„Mă îngrijorează foarte mult copiii care iau note sub 5 sau sub 4, acei 20% care n-au putut să facă calcule de clasa a II-a. Arată nu doar un analfabetism funcțional, este ceva mai profund. S-ar putea ca o parte dintre copii nici să nu fi înțeles ceea ce trebuie să facă”, a declarat Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov, în emisiunea InfoEdu de pe 6 martie, analizând rezultatele elevilor la simularea pentru Evaluarea Națională 2024.
Analiza pe itemi, care s-a realizat în urma corectării digitalizate, „este unul dintre cele mai bune lucruri care se întâmplă în evaluare în ultima perioadă. Ne dă o oglindă mult mai bună a ceea ce se întâmplă în școala românească, a ceea ce știu sau nu știu elevii, ceea ce pot să facă și ceea ce nu pot să facă”, a spus Cătălin Ciupală.
Analiza ne arată problemele sistemului. „De 10 ani nu a fost alimentat sistemul cu profesori de calitate. Mulți profesori nu predau pentru elevi. Predau ca să predea, să-și facă materia. Faptul că avem foarte multe zile libere, vacanțe peste vacanțe, fragmentări, ne face să alergăm prin materie”, a declarat Cătălin Ciupală.
- Grupul profesorilor “de specialitate” pus de Ministerul Educației să analizeze lucrările de la simularea pentru Evaluare Națională 2024 recomandă profesorilor de Matematică să rezolve mai multe probleme cu elevii
Declarațiile profesorului Cătălin Ciupală la InfoEdu
Rep.: Este pentru prima dată când avem o analiză care ne spune pe fiecare item în parte unde anume elevii au știut, unde n-au știut, dar și cât au știut. Avem acolo și punctaje intermediare, nu?
Cătălin Ciupală: Da, cu siguranță. Este unul dintre cele mai bune lucruri care se întâmplă în evaluare în ultima perioadă, pentru că analiza pe itemi ne dă o oglindă mult mai bună a ceea ce se întâmplă în școala românească. Pană acum, bănuiesc că Ministerul Educației făcea anumite statistici. Acum este o oglindă foarte clară a ceea ce știu sau nu știu elevii, ceea ce pot să facă și ceea ce nu pot să facă. Bănuiesc că la nivel de minister, specialiști se discută mult mai aprofundat această analiză. Este prima dată când avem oglinda noastră. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că am avut corectură online, altfel era foarte greu să se realizeze.
Rep.: Ce vedem de fapt și cât de nepregătiți sunt elevii pentru acest examen?
Cătălin Ciupală: Simularea, de fapt, este o pregătire, o etapă intermediară. Mulți dintre copii nici măcar nu s-au apucat să recapituleze. La școală, nu s-a făcut toată materia pentru simulare, recapitulare pentru Evaluare Națională. Profesorii de multe ori nici nu au apucat să facă o recapitulare scurtă. Cred că la Evaluarea Națională vor fi rezultate e mai bune.
Ce ne arată? Ne arată exact starea de fapt. E ca o fotografie de moment. Pe mine mă îngrijorează foarte mult copiii care iau note sub 5 sau sub 4, acei 20% care n-au putut să facă calcule de clasa a II-a. Este foarte îngrijorător, pentru că arată nu doar un analfabetism funcțional, este de fapt ceva mai profund. S-ar putea ca o parte dintre copii nici să nu fi înțeles ceea ce trebuie să facă. Repet, lucrurile sunt grave pe zona aceea.
Rep.: A fost chiar atât de greu încât doar 1% dintre copii să ia punctaj maxim la o problemă de geometrie care totuși se face până în clasa a VIII-a?
Cătălin Ciupală: Sunt mai multe aspecte. Acel aspect statistic, probabilistic, este bine că se întâmplă să fie o problemă mai dificilă care să facă departajare între 9.70 și 10. Să știți că inclusiv la admiterea la Oxford nu există nici măcar un candidat care să ia maximum de puncte și vorbim de locul șase-șapte mondial. La marile universități, întotdeauna se dă câte o problemă care este mai dificilă ca să facă departajarea la vârf. Nu este nimic în neregulă, chiar este foarte bine și de dorit. Anul trecut am avut 3000 de 10, o absurditate uluitoare.
Faptul că problema era de clasa a VII-a să știți că iarăși nu este foarte relevant, pentru că acea problemă a fost făcută acum un an de zile sau teoria a fost făcută acum un an de zile, ori dacă copilul nu apucă să și-o fundamenteze, să o recapituleze, să insiste pe conceptele geometrice care apăreau în problemă, el n-avea cum să o facă așa ușor. Cu alte cuvinte, chiar dacă este o problemă de clasa a VII-a ea poate fi destul de dificilă. Să știți că în matematică pot fi probleme care se rezolvă cu idei de clasa a II-a de a III-a și care pot fi foarte grele, pentru că sunt idei deosebite și se poate să nu-ți pice fisa, cum spunem noi.
Rep.: Putem identifica în acest moment vulnerabilități, minusurile sistemului?
Cătălin Ciupală: Cred că acum noi avem o problemă sistemică. Gândiți-vă că de cel puțin 10 ani ar fi trebuit să se implementeze masteratul didactic. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că absolventul în 2 ani de zile de master, pe lângă faptul că învață disciplina respectivă, învață și didactica disciplinei și psihologia copilului. Acum se fac cursuri la nivel universitar, dar studentul nu poate să le aplice atât de bine. Cu alte cuvinte, de 10 ani nu a fost, să spun așa, alimentat sistemul cu profesori de calitate. Cu un masterat didactic ai șansa să ai profesor de calitate mai bună, proporțional vorbind și ca număr.
Pe de altă parte, este și o vină a cum se face curriculumul la noi în școală, pentru că sunt sunt situații în care noi când predăm nu ne gândim la cât pot să înțeleagă copiii. Aceasta este o problemă sistemică, pentru că destul de mulți profesori nu predau pentru elevi și predau ca să predea, să-și facă materia. De multe ori materia este încărcată, dar nu programa este încărcată în sine. Faptul că avem foarte multe zile libere, vacanțe peste vacanțe, fragmentări, ne face pe noi să alergăm prin materie.
De exemplu, în prima săptămână de școală, tradițional vorbind, nu se face școală, ultima săptămână de școală la fel, se închid medii, se fac serbări. Aproape de fiecare dată, la fiecare modul, se pierd destul de multe zile de școală. Din 35 de săptămâni, sunt în jur de 30 de săptămâni de școală, de predare, învățare pentru elevi.
Rep.: Credeți că acum ar putea apărea această situație în care să corectăm rezultatele acestea, ne vom gândi să dăm subiecte mai ușoare? Ar fi aceasta o soluție?
Cătălin Ciupală: După părerea mea, o soluție ar fi să fie subiecte la fel ca acestea, dar mai relevante. Adică, conceptele matematice să fie mai cu ancorate în realitate. La testele PISA, când se dă o piramidă, imediat ai lângă ea figura geometrică a unui acoperiș de casă, deci practic tu ai o ancora în realitate, te poți lega de ceva ca să înțelegi ce se ascunde în spatele figurii. Deci, cred că ar putea fi un pic mai pic mai relevante, cu aplicabilitate mai mare.
Să știți că pentru un elev bun subiectele acestea au fost ușoare, pentru un elev mediu au fost normale, pentru un elev slăbuț au fost dificile. Depinde ce dorim și care este nivelul individual de pregătire. Ușoare sau dificile sunt în funcție de context și de persoană.
Informații de context
Anul acesta la simularea – Evaluarea Națională 2024 s-a înregistrat un record negativ: Cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani, la Matematică. Potrivit rezultatelor publicate pe itemi de Ministerul Educației, un elev din 5 nu au știut să rezolve un exercițiu de clasa a II-a cu ordinea operațiilor.
“Rezultatele de la simularea la matematică sunt în strânsă legătură cu lipsa profesorilor calificați. Este o tragedie națională iar în 10 ani va fi un dezastru”, remarca recent profesorul Cătălin Ciupală.
În Iași, patru din cinci elevi din mediul rural din Iași au luat note sub 5 la simularea Evaluării Naționale 2024, la Matematică. Luciana Antoci, șefa ISJ a spus pentru Edupedu.ro: Mergem deja în școli țintit pentru a vedea ce se întâmplă acolo unde rezultatele sunt îngrijorătoare. Patru luni înseamnă suficient cât să putem schimba semnificativ aceste date.
În plus, perioada 26 februarie – 15 martie au loc inspecții tematice în școlile din județul Iași, ca urmare a rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro.
„Dacă scoatem şi zona metropolitană din mediul rural, ajungem la aproape 90% de elevi cu note sub 5. Vorbim de un colaps în sistemul educaţional şi, deşi au fost bani, decalajul s-a accentuat”, a declarat pentru Ziarul de Iași profesoara Mihaela Popa.
Profesorul Cătălin Ciupală a mai remarcat faptul că foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”, ceea ce arată „atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero”.
ISJ Neamț a anunțat comisii din inspectori școlari, profesori metodiști pentru Matematică și Română, activarea psihologilor din școli pentru “stimularea motivației pentru învățare”, printre măsurile “imediate”.
În Ilfov, aproape 60% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au luat nota 5 la proba de matematică la simularea Evaluării Naționale 2024, iar Inspectoratul școlar promite un plan de măsuri după ce va identifica “greșelile tipice și gradul de reușită pe fiecare item”.
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, pentru Euronews România, că școlile cu o medie a rezultatelor sub 7 la simularea Evaluării Naționale 2024 vor avea un plan dedicat de intervenție. Potrivit Ligiei Deca, planul de intervenție va fi monitorizat prin procesul de inspecţie.
Foto: © Tatiana Belova | Dreamstime.com | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.