Școlile din București și din țară pot organiza gratuit vizite la One Sculpture Park, un parc de sculptură contemporană deschis în zona Floreasca din Capitală, unde sunt expuse 12 lucrări ale unor artiști români. Profesorii pot programa vizitele la adresa csr@one.ro, iar expoziția, inaugurată pe 18 octombrie 2026, va rămâne deschisă timp de un an. Într-un interviu pentru Edupedu.ro, Anamaria Diaconescu, Events & Institutional Partnerships Director la One United Properties, vorbește despre posibilitatea folosirii acestui spațiu pentru activități educaționale, despre întâlnirea copiilor cu arta în afara muzeelor și despre experiența sa în școala din Grecia, unde a urmat liceul și studiile universitare. Ea consideră că elevii din România ar trebui să aibă o oră dedicată culturii și istoriei artei, cel puțin o dată la două săptămâni.
- Profesorii pot folosi parcul de sculptură pentru activități cu elevii, inclusiv în cadrul programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.
- Accesul este gratuit. Fiecare lucrare este însoțită de informații pe care vizitatorii le pot consulta prin scanarea unui cod QR. Sunt disponibile și materiale de prezentare tipărite.
- Vizitele la parcul de sculptură ar putea fi asociate, în anumite condiții, și cu prezentarea fostei Hale Ford din apropiere, restaurată și transformată de companie într-un spațiu cu funcțiuni comerciale și culturale.
„Ar fi foarte important să existe o astfel de oră, cel puțin la două săptămâni. (…) Ar fi foarte interesant să aibă copiii acces la profesori care să le vorbească despre artă, despre evoluția artei”, spune Anamaria Diaconescu.
În opinia sa, familiarizarea copiilor cu arta nu ar trebui să depindă exclusiv de inițiativa părinților sau de activitățile extrașcolare. Ea propune ca elevii să învețe noțiuni de bază despre curente artistice și reprezentanții acestora, fără ca asemenea activități să devină neapărat încă o disciplină încărcată de informații de memorat.
„Noi subestimăm și ne gândim de multe ori că poate copiilor nu le trebuie. Dar și aici este foarte important rolul profesorului. Dacă ai un profesor care vorbește cu pasiune, care știe să se adapteze la vârsta copilului și la viața aceasta pe care o trăiesc, inclusiv cu telefonul, să introducă și aceste elemente care sunt foarte iubite de copii, rezultatele ar fi extraordinare”, explică ea.
Un parc de sculptură pe care profesorii îl pot folosi pentru activități educaționale
One Sculpture Park este amplasat în piațeta publică și pe aleile dezvoltării One Floreasca City, pe Calea Floreasca nr. 165 din București. Expoziția reunește 12 sculpturi de mari dimensiuni, semnate de artiști români din generații diferite, printre care Peter Jecza, Bogdan Rață, Șerban Ionescu, Liliana Mercioiu Popa, Cosmin Moldovan, Bianca Man și Gheorghe Mureșan.
Proiectul face parte din Romanian Art Week 2026, este inițiat de Asociația Transform București și Jecza Foundation și este susținut de One United Properties. Selecția lucrărilor a fost curatoriată de Andrei Jecza și de Simona Văleanu de la X Architecture & Engineering.
Accesul este gratuit, iar fiecare lucrare este însoțită de informații pe care vizitatorii le pot consulta prin scanarea unui cod QR. Sunt disponibile și materiale de prezentare tipărite.
Anamaria Diaconescu spune că își dorește ca profesorii să folosească parcul pentru activități cu elevii, inclusiv în cadrul programelor „Școala altfel” și „Săptămâna verde”.
„Ne-am gândit ca un punct de început, astfel încât și pentru noi să fie, din punct de vedere al organizării, mai ușor de implementat și, într-adevăr, să le fim aproape, pentru că eu sunt persoana dedicată pe zona aceasta. Mi-aș dori foarte mult să avem vizite organizate, mai ales că, în afară de prezentarea proiectului, avem și flyere speciale pe care le pot desface și citi. Deci nu doar să acceseze cu ajutorul unui telefon site-ul nostru, dar sunt și aceste flyere pe care le-am pregătit.”
Pentru programarea vizitelor, învățătorii, diriginții și profesorii pot trimite o solicitare la csr@one.ro.
„Pe această adresă ne-au contactat și am luat legătura cu ei. Sunt niște cereri la care noi răspundem de fiecare dată. Programăm și, în felul acesta, este mult mai bine și mult mai corect, dacă îmi permiteți să spun, și acordăm șanse egale tuturor”, explică reprezentanta companiei.
Vizitele la parcul de sculptură ar putea fi asociate, în anumite condiții, și cu prezentarea fostei Hale Ford din apropiere, restaurată și transformată de companie într-un spațiu cu funcțiuni comerciale și culturale.
Anamaria Diaconescu amintește că ONE a mai organizat vizite educaționale pentru elevi, în care aceștia au descoperit arhitectura, ingineria, construcțiile și restaurarea clădirilor istorice.
În urma unui articol anterior publicat de Edupedu.ro despre aceste activități, compania a primit solicitări inclusiv din afara Capitalei.
„Am primit mailuri și am fost foarte plăcut surprinsă. Inclusiv în cadrul vacanței a fost o școală din Gorj care a venit. Și-au făcut patru sau cinci ore cu autocarul, au venit, a fost foarte frumos, ne-am simțit foarte bine împreună, ne-am prezentat proiectul, ulterior am luat și masa împreună. Eu, personal, m-am simțit extraordinar de bine și am simțit că, într-adevăr, oferim ceva unor copii care sunt și din afara Bucureștiului și care, în vacanța lor, pur și simplu s-au organizat și au venit”, povestește Anamaria Diaconescu.
„Voi ce considerați că reprezintă? Ce vedeți voi în spatele acestei lucrări?”
Dincolo de posibilitatea organizării unor vizite, parcul de sculptură poate fi folosit și pentru exerciții de observație, interpretare și exprimare a opiniilor.
Anamaria Diaconescu vorbește despre una dintre lucrările expuse, o bicicletă ale cărei roți sunt înlocuite de simboluri monetare. Sculptura a stârnit deja discuții între vizitatori.
„Și a stârnit interesul și dialogul, pentru că aici chiar voiam să ajung: până la urmă, orice lucrare, de la «ce a vrut să spună poetul» până la ce este în realitate, este un dialog. Un dialog pe care îl poți avea cu tine, de întrebare, ce reprezintă, până la un dialog cu colegii sau cu prietenii, cu colegii de la școală. Fiecare lucreare poate fi chiar un punct de început pentru o discuție.”
Ea oferă și un exemplu de întrebare pe care un profesor ar putea să o adreseze copiilor în fața unei sculpturi:
„Doamna profesoară poate să îi întrebe pe copii: «Voi ce considerați că reprezintă? Ce vedeți voi în spatele acestei lucrări?» Și, în felul acesta, fiecare copil să-și dezvolte o idee, imaginația, curiozitatea.”
În această abordare, întâlnirea cu arta nu presupune ca elevii să cunoască dinainte istoria unui curent artistic sau biografia sculptorului. Lucrarea devine punctul de plecare al unei conversații, iar explicațiile despre autor, materiale și context pot veni ulterior.
Un tată și copilul său de trei ani, în fața unei sculpturi, într-o zi ploioasă
Anamaria Diaconescu povestește și un episod petrecut la scurt timp după inaugurarea expoziției. Într-o seară, la plecarea de la birou, a observat un tată care se oprise cu copilul său, de aproximativ trei ani, în fața unei sculpturi reprezentând o pisică roșie de mari dimensiuni. Afară era frig și burniță.
„Era foarte urât afară. Un tătic cu copilașul în cărucior era în fața unei sculpturi care se numește Mișa. Este o pisică roșie foarte mare. I-am văzut cum se uitau, cum stăteau acolo, deși era frig. Era burniță afară și copilul era acoperit. Cu toate acestea, stăteau în fața acestei lucrări.”
A intrat în vorbă cu cei doi, iar tatăl i-a explicat de ce se opriseră.
„Mi-a zis: «Suntem impresionați. Nici nu știți cât de mult mă bucur că al meu copilaș va avea ocazia să vadă lucruri frumoase și, în felul acesta, am speranța că va crește un om care va avea un simț al esteticului și își va dori să viziteze și el, la rândul lui».”
Pentru Anamaria Diaconescu, întâlnirea a fost un exemplu despre felul în care arta poate ajunge la copii fără ca părinții să planifice în mod special o activitate culturală.
„Este un prim contact, inclusiv pentru copiii mici. Tatăl era foarte fericit, afară ploua și, cu toate acestea, stătea și chiar a scanat codul QR. Ce am creat noi aici este un stimul pentru curiozitate, pentru creativitate, pentru imaginație, o invitație la dialog.”
Ce a descoperit în liceul din Grecia: filosofie, teatru și ore desfășurate în curtea școlii
Discuția despre apropierea copiilor de artă a continuat cu experiența personală a Anamariei Diaconescu, care a urmat școala până în clasa a VIII-a în România, iar apoi a plecat la Salonic cu familia, unde a făcut liceul și studiile universitare.
Ea spune că una dintre diferențele care i-au rămas în memorie este importanța acordată filosofiei, teatrului și culturii în liceul grecesc. „Aș vrea să menționez de ce am beneficiat eu în timpul acestor ani în Grecia. Cel puțin în liceu, ei dau foarte, foarte mare importanță filosofiei și, în general, la tot ce ține de zona aceasta de operă, teatru. Aveam inclusiv ore care se susțineau afară, în curtea școlii, care, sigur, era o curte superbă, cu natură, cu absolut tot, în care se jucau inclusiv piese de teatru și eram încurajați să jucăm.”
Activitățile respective aveau, în opinia sa, efecte și asupra altor abilități, dincolo de familiarizarea cu teatrul.
„Toată zona aceasta de cum să vorbești în public, cum să îți îmbunătățești, până la urmă, capacitatea de a memora, tot acest respect pe care ei îl au pentru cultura lor din Grecia antică sunt niște lucruri care mie mi-au rămas.”
Anamaria Diaconescu consideră că asemenea experiențe pot fi valorificate și în școala românească, inclusiv în activitățile din afara orelor obișnuite.
„Această mândrie pe care ei o resimt sunt lucruri pe care și noi ar trebui să le implementăm mult mai mult în educația noastră, astfel încât copiii să se mândrească cu patrimoniul nostru cultural. Iar aceste metode frumoase prin care îți poți dezvolta diverse abilități mi se par extraordinare și foarte ușor de implementat în învățământul românesc.”
Ea menționează programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” drept oportunități pentru asemenea activități.
„Mă bucur că «Școala altfel» și «Săptămâna verde» vin în acest sens și se completează frumos, pentru că în aceste săptămâni, cu siguranță, putem să dezvoltăm niște abilități complementare învățământului clasic.”
Relatarea reprezintă experiența sa personală într-o școală din Grecia, nu o evaluare comparativă a celor două sisteme de învățământ.
O oră de cultură și istoria artei, o dată la două săptămâni
Întrebată ce ar schimba în educația copiilor din România pentru a-i apropia mai mult de artă, Anamaria Diaconescu a propus introducerea unor activități regulate dedicate culturii și istoriei artei.
„Din câte știu, în curriculumul din România nu există o oră dedicată culturii, cel puțin în școala primară. Ar fi foarte important să existe o astfel de oră, cel puțin la două săptămâni, așa cum avem desen, avem muzică. Ar fi foarte interesant să aibă copiii acces la profesori care să le vorbească despre artă, despre evoluția artei.”
Propunerea nu presupune eliminarea disciplinelor artistice existente, ci familiarizarea elevilor cu istoria artei, cu diferite curente și cu opere reprezentative, prin explicații adaptate vârstei.
„Ar fi foarte bine, cel puțin o dată la două săptămâni, să existe o astfel de oră și sunt convinsă că ar avea foarte mulți adepți și foarte mulți copii care ar fi interesați. Noi subestimăm și ne gândim de multe ori că copiilor nu le trebuie.”
Ea consideră că profesorul are un rol esențial în transformarea unor noțiuni care pot părea abstracte în experiențe atractive pentru copii.
„Dacă ai un profesor care vorbește cu pasiune, care știe să se adapteze la vârsta copilului și la viața aceasta, inclusiv cu telefonul, să introducă și aceste elemente care sunt foarte iubite de copii, rezultatele ar fi extraordinare. Și, odată ce pornești și ai această sămânță de la o vârstă fragedă, când vei ajunge adult, cu siguranță vei căuta să vizitezi un muzeu, să fii pasionat de diverse activități de genul acesta, care îți pot genera o satisfacție personală foarte mare.”
O altă posibilitate ar fi integrarea unor noțiuni de istoria artei în disciplinele deja existente.
„Sau să fie inclusă în anumite materii. De exemplu, copiii mei, când erau mai mici, au învățat despre mitologia din Grecia. (…) Cred că ar fi foarte frumos să vorbim și despre curentul X, curentul Y, măcar la modul general, urmând ca ulterior cine își dorește să aprofundeze.”
Ea dă exemple de noțiuni pe care elevii ar putea să le cunoască:
„Măcar câteva noțiuni de bază. Ce este romantismul, ce este cubismul? Să avem niște repere și cel puțin un reprezentant al acelui curent care să fie ușor de recunoscut.”
Expoziția ar urma să se schimbe anual
One Sculpture Park este gândit ca un proiect care să continue și după primul an. Intenția este ca lucrările și colaboratorii să se schimbe anual, pentru a oferi publicului posibilitatea de a descoperi alți artiști.
Compania ia în calcul și extinderea proiectului în alte zone ale Bucureștiului.
„Aceste lucrări vor fi periodic schimbate, vor avea cât mai mulți posibilitatea să se expună. Iar dacă acest proiect va avea impactul pe care noi ni-l dorim, sunt convinsă că fondatorii noștri vor avea dorința să extindă acest proiect și în alte spații pe care noi le avem dedicate comunității.”
„Ne gândim foarte serios și la Cotroceni, la zona din One Cotroceni, unde spațiul este foarte generos și unde am putea să avem în paralel o altă expoziție.”
Pentru școli, proiectul oferă posibilitatea unei activități culturale gratuite, într-un spațiu public, în care elevii pot descoperi lucrări contemporane, pot discuta despre interpretarea lor și pot afla mai multe despre artiștii români.
Profesorii interesați de vizite organizate la One Sculpture Park pot scrie la csr@one.ro. Expoziția se află la One Floreasca City, Calea Floreasca nr. 165, București, și poate fi vizitată gratuit.
