Profesorul de Istorie Andrei Avram, despre noile planuri-cadru propuse de minister: Introducem istoria românilor în clasele a IX-a și a X-a, însă nu putem să studiem trunchiat, trebuie integrată în istoria universală

Istoria va fi predată trunchiat și va afecta capacitatea de înțelegere a elevilor, dacă proiectul planurilor-cadru pentru liceu va fi adoptat în forma actuală, consideră profesorul de Istorie Andrei Avram, de la Colegiul Național „Sfântul Sava”, București. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Info Edu, difuzată de TVR Info.

• Amintim că propunerile din planurile-cadru de liceu elimină orele obligatorii de Istorie în clasele XI-XII la mai multe profiluri și introduc disciplinele „Istoria evreilor. Holocaustul” la clasa a XI-a și „Istoria comunismului” la clasa a XII-a.

Profesorul Andrei Avram a subliniat că o comprimare a studiului istoriei riscă să afecteze formarea elevilor și înțelegerea trecutului. El consideră că istoria nu poate fi studiată fragmentat, fără o înțelegere integrată a evenimentelor și a contextului global: „Pentru a înțelege mai bine istoria românilor trebuie să ne familiarizăm cu anumite concepte, cu anumite competențe, pentru a putea fi înțeleasă mai bine, bineînțeles, putând fi integrată și în istoria istoria universală”, a afirmat el.

Redăm dialogul integral legat de orele de istorie din proiectul noilor planuri-cadru pentru liceu:

„Moderatoare: Domnule profesor Andrei Avram, vă spuneam la început și știți și dumneavoastră foarte bine, în jurul disciplinei Istorie s-au conturat cele mai multe poziționări până acum. Facultatea de Istorie a Universității din București a luat o poziție clară, fermă, foarte rapidă și spune așa „este imposibil ca istoria românilor și cea universală să fie parcurse în 2 ani. Elevii vor risca să devină analfabeți funcțional din punct de vedere istoric”. Întrebarea mea e așa: dacă Ministerul Educației vine și spune că faci Istoria în clasa a IX-a și a X-a, o poți alege în clasa a XI-a din oferta școlii. Tot în clasa a XI-a vii să studiez istoria Holocaustului, după care în clasa a XII-a studiezi istoria comunismului. Putem comprima cei patru ani de istorie universală în trei?

Profesorul Andrei Avram: Discuția este foarte relevantă și a creat multe discuții, cele mai multe controverse, pentru că depășește, dacă vreți, spațiul școlii. Societate este sensibilă la subiecte legate de istorie. Trăim într-o epocă în care personaje politice fac apel la istorie într-un fel sau altul. Putem să spunem chiar că falsifică anumite aspecte al istoriei, de unde și relevanța disciplinii pentru întreaga societate și sensibilitățile intrinseci acestei discuții.

Dacă ne raportăm strict la disciplina Istorie, clar numărul de ore sunt pierdute. La profilulul Uman, Științe Sociale se pierd ore din trunchiul comun, la clasa a XI-a și a XII-a. Aici este foarte important și ce fel de istorie studiem. Adică acum, în clasa a IX-a, de exemplu, discutăm despre istoria antichității, despre Grecia, Roma și istoria Evului Mediu.

Am citit cu atenție și răspunsul domnului ministru al Educației și Cercetării referitor la acest aspect, vizând faptul că introducem istoria românilor în clasele a IX-a și a X-a, adică toți elevii să studieze această disciplină. Însă nu putem să studiem trunchiat. Pentru a înțelege mai bine istoria românilor trebuie să ne familiarizăm cu anumite concepte, cu anumite competențe, pentru a putea fi înțeleasă mai bine, bineînțeles, putând fi integrată și în istoria universală”.

Informații de context

Amintim că Facultatea de Istorie a Universității din București a cerut Ministerului Educației și Cercetării să revizuiască proiectul de plan-cadru de liceu lansat pe 31 ianuarie în consultare publică, reformă care ar urma să se aplice pentru elevii care intră în clasa a IX-a în 2026. Profesorii critică eliminarea disciplinei Istorie din trunchiul comun la clasele XI-XII și argumentează că actuala oră de Istorie este oricum insuficientă pentru a combate valul anti-rațiune și pseudoștiințific și pentru a forma tineri care să înțeleagă critic mecanismele istorice și trecutul pentru a contribui în prezent la o societate democratică.

Mai mult, ministrul Educației, Daniel David, a reacționat, sâmbătă seara, la criticile recente privind reducerea importanței Istoriei Naționale în noile planuri-cadru pentru liceu. Într-o postare pe blogul său personal, acesta a respins „conspirațiile și dezinformările” și a făcut apel la un dialog responsabil în cadrul consultărilor publice, subliniind că noile propuneri întăresc, nu slăbesc, studiul istoriei.

„Să mă suspectezi că aș dezavantaja istoria națională în noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, când pentru mine patriotismul și românismul sunt unele din valorile centrale, arată multe despre această suspiciune…și nimic bun!”, scrie ministrul.

Declarația lui Daniel David vine în urma unui punct de vedere exprimat de Mihai Manea, președintele Asociației Profesorilor de Istorie din România, care a semnalat într-o analiză publicată pe Edupedu.ro că în noile proiecte de planuri-cadru, disciplina Istorie ar înregistra un „recul absolut semnificativ” la clasele a XI-a și a XII-a, întrucât elevii non-umaniști nu ar mai avea acces la această materie ca obligatorie în ultimii ani de liceu, fiind în categoria CDEOȘ, adică la alegerea elevului, dacă școala oferă acest opțional.

Ministrul a respins categoric această interpretare, argumentând că noua structură a planului-cadru pune accent pe Istoria națională chiar din primii ani de liceu, tocmai pentru a ajunge la toți elevii, indiferent de filiera urmată.

De asemenea, profesorii de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au lansat un apel la solidaritate către profesorii de specialitate, inspectorii școlari, cercetătorii și muzeografii din țară: „O Românie educată nu poate exista fără învățarea disciplinei Istorie în fiecare an de studiu”, au subliniat reprezentanții instituției de învățământ superior.