsim disponibilitate, mulți dintre ei nu își doresc”, a mai adăugat el.
În noiembrie 2025, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis date privind țintele și jaloanele după renegocierea PNRR de către Guvernul României, iar digitalizarea a cunoscut schimbări substanțiale. În cazul Reformei 5 – Digitalizarea educației, a fost eliminată, între altele, ținta referitoare la producerea a 50.000 de resurse educaționale deschise de către profesorii formați.
Foto: © Undrey | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
4 comments
Nu e vorba ca nu au curaj
Formularele NU prevăd aceste rubrici ci mai degrabă o evaluare a necesității formării competențelor.
Cel mult la altele…dar din asta nu poți face statisticile automate.
Cursurile de pedagogie digitală au fost efectiv o batjocură.
1.Unii dintre formatori nu stiu nici pt ei dar predau altora (sunt in consiliul consultativ al ISJ si grupul de metodiști deci abonați la orice curs pe bani europeni)
Cred că dacă mâine se anunță un curs de asamblat sateliți ar fi tot ei înscriși automat.
2. Nimeni nu tine cont de programul școlar al cursanților deși e solicitat la înscriere.
Cursurile se întind pe săptămâni întregi si se țin sâmbăta sau duminica câteodată pe durata a 6-8 ore.
Tehnic pt 90 de credite nu ar trebui ca profesorii sa mai aibă weekend.
3. Formatorii au aplicații plătite (o veche problema a educației îndesată cu hardware dar niciun soft educational plătit de școală) dar ii pun pe cursanți sa folosească variante free sau demo care sunt inutile.
4. Grupele nu sunt asamblate in funcție de competențe (amestecați cei care nu stiu să deschidă calculatorul cu cei de nivel peste medie) astfel o sarcină banală durează o oră sau formatorul preia in atenție un singur cursant timp de 2 ore ca sa ii explice un ctrl+c sau print screen.
În final după ce termini cursul îți dai seama că la școală nu poti aplica nimic pt ca nu ai infrastructura necesară (da, sunt școli care încă nu au niciun echipament digital in clase, in cancelarie sau laboratoare)
Dar recolta la hectar e bogată așa că trebuie să continuăm să raportăm realizări mărețe
Problema nu este ca profesorii nu doresc sa se perfectioneze. Dar dupa 6 ore in scoala nu stiu cati mai pot sa stea inca 4 ore la curs. Ca multe din cursurile propuse de Minister prin CCD- uri presupun multe ore pe zi de curs, iar majoritatea colegilor profesori ajung sa faca acel curs doar ca sa bifeze credite. Unii au ore in timpul desfășurării cursurilor ( care sunt online cea mai mare parte)- si aici ajungem la situatia tipic romaneasca: sa mai facem ceva doar ca sa fie bifat si pus la dosar. Nu ca sa invatam ceva real, folositor.
Toata lumea e multumita in acest fel- MEC ca a bifat perfectionarea profesorilor, CCD urile sau alte asociații ca incaseaza niste bani iar profesorii ca incaseaza niste credite.
Aceasta este realitatea din pacate. Facem cursuri neinteresante si solicitante numai ca sa dam bine pe hartie.
Poate cei din MEC se gandesc sa extinda formarea cu credite si in cadrul altor instituții, de pildă Institutul Francez sau Aliantele Franceze din tara care propun cursuri de formare realmente utile profesorilor de franceza.
Am făcut și eu. Formatori incompetenți (îi învățam noi pe ei), folosirea unor platforme online care necesită abonament plătit pentru functionalitate completă (am folosit varianta free, care este inutilă), organizare defectuoasă (anunțuri de azi pe azi, solicitări de intrare online când eram la școală, la ore, schimbarea platformei de creare a lecției fără nicio justificare, doar la anumite grupe, etc).
Pe scurt, o bătaie de joc!