Inteligența artificială generativă ar putea avea un impact mai mare asupra ocupațiilor care implică activități cognitive complexe, precum analiza informațiilor, redactarea de texte sau rezolvarea de probleme, iar multe profesii din educație se numără printre cele mai expuse, arată un raport publicat de Joint Research Centre (JRC), serviciul de cercetare al Comisiei Europene.
Studiul „Cum schimbă inteligența artificială profesiile în era AI generative” analizează modul în care progresele recente în inteligența artificială, în special modelele generative, pot influența structura ocupațiilor și cererea de competențe pe piața muncii. „Această lucrare revizuiește impactul ocupațional al inteligenței artificiale în contextul progreselor recente din domeniul AI generative”, se arată în raport.
Inteligența artificială generativă (Generative AI) este un tip de inteligență artificială care poate crea conținut nou, nu doar analiza sau clasifica informații existente. Pe scurt, este tehnologia care poate genera texte, imagini, cod, sunete sau video, pe baza unor modele învățate din cantități foarte mari de date.
Autorii au construit o metodologie prin care compară performanțele sistemelor AI în diferite teste și benchmark-uri cu tipurile de competențe implicate în sarcinile profesionale. „Corelăm dovezile privind performanța inteligenței artificiale în testele cognitive cu abilitățile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor profesionale”, explică raportul.
Pentru această analiză, cercetătorii au împărțit activitățile din muncă în trei mari categorii: sarcini fizice, sarcini intelectuale și sarcini sociale.
Sarcinile fizice sunt cele care implică manipularea sau transformarea obiectelor materiale. Acestea includ activități care necesită forță fizică, precum ridicarea unor persoane sau a unor obiecte grele, dar și dexteritate, adică mișcări precise ale mâinilor sau degetelor, precum și navigarea în spații fizice neorganizate sau în schimbare.
Sarcinile intelectuale presupun lucrul cu informația și rezolvarea de probleme. Aici intră procesarea informațiilor vizuale sau auditive, citirea și interpretarea diferitelor tipuri de texte – de la documente administrative sau manuale tehnice până la articole academice sau cărți – precum și competențele de calcul și analiză numerică. În această categorie sunt incluse și activități precum căutarea și evaluarea informațiilor, învățarea și conceptualizarea unor idei noi, dar și creativitatea sau planificarea.
A treia categorie este cea a sarcinilor sociale, care presupun interacțiunea directă cu alte persoane. Acestea includ activități precum relația cu publicul sau cu clienții, predarea și instruirea, influențarea sau negocierea, coordonarea altor angajați sau activitățile de îngrijire și sprijin pentru alte persoane.
Pe baza acestei clasificări, cercetătorii au analizat în ce măsură inteligența artificială poate îndeplini sau sprijini sarcinile din diferite profesii. Concluzia studiului este că noile sisteme de inteligență artificială pot influența mai ales activitățile care implică procesarea informațiilor, generarea de conținut sau analiza conceptuală. „Progresele recente în AI generativă sugerează că sarcinile care implică procesarea informațiilor, generarea de texte și raționamentul analitic ar putea deveni tot mai expuse capacităților inteligenței artificiale”, notează autorii.
Cele mai expuse ocupații la inteligența artificială generativă sunt cele care implică în mare măsură procesarea informațiilor, analiza datelor, redactarea de texte sau activități intelectuale complexe. Printre profesiile cu cele mai ridicate scoruri de expunere apar matematicienii, statisticienii, dezvoltatorii de software, analiștii financiari, economiștii, cercetătorii și cadrele didactice. În general, ocupațiile din domenii precum educația, cercetarea, tehnologia informației, finanțele sau serviciile profesionale sunt mai expuse la utilizarea AI decât cele bazate pe muncă fizică. Autorii studiului explică faptul că inteligența artificială generativă este deosebit de eficientă în sarcini precum analiza informațiilor, generarea de texte sau interpretarea datelor, ceea ce face ca profesiile bazate pe activități cognitive să fie mai susceptibile la transformări tehnologice.
Datele prezentate în raport arată că profesorii universitari au un scor de expunere la AI de 0,866 pe scala unde maximul este 1,000 utilizată de cercetători pentru anul 2024, unul dintre cele mai ridicate dintre profesiile analizate. Profesorii din învățământul secundar au un scor de expunere de 0,702, profesorii din învățământul profesional/tehnologic/vocațional 0,691, iar profesorii din învățământul primar și educația timpurie 0,689. În aceeași analiză apare și categoria „other teaching professionals”, cu un scor de 0,693.
Scorurile reflectă proporția sarcinilor dintr-o profesie care implică activități cognitive sau de procesare a informațiilor ce pot fi realizate sau asistate de sisteme AI.
Autorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că aceste profesii vor fi înlocuite de inteligența artificială, ci că anumite activități din interiorul lor pot fi transformate sau automatizate. „Înțelegerea modului în care capacitățile inteligenței artificiale se suprapun peste sarcinile profesionale este esențială pentru anticiparea competențelor viitoare și pentru elaborarea politicilor în domeniul educației și al pieței muncii”, arată raportul.
Potrivit cercetării, evoluția inteligenței artificiale generative ar putea determina o reconfigurare a competențelor cerute pe piața muncii, ceea ce înseamnă că sistemele educaționale vor trebui să se adapteze pentru a pregăti elevii și studenții pentru un mediu profesional în care oamenii vor lucra tot mai des alături de sisteme AI.
Cercetarea poate fi descărcată și de aici:
Redacția
Ana Moise
Ștefan Lefter
