Profesorul Doru Căstăian: Când se apropie Bacalaureatul, întrerup predarea relevantă, axată pe competențe, și le spun elevilor „până aici am gândit, de aici învățăm pentru Bac” / Suntem într-un sistem de educație în care gândirea împiedică rezultatul

Sistemul de învățământ românesc încurajează formarea de competențe doar în teorie, a declarat Doru Căstăian, profesor de științe socio-umane la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați. Acesta a explicat la emisiunea InfoEdu că dedică timp pentru a învăța elevii să gândească, însă este condiționat de programa pentru Bacalaureat, care nu pune accent pe formarea de competențe, ci pe conținutri rigide.

„Eu încerc în fiecare oră să duc teoria aceea cât de mult pot în câmpul vieții relevante pentru elevi. De exemplu, astăzi am predat termeni și nu m-am limitat la a da doar două definiții, ci am discutat cu copiii și le-am arătat câteva din modurile în care termenii pot fi folosiți pentru a manipula, de exemplu, sau pentru a înșela, pentru a transmite un anume tip de mesaj. Adică lucruri care pe noi ne dor și ne ard, pentru că asta e una din marile probleme ale societății românești astăzi”, a explicat profesorul Doru Căstăian.

„Problema este că mă duc la Bacalaureat, iar itemii de verificare sună cam așa: elevii au de construit în limbaje naturale și formale converse de obverse la contrapuse date inițial. Ce fac eu? Întrerup predarea relevantă, aceea axată pe competențe, când văd că vine Bacul și spun «până aici aici am gândit. De aici încolo învățăm pentru Bac»”, a mai adăugat el.

Acesta a subliniat că, încă din clasele primare, profesorii și părinții îi încurajează pe elevi să participe la concursuri școlare în loc să învețe să aplice teoria în situații de care se pot lovi în viața de zi cu zi.

„În teorie, toată lumea formează competențe, se referă la viața reală. În practică, în loc să iasă copilașii aia de primar și să înțeleagă ce e perimetrul sau ce e aria unui teren măsurând terenul de fotbal – pentru că asta ar însemna competențe – ei se duc la Cangurul matematician, eventual din creșă. Dacă s-ar putea face și un concurs de Matematică la creșă, susținut puternic de părinți, ar fi absolut minunat”.

„Am avut recent un dialog cu o elevă de-a mea care îmi spunea «dacă am sta să gândim eseurile, de exemplu, la anumite discipline, n-am avea timp să rezolvăm». Deci noi suntem într-un sistem de educație în care gândirea împiedică rezultatul. E complet distopică chestiunea asta”, a completat Doru Căstăian.

Prin acest sistem de predare sunt justificate și rezultatele slabe obținute de elevii români la testările PISA – testări care „verifică formarea de competențe” – a precizat profesorul. „În timp ce noi vorbim despre competențe de atâta timp, nu formăm efectiv competențe, ci, mai degrabă, transmitem niște conținuturi ex cathedra, teoretizant”.

Pentru o schimbare este nevoie de modificarea programelor școlare și a celor pentru examenele susținute de elevi la sfârșitul gimnaziului și liceului, a afirmat el. Măsurile care au fost luate însă „adâncesc totate aceste probleme”.

„Dacă nu îmi schimbi structura de examen, nu îmi schimbi ceea ce predai la clasă – pentru că foarte bine a spus colega noastră: întâi ar trebui să predai așa ca să testezi așa ceva – atunci probabil că va fi o selecție foarte riguroasă a școlilor unde se vor da testările astea și să vedeți ce creștere spectaculoasă o să avem la PISA”, a spus dascălul.

Întrebat care este compromisul pe care un profesor trebuie să îl facă atunci când renunță la timpul dedicat formării de competențe pentru a preda conținuturile din programa pentru Bacalaureat, acesta a explicat că, deși cele două „nu se exclud chiar în felul ăsta”, profesorul trebuie să facă un compromis între „ceea ce-ți spune ție conștiința profesională că ar trebui să faci, devotamentul față de acel interes superior al elevului, care te trimite către un anume tip de practică și raportare la elev, și ceea ce sistemul premiază”.

„Dacă mie îmi pică elevii la la Bac, nu știu cui o să pot să-i explic că la PISA ar fi fost foarte buni. Și atunci compromisul este inclusiv un compromis de timp, de resurse. Ține de arta ta de profesor, să știi cât apeși anumite pedale, cât îți acorzi în interiorul orei pentru un anume tip de sarcină și așa mai departe. E un compromis greu de făcut. Multă lume nu-l face, mulți profesori au ajuns, fără să-și dea seama, să echivaleze reușita școlară cu rezultatele la concursuri și examene și asta e tot”, a explicat el.

Informații de context

Ultimele rezultatele PISA sunt cele publicate în decembrie 2023 pentru date din 2022. Rezultatele obținute de România plasează țara noastră pe locul 45 la Matematică, în rândul celor 81 de state și economii care au participat la prima testare educațională internațională organizată de OCDE după pandemie. România este penultima țară din Uniunea Europeană la PISA 2022, în fața Bulgariei, dar în urma sistemelor de educație din țări precum Emiratele Arabe Unite, Brunei sau Turcia. Și Ucraina, cu regiunile cu care a participat la testarea desfășurată în timpul războiului, este înaintea României.

Rezultatele PISA 2022 la Citire/Lectură indică pentru România un scor tot de 428 de puncte, similar celui de la testarea anterioară, iar la Științe scorul de 428 de puncte este cu 2 puncte mai mare decât la testarea PISA 2018.

La începutul anului 2025, în contextul lansării în dezbatere a planurilor-cadru pentru liceu, ministrul Daniel David a declarat că „până la 25% din oră pe o disciplină ar trebui să fie altceva decât lecția: consolidare remedială, aplicabilitate la viața de zi cu zi”.

• „Ai niște ore care să fie dedicate consolidării, învățării remediale, care să fie legate, spre exemplu, de cum folosești cunoștințele învățate în viața de zi cu zi și aerisim curriculumul. Teoretic, lucrul acesta ar fi trebuit să se întâmple și până acum. (n. red prin sugestiile metodologice). (…) Am să le am să le fac obligație”, a mai spus Daniel David în aceeași perioadă.

Tot pe fondul dezbaterilor generate de proiectele de planuri-cadru, ministrul a precizat că Am rămas fixați să dezbatem numărul de discipline și de ore. Nu asta este miza […].  Aș vrea măcar în a doua parte a dezbaterilor să începem să vorbim și de lucrurile de esență: Noul model, cum predăm, de exemplu, Istoria națională, Geografia”.

Elevii care intră în clasa a IX-a în 2026 ar urma să învețe pe baza unor noi programe și cu noi manuale, au transmis reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării. În plus, începând cu anul 2030, Bacalaureatul va fi construit pe baza acestor programe noi, iar conținuturile și probele vor fi corelate cu ce s-a predat efectiv în anii de liceu.