„Mă îngrijorează foarte mult copiii care iau note sub 5 sau sub 4, acei 20% care n-au putut să facă calcule de clasa a II-a. Arată nu doar un analfabetism funcțional, este ceva mai profund. S-ar putea ca o parte dintre copii nici să nu fi înțeles ceea ce trebuie să facă”, a declarat Cătălin Ciupală, profesor de matematică la Colegiul „Andrei Șaguna” din Brașov, în emisiunea InfoEdu de pe 6 martie, analizând rezultatele elevilor la simularea pentru Evaluarea Națională 2024.
Analiza pe itemi, care s-a realizat în urma corectării digitalizate, „este unul dintre cele mai bune lucruri care se întâmplă în evaluare în ultima perioadă. Ne dă o oglindă mult mai bună a ceea ce se întâmplă în școala românească, a ceea ce știu sau nu știu elevii, ceea ce pot să facă și ceea ce nu pot să facă”, a spus Cătălin Ciupală.
Analiza ne arată problemele sistemului. „De 10 ani nu a fost alimentat sistemul cu profesori de calitate. Mulți profesori nu predau pentru elevi. Predau ca să predea, să-și facă materia. Faptul că avem foarte multe zile libere, vacanțe peste vacanțe, fragmentări, ne face să alergăm prin materie”, a declarat Cătălin Ciupală.
- Grupul profesorilor “de specialitate” pus de Ministerul Educației să analizeze lucrările de la simularea pentru Evaluare Națională 2024 recomandă profesorilor de Matematică să rezolve mai multe probleme cu elevii
Declarațiile profesorului Cătălin Ciupală la InfoEdu
Rep.: Este pentru prima dată când avem o analiză care ne spune pe fiecare item în parte unde anume elevii au știut, unde n-au știut, dar și cât au știut. Avem acolo și punctaje intermediare, nu?
Cătălin Ciupală: Da, cu siguranță. Este unul dintre cele mai bune lucruri care se întâmplă în evaluare în ultima perioadă, pentru că analiza pe itemi ne dă o oglindă mult mai bună a ceea ce se întâmplă în școala românească. Pană acum, bănuiesc că Ministerul Educației făcea anumite statistici. Acum este o oglindă foarte clară a ceea ce știu sau nu știu elevii, ceea ce pot să facă și ceea ce nu pot să facă. Bănuiesc că la nivel de minister, specialiști se discută mult mai aprofundat această analiză. Este prima dată când avem oglinda noastră. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că am avut corectură online, altfel era foarte greu să se realizeze.
Rep.: Ce vedem de fapt și cât de nepregătiți sunt elevii pentru acest examen?
Cătălin Ciupală: Simularea, de fapt, este o pregătire, o etapă intermediară. Mulți dintre copii nici măcar nu s-au apucat să recapituleze. La școală, nu s-a făcut toată materia pentru simulare, recapitulare pentru Evaluare Națională. Profesorii de multe ori nici nu au apucat să facă o recapitulare scurtă. Cred că la Evaluarea Națională vor fi rezultate e mai bune.
Ce ne arată? Ne arată exact starea de fapt. E ca o fotografie de moment. Pe mine mă îngrijorează foarte mult copiii care iau note sub 5 sau sub 4, acei 20% care n-au putut să facă calcule de clasa a II-a. Este foarte îngrijorător, pentru că arată nu doar un analfabetism funcțional, este de fapt ceva mai profund. S-ar putea ca o parte dintre copii nici să nu fi înțeles ceea ce trebuie să facă. Repet, lucrurile sunt grave pe zona aceea.
Rep.: A fost chiar atât de greu încât doar 1% dintre copii să ia punctaj maxim la o problemă de geometrie care totuși se face până în clasa a VIII-a?
Cătălin Ciupală: Sunt mai multe aspecte. Acel aspect statistic, probabilistic, este bine că se întâmplă să fie o problemă mai dificilă care să facă departajare între 9.70 și 10. Să știți că inclusiv la admiterea la Oxford nu există nici măcar un candidat care să ia maximum de puncte și vorbim de locul șase-șapte mondial. La marile universități, întotdeauna se dă câte o problemă care este mai dificilă ca să facă departajarea la vârf. Nu este nimic în neregulă, chiar este foarte bine și de dorit. Anul trecut am avut 3000 de 10, o absurditate uluitoare.
Faptul că problema era de clasa a VII-a să știți că iarăși nu este foarte relevant, pentru că acea problemă a fost făcută acum un an de zile sau teoria a fost făcută acum un an de zile, ori dacă copilul nu apucă să și-o fundamenteze, să o recapituleze, să insiste pe conceptele geometrice care apăreau în problemă, el n-avea cum să o facă așa ușor. Cu alte cuvinte, chiar dacă este o problemă de clasa a VII-a ea poate fi destul de dificilă. Să știți că în matematică pot fi probleme care se rezolvă cu idei de clasa a II-a de a III-a și care pot fi foarte grele, pentru că sunt idei deosebite și se poate să nu-ți pice fisa, cum spunem noi.
Rep.: Putem identifica în acest moment vulnerabilități, minusurile sistemului?
Cătălin Ciupală: Cred că acum noi avem o problemă sistemică. Gândiți-vă că de cel puțin 10 ani ar fi trebuit să se implementeze masteratul didactic. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că absolventul în 2 ani de zile de master, pe lângă faptul că învață disciplina respectivă, învață și didactica disciplinei și psihologia copilului. Acum se fac cursuri la nivel universitar, dar studentul nu poate să le aplice atât de bine. Cu alte cuvinte, de 10 ani nu a fost, să spun așa, alimentat sistemul cu profesori de calitate. Cu un masterat didactic ai șansa să ai profesor de calitate mai bună, proporțional vorbind și ca număr.
Pe de altă parte, este și o vină a cum se face curriculumul la noi în școală, pentru că sunt sunt situații în care noi când predăm nu ne gândim la cât pot să înțeleagă copiii. Aceasta este o problemă sistemică, pentru că destul de mulți profesori nu predau pentru elevi și predau ca să predea, să-și facă materia. De multe ori materia este încărcată, dar nu programa este încărcată în sine. Faptul că avem foarte multe zile libere, vacanțe peste vacanțe, fragmentări, ne face pe noi să alergăm prin materie.
De exemplu, în prima săptămână de școală, tradițional vorbind, nu se face școală, ultima săptămână de școală la fel, se închid medii, se fac serbări. Aproape de fiecare dată, la fiecare modul, se pierd destul de multe zile de școală. Din 35 de săptămâni, sunt în jur de 30 de săptămâni de școală, de predare, învățare pentru elevi.
Rep.: Credeți că acum ar putea apărea această situație în care să corectăm rezultatele acestea, ne vom gândi să dăm subiecte mai ușoare? Ar fi aceasta o soluție?
Cătălin Ciupală: După părerea mea, o soluție ar fi să fie subiecte la fel ca acestea, dar mai relevante. Adică, conceptele matematice să fie mai cu ancorate în realitate. La testele PISA, când se dă o piramidă, imediat ai lângă ea figura geometrică a unui acoperiș de casă, deci practic tu ai o ancora în realitate, te poți lega de ceva ca să înțelegi ce se ascunde în spatele figurii. Deci, cred că ar putea fi un pic mai pic mai relevante, cu aplicabilitate mai mare.
Să știți că pentru un elev bun subiectele acestea au fost ușoare, pentru un elev mediu au fost normale, pentru un elev slăbuț au fost dificile. Depinde ce dorim și care este nivelul individual de pregătire. Ușoare sau dificile sunt în funcție de context și de persoană.
Informații de context
Anul acesta la simularea – Evaluarea Națională 2024 s-a înregistrat un record negativ: Cel mai mic procent de note peste 5 din ultimii 4 ani, la Matematică. Potrivit rezultatelor publicate pe itemi de Ministerul Educației, un elev din 5 nu au știut să rezolve un exercițiu de clasa a II-a cu ordinea operațiilor.
“Rezultatele de la simularea la matematică sunt în strânsă legătură cu lipsa profesorilor calificați. Este o tragedie națională iar în 10 ani va fi un dezastru”, remarca recent profesorul Cătălin Ciupală.
În Iași, patru din cinci elevi din mediul rural din Iași au luat note sub 5 la simularea Evaluării Naționale 2024, la Matematică. Luciana Antoci, șefa ISJ a spus pentru Edupedu.ro: Mergem deja în școli țintit pentru a vedea ce se întâmplă acolo unde rezultatele sunt îngrijorătoare. Patru luni înseamnă suficient cât să putem schimba semnificativ aceste date.
În plus, perioada 26 februarie – 15 martie au loc inspecții tematice în școlile din județul Iași, ca urmare a rezultatelor de la simularea pentru Evaluarea Națională 2024, potrivit unui document consultat de Edupedu.ro.
„Dacă scoatem şi zona metropolitană din mediul rural, ajungem la aproape 90% de elevi cu note sub 5. Vorbim de un colaps în sistemul educaţional şi, deşi au fost bani, decalajul s-a accentuat”, a declarat pentru Ziarul de Iași profesoara Mihaela Popa.
Profesorul Cătălin Ciupală a mai remarcat faptul că foarte mulți copii nu au făcut nimic la subiectul III, la simularea pentru Evaluarea Națională – Matematică, unde „se puteau lua 50 de sutimi destul de ușor”, ceea ce arată „atitudinea copilului față de a rezolva probleme este aproape zero”.
ISJ Neamț a anunțat comisii din inspectori școlari, profesori metodiști pentru Matematică și Română, activarea psihologilor din școli pentru “stimularea motivației pentru învățare”, printre măsurile “imediate”.
În Ilfov, aproape 60% dintre elevii de clasa a VIII-a nu au luat nota 5 la proba de matematică la simularea Evaluării Naționale 2024, iar Inspectoratul școlar promite un plan de măsuri după ce va identifica “greșelile tipice și gradul de reușită pe fiecare item”.
Ligia Deca, ministrul Educației, a declarat, pentru Euronews România, că școlile cu o medie a rezultatelor sub 7 la simularea Evaluării Naționale 2024 vor avea un plan dedicat de intervenție. Potrivit Ligiei Deca, planul de intervenție va fi monitorizat prin procesul de inspecţie.
Foto: © Tatiana Belova | Dreamstime.com | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
R.P.
Redacția
14 comments
Materia nu este sistematizata conform dezvoltării neurologice. Se fac anumite concepte prea devreme ca să poată fi înțelese. Elevii romani petrec cel mai mult timp în banca în poziție statica. Prea multa materie de umplutura, tehnologie, religie, etc.
Scoala in sine nu motivează în niciun fel, a ajuns ca un loc de munca la care mergi de nevoie. Ca o comparație, poate ca Spania nu are atâția olimpici la matematica dar ai lor sunt fericiți, orele se desfășoară de multe ori în aer liber, exista săptămâna verde cu activități, școală altfel și nu vorbim de o tara nordica cu un sistem de educație extraordinar. Ne pregătim sa studiem holocaustul când ai noștri nu știu nimic despre viata. Părinții pot fi blamați in măsură în care nu le dau cei 7 ani de acasă. Într o zi normala, cu puține excepții, familia petrece 3h-4h împreună seara. Cine vorbește, nu e ancorat în realitate, nu știe cum arata traiul zilnic.
porcarii. “master didactic”. de ce? pentru punctele de credit pentru care sunt haituiti acum profesorii din preuniversitar? niste cursuri de “master” te fac mai pedagog? doar practica, si acolo ai o curba de invatare, cum e si normal, dar si mai greu e ca ai de-a face cu oameni!
cine sa iti mai vina cand sunt haituiti si presati de parinti care vor doar sa bifeze note mari? dar cand sunt batjocoriti de elevi cum e? pe langa salariile infecte, mai ales pentru debutanti? am in familie oameni care facusera liceu pedagogic pe bune, facultate de varf, oameni calmi, rabdatori, care n-au rezistat mai mult de 3 ani in invatamant din cauza presiunilor tembele, venite mai ales de la parinti! doar ca parintii vad scoala ca un fel de loc in care sa ii lasi cat de cat supravegheati, profesorii ca niste bone, nu ca scoala.
iar de aici vezi polarizarea intre cei care “stiu” si cei care nu sunt in stare sa faca o adunare de nivel de generala.
una-doua vin texte cum ca e programa incarcata, ca bietii de ei petrec nu stiu cate ore fiindca au si teme, vai!
stiu din propria experienta de acum 30 de ani: in clasa mea aveam o invatatoare care isi dadea silinta, desi nu era o persoana placuta, dar si parintii nostri, dupa ce veneau de la serviciu, se ocupau de noi! la clasa paralela – copii dintr-un cartier “neplacut”, nu ii invatase nici tabla inmultirii pana in a 4-a (ceea ce pentru adeptii “parenting-ului” din ziua de azi e perfect normal, ca il stresezi pe micut, ar trebui sa invete sa fie printesa!), si cei mai multi ajunsesera sa plece la capsune de la 15 ani din liceu, pe santiere, etc…
noi, ceilalti, am ajuns la licee bune, unii acum suntem in universitar, unde vedem problemele astea, altii in cercetare, altii cu afaceri puse la punct, s.a.m.d. DAR de noi aveau grija in primul rand parintii! Educatia ne-o faceau parintii! Aici intrand inclusiv atitudinea fata de scoala! Daca totul e vazut ca o joaca, iar de la 10-11 ani ti se spune ca profesorii sunt “naspa”, sau alte injurii, si iti vin la ore deja privindu-te ca dusman, ce dracului mai poti face?
Copiilor nu le place matematica ci manelele pe care le fredonează prin clase. Stau cu telefoanele în mână la ore pe jocuri, logic că marematica este plictisitoare și alte materii cu siguranță, școala in general. pentru unii fiindcă mai sunt copiii buni dar foarte putini. Ar trebui ca elevii să nu mai aibă acces la telefoane în timpul cursurilor pe tot parcursul anului. La cât sunt de împătimiți unii ar abandona Școala cu desăvârșire. Vai de generația care va veni! Vai de profesorii de toate materiile, Vai de viitorul lor!
Ceea ce nu intelege ministerul de 30 de ani este ca nu poti sa faci lectii bune cu 26-36 de copii la o clasa. Ori cu ore de 40 de minute. O clasa trebuie sa detina maxim 16 copii ca un invatator ori profesor sa vada ce a inteles fiecare. Au disparut din scoli acele cercuri de matematica, limbi straine, romana ori fizica- chimie tinute gratuit de profesori odata pe saptamana, unii de doua ori. La fiecare sf.de luna se facea o lectie recapitulativa dupa care era teza sau extemporal. Apoi in 30 de ani, facultatile private, in majoritate au fost interesate de taxe si bani si nu de cata pregatire se face. Au ajuns sa predea dascali f.slab pregatiti si efectul se va vedea inca zeci de ani de acum incolo.
pai daca elevii vin din ciclul primar fara sa stie tabla inmultirii si a impartirii pe de rost, fara sa stie adunarea si scaderea peste 10 , profesorii de la gimnaziu in nici un caz nu ii invata ce trebuiau sa ii invete la ciclul primar, asa ca astea sunt rezultatele
Tot din ciclul primar vine si analfabetismul acela mare, din cauza ca in clasa pregatitoare si clasa I , se trec toti elevii chiar daca nu stiu sa citeasca si citesc pe litere, din clasa a II-a nu ii mai invata nimeni cititul, raman analfabeti pe litere sau sa ghiceasca cuvintele
Doar nu credeti ca profesorii de gimnaziu stau sa invete elevii adunarea si scaderea peste 10 sau inmultirea si impartirea, nu, in nici un caz
Ii trec cu 5 mai departe pe elevi , pentru ca la gimnaziu nu mai sta nimeni sa invete elevii tabla inmultirii si impartirii pe de rost sau adunarile si scaderile peste 10, de aici din ciclu primar , din cei 5 ani de primar vin ei fara sa le stie si raman asa pana la sfarsitul clasei a VIII-a, de aceea sunt rezultate la simulare si evaluare sub 5 , aproape de 50 % si intra la liceu cu notele de 1 si 2 sau 3
Ce sa faca profesorii de liceu cu acesti elevi care nu stiu inmultirea, impartirea, adunarea , scaderea peste 10?????? Viitorii meseriasi
Ei de abia stiu sa citeasca pe silabe sau cauta sa ghiceasca cuvantul-40 % analfabeti pe tara
Nu d-le! Sigur c-au inteles da’ n-au vrut sa spuie! Le era mai comod sa fie ,,diferiti”, acolo sub 5. Acum, pe sportivi, daca-i pui sa vorbeasca, lumea-i indulgenta si le trece cu vederea exprimarea gandurilor, da’ un profesor, fie el si de mate’, n-ar trebui sa fie tratat cu aceeasi indulgenta. Mai ales ca tot analfabetul functional pricepe ca daca vrei sa te descurci decent cu cifrele e musai sa intelegi cerintele ,,itemilor’ . Apoi, sa analizezi ,,simularea” e ca si cum ai ,,diseca” meciurile ,,amicale” din activitatea care inca se mai numeste ,,fotbal” pe aceste meleaguri. Nu mai sti care-s pe bune, care-s mai importante … luptă, luptă si dă-i, si dă-i si luptă …
Conform domnului prof. mai mult de jumatate dintre copii sunt “analfabeti functionali”.
Dar a cui responsabilitate este ?
Majoritatea timpului elevii il petrec la scoala – 6 h scoala. + 2 ore drum. Cu temele depasim 8 ore – norma de lucru a unui adult – si este vb. de invatare !
Daca copiii nu inteleg ce li se cere este o problema de comunicare – si oare cine trebuia sa dezvolte aceasta comunicare ?
Copiii învață să vorbească ACASĂ. De citit, scris, socotit ar trebui să învețe la școală… numai că ce să vezi, în primii 3 ani, NU pot fi lăsați repetenți chiar dacă nu reușesc să obțină așa-numitele ”achiziții fundamentale” (scris, citit, socotit – aritmetică de bază, nu fizică nucleară). Nu le cumpără nimeni nicio carte, nu le citește nimeni acasă nimic, nu îi controlează nimeni dacă fac ceva la școală, uneori nici nu dau pe la școală tot anul (unele minorități, dar nici cu românii get-beget nu mi-e rușine).
Și după aia vin la școală și spun – ia, școală, repară-l pe-ăsta, analfabetul funcțional, că de aia ești școală!
Familia are copilul 16-20 de ore pe zi, dar tot școala trebuie să-l crească, nu?
Parintii… Daca nu-si doresc acel gen de om pe langa ei. Nu va dati la scoala copii sa fie educati.
Mă îngrijorează profesorii care au elevi cu note foarte mici. După orele de meditații de după masă sunt prea obosiți dimineața la școală.
Sa alimentezi sistemul cu profesori, da ce crede, ca pune benzina in rezervor, nu mai vne nene nimeni in educatie, pe elevi oricum nu-i intereseaza scoala, si de altfel nici pe politicieni sa aiba votanti prea destepti. N-or fi profesori buni, dar facultatile ce produc ? Pe universitari de ce nu-i intreaba nimeni ce fac.
Cum ce fac? Cursuri post – universitare, scoli doctorale, alearga de la o universitate la alta ilustrii profesori, chiar de la o televiziune la alta…criminalitatea ” gulerelor albe”. Primesc studenti in practica, ma ocup de formarea lor in institutia in care lucrez..
fara sa exagerez nu am mai intalnit asa ceva: vocabular extrem de redus, baza teoretica ZERO, motivatie, interes, asisderea! Oare , prof universitari cum ii trec, cum? Raspuns: pt a percepe taxele de studiu. Un sistem corupt, infractional.
Romania educata marca Klaus Iohannis.
Domnule Ciupală și dumneavoastră sunteți profesor si cine arunca cu nămol în alții ascunzând în mod flagrant principalele cauze ale decăderii învățământului nu are cum sa fie o persoana de calitate.In psihologie este o vorba:doua degete arata spre acuzat și trei spre cel care acuză.
Știind ca cei care au rămas în sistem nu sunt asa de lepădat odată ce au luat examenul de Titularizare cu nota de cel puțin 7 și ca nu trebuie sa fii doctor docent pentru a preda în școală ma întreb ce interes aveți dumneavoastră sa va ridicați pe cadavrele colegilor și breslei din care faceți parte ?
De ce nu punctati adevăratele probleme:lipsa de reguli la clasa ,în scoli,în societate,decăderea morala(care se pare ca nu v-a ocolit nici pe dumneavoastră) care a apărut odată cu noua clasa politica mai muuult decât coruptă, legile care transforma în victima elevul silitor și cuminte și care favorizează golanii și gunoaiele societății etc.Ati făcut din scoli un loc periculos,al decăderii și corupției de toate felurile.
Sa discutăm?Mai bine nu.Faceti parte din marea categorie a dezumanizatilor care își pun o masca acceptata de societate și cu ipocrizie începeți vânătoarea de vrăjitoare. Ce sete de arivist aveți, domnule!
Și încă ceva ,pentru dumneavoastră care sunteți cu muuult deasupra tuturor:de ce un învățător cu liceul era capabil sa aibă elevi geniali și sa ii educe și acum nici cei cu facultatea nu mai reușesc?Pentru ca nu au masterat didactic?Serios?Cata ipocrizie ,domnule profesor !Sa va aduc aminte ca nu se face astrofizica la clasele 1-4,5-8 etc și ca dacă ai luat bacalaureatul ești mai mult decât capabil sa predai?Dar nu acesta este interesul dumneavoastră, nu?