O singură medie pe an, din notele pe care elevul le primește pentru evaluarea periodică și evaluarea ritmică, care nu se rezumă doar la teste – propunerile Consiliului Național al Elevilor pentru modificarea ROFUIP / Robert Avram, președintele CNE: Trebuie să formăm cadrele didactice în așa fel încât să poată depăși bariera subiectivismului în evaluare

11.883 de vizualizări
Foto: Captură stirileprotv.ro
„Propunerea pe care am făcut-o în Comisia de Dialog Social atât alături de reprezentanții părinților, cat și de alți parteneri de dialog social a fost aceea a încheierii unei singure medii pe an”, a declarat Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, la știrileprotv.ro. El a menționat că va fi eliminată „presiunea constantă pe elevi și fuga după note, care iarăși era o problemă.”

„E important să eliminăm această presiune, să avem o singură medie, însă notele pe care elevul le primește să fie date din evaluarea periodică și evaluarea ritmică, care nu se rezumă doar la teste”, a spus acesta.

Reprezentantul elevilor a vorbit și despre câteva metode de completare a evaluării elevilor:„Putem vorbi de lucrul pe grupe. Dacă pui un elev care poate are mai multe cunoștințe într-un domeniu să lucreze într-o grupă cu un elev un pic mai slab la respectivul subiect, observi cum îi explică respectivului coleg partea de materie și cum îl trage după el, cumva în sus, asta e o competență care poate fi evaluată, este un instrument de evaluare”.

Acesta a subliniat importanța dezbaterilor: „Vorbim de proiecte care să nu se rezume la un simplu copy paste într-un power point. E vorba de posibilitatea și de capacitatea elevilor de purta discuții, dezbateri. Acestea sunt forme de evaluare tocmai încurajate de experți în educație, pentru că poți să mergi mai departe de clasicul test care pune foarte, foarte multă presiune pe elevi”.

În privința cadrelor didactice, reprezentantul elevilor spune că „profesorii din România, din păcate, nu beneficiază de o formare inițială și continuă în așa fel încât să înțeleagă importanța unor evaluări standardizate, unor standarde de evaluare, pentru că la acest moment nu prea sunt standardele de evaluare”.

„Când vorbim de evaluare standardizată și de un barem de corectare, atunci trebuie să vorbim și despre formarea cadrelor didactice, în a ști să evalueze obiectiv, că asta fost o problemă pe care am văzut-o cu toții în ultima vreme la examenele naționale”, a precizat Robert Avram.

De menționat este că ministrul Educației a declarat săptămâna trecută la Guvern că susține solicitările elevilor privind evaluările standardizate de la început și sfârșit de an școlar, și că în luna aprilie vor avea loc consultările pentru modificarea ROFUIP (Regulamentul cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preunievrsitar):„De asemenea, am luat act și de solicitarea elevilor, pe care o susțin, aceea a unei evaluări standardizate, sumative, la final de an școlar și solicită elevii și o evaluare standardizată, predictivă, la început de an școlar. Este un model pedagogic pe care îl avem în atenție și împreună cu specialiști în ştiințele educației, îl vom analiza și îl vom implementa încă din anul școlar 2022-2023, prin modificarea ROFUIP”.

Aceste discuții au loc în contextul în care ministrul Educației a anunțat că va propune renunțarea la tezele semestriale, deoarece acestea și-au dovedit „inutilitatea” și „nu își ating scopul”.

Amintim că Sorin Cîmpeanu a mai vorbit atunci despre evaluările standardizate de la începutul și sfârșitul anului școlar. El a spus că elevii vor fi evaluați nu de profesorul de la clasă, ci de doi evaluatori care nu se cunosc între ei, iar evaluarea ar urma să fie la nivel de item, pentru a putea cunoaște lacunele. Mai multe detalii aici.

Mai amintim că Radu Szekely, consilierul ministrului Educației, a declarat într-o intervenție la EuropaFM despre evaluările standardizate că „aceste teste sunt bazate pe itemi obiectivi, testați, care, chiar dacă sunt diferiți – adică eu și dumneavoastră dacă am da testul acum, ar putea ca pentru aceeași competență să avem itemi diferiți. Dar ei vor spune evaluatorului că noi avem acea competență dezvoltată sau nu”. Mai multe detalii aici.

Redăm dialogul dintre Robert Avram și moderatoare, pe tema evaluării elevilor:

Robert Avram: Este foarte important să avem în vedere că evaluarea trebuie să se facă într-un mod ritmic și periodic. Și de asta, este important să vedem și cum vom oferi, practic, o nouă paradigmă în ceea ce ceea ce privește sistemul de notare și sistemul de evaluare, pentru că asta influențează foarte mult respectiva vacanță care separă modulele în luna februarie.

Moderatoare: Dar cum ar trebui să arate acest sistem de evaluare?

Robert Avram: Consiliul Elevilor a lansat atât la începutul anului școlar, în toamnă, cât și acum, înainte de momentul aprobării în comisia de dialog social a noii structuri a anului școlar propunerea de reformă în evaluare. Este un prim pas și ne bucurăm că, în sfârșit, vocea elevilor s-a făcut auzită, este un prim pas spre o reformă de substanță și privim cu optimism înainte. Noi am lansat două propuneri în atenția ministerului și a experților în educație, pentru că este foarte important să primim punctul lor de vedere înainte să implementăm orice măsură (…)

Este vorba de două propuneri pe care le-am făcut și la care ținem foarte mult. Pe de o parte, înlocuirea tezelor cu altă formă de evaluare sumativă, axată mult mai mult pe feedback. Este foarte important, pentru că teza, ca și evaluare sumativă, ca și evaluare de etapă, ar trebui să reprezinte momentul în care tu, ca și elev, alături de profesorul tău, poți vedea unde ai greșit, ce lacune ai acumulat într-o perioadă de timp și ce măsuri mediale poți lua, ori asta în România nu prea se întâmplă. De multe ori, teza și-a pierdut relevanța, era doar o notă care era trecută cu roșu și conta mai mult decât o altă notă la medie. Dar feedback-ul de multe ori lipsea. Aveam foarte multe subiecte de teză care atunci când erau corectate aveau un semn al întrebării pe foaie. Ce poate un elev să înțeleagă din asta? Este important să folosim instrumente de evaluare moderne, care sunt de altfel propuse de experți în educație, precum evaluările sumative și evaluările standardizate. Aici ajungem la o altă propunere pe care Consiliul Elevilor a făcut-o. Implementarea unor evaluări standardizate pentru a elimina subiectivismul uman în ceea ce privește corectarea, la începutul anului școlar, deci vorbim de evaluare predictivă.

Moderatoare: Să vedem unde suntem ca elevi.

Robert Avram: Da, și ce-am pierdut în vară, pentru că este foarte important să vedem ce competențe se pierd în timpul verii și ce măsuri remediale putem adopta în așa fel încât să rezolvăm problema pe care vacanța de vară o are asupra posibilității de asimilare a cunoștințelor, și una la final de an. Deci, să vedem unde am ajuns, care este progresul de la început și până la final. Evaluare standardizată, deci cu subiect la nivel național, pentru că este foarte important să eliminăm diferențele de evaluare. Vedem foarte multe situații în care de la clasă la clasă, deci nu putem vorbi de la un mediu la altul, de exemplu, de la urban la rural, diferențele de evaluare sunt enorme. Și asta s-a văzut la contestații la Bacalaureat și la Evaluarea Națională de anul trecut, unde am avut mii de lucrări care după a doua corectare din partea Comisiei de contestații, rezultatele au fost substanțial modificate, nu vorbim de zece sutimi, vorbim de două, trei, patru puncte chiar. Astfel de situații sunt înacceptabile pentru o evaluare obiectivă și corectă, în România, care se axează pe competențele elevilor.

Moderatoare: Și cum ar putea arăta aceste evaluări la începutul anului școlar și la final, vorbim de un subiect unic, dar cine le-ar putea corecta? Tot acei profesori din acea școală? Cine ar putea corecta aceste lucrări?

Robert Avram: Când vorbim de evaluare standardizată și de un barem de corectare, atunci trebuie să vorbim și despre formarea cadrelor didactice, în a ști să evalueze obiectiv, că asta fost o problemă pe care am văzut-o cu toții în ultima vreme la examenele naționale. Profesorii din România, din păcate, nu beneficiază de o formare inițială și continuă în așa fel încât să înțeleagă importanța unor evaluări standardizate, unor standarde de evaluare, pentru că la acest moment nu prea sunt standardele de evaluare. Un standard este mult mai bun decât niciunul (…). Trebuie să formăm cadrele didactice în așa fel încât să poată depăși bariera subiectivismului în evaluare. Așteptăm cu mare drag consultările pe care Ministerul Educației le-a promis în comisia de dialog social, pentru perioada următoare, alături de experți în educație, pentru a identifica metodele prin care putem să ajungem la soluțiile pe care le-am propus noi. Dacă ne uităm pe plan național, chiar zilele trecute, câteva eleve românce din Suedia și Franța au prezentat modul în care se face evaluarea în respectivele țări, model preluat de către România prin această schimbare a structurii anului școlar.

Moderatoare: Și cum ar putea fi efectiv aceste evaluări? Dă-ne niște exemple.

Robert Avram: Putem vorbi de instrumente de evaluare moderne. Avem, spre exemplu, cum spuneam mai devreme, evaluările cu subiect unic, dar nu aici ar trebui să ne oprim. Evaluarea nu se face prin teste, fie că sunt ele standardizate sau nu. 

Moderatoare: Mai ales cele din timpul anului.

Robert Avram: Cele periodice. Putem vorbi de lucrul pe grupe. Dacă pui un elev care poate are mai multe cunoștințe într-o materie, într-un domeniu să lucreze într-o grupă cu un elev un pic mai slab la respectivul subiect, observi cum îi explică respectivului coleg partea de materie și cum îl trage după el, cumva în sus, asta e o competență care poate fi evaluată, este un instrument de evaluare. Vorbim de proiecte care să nu se rezume la un simplu copy paste într-un power point. Este vorba de posibilitatea și de capacitatea elevilor de purta discuții, dezbateri. Acestea sunt forme de evaluare tocmai încurajate de experți în educație, pentru că poți să mergi mai departe de clasicul test care pune foarte, foarte multă presiune pe elevi. Și de fapt nu are atât de mari beneficii, pentru că nu promovează învățarea continuă, de multe ori. Atunci când știi că ai teste doar într-un anumit interval, de cele mai multe ori, elevii învață doar în respectivele intervale, și atunci nu putem vorbi de evaluare continua. Atunci când ne uităm la modelele internaționale, schimbările pe care Ministerul Educației le implementează în România pe model internațional, în țările din care predă luăm modelul deja vedem că elevii care au beneficiat de aceste schimbări sunt mult mai tentați să învețe continuu și sunt evaluați continuu. Și randamentul lor crește.

(…)

Moderatoare: Să vorbim puțin despre sistemul de notare. Sorin Cîmpeanu spunea că nu va fi o medie după fiecare modul, a fost o informație eronată, vor fi, posibil, două medii sau una, în funcție de ce se va decide în urma dezbaterilor. Cum va arăta, la ce vă așteptați voi când vorbim despre sistemul de notare și medii?

Robert Avram: Momentan, nici noi nu avem atât de multe detalii, pentru că așteptăm punctul de vedere al experților de la Centrul Național pentru Politici Evaluare în educație, însă propunerea pe care am făcut-o în comisia de dialog social atât alături de reprezentanții părinților, cat și de alți parteneri de dialog social a fost aceea a încheierii unei singure medii pe an. Pe de o parte, elimini presiunea constantă pe elevi și fuga după note, care iarăși era o problemă. Într-un an care nu era afectat de condițiile pandemiei, ne uităm la 2019, la o materie cu cinci ore pe săptămână trebuia să ai cinci note într-un semestru. Într-un semestru scurt, evaluarea a 30, dacă nu chiar peste 35 de elevi dintr-o clasă, cu minimum cinci note, era aproape imposibilă și nu ne mai putem mira de ce evaluarea nu se face așa cum trebuie. E important să eliminăm această presiune, să avem o singură medie, însă notele pe care elevul le primește să fie date din evaluarea periodică și evaluarea ritmică, care nu se rezumă doar la teste. Nu acesta este principalul mod prin care poți evalua competențele unor elevi. Este foarte important să mergem către evaluare ca mijloc de învățare, pentru că acum, din păcate, nu este așa


12 comments
  1. Vai de noi….! Cei ce încă mai luptam ca elevii sa aibă un bagaj real de cunoștințe și care suntem arătați cu degetul de părinți foarte nemulțumiți ca odrasla nu are note doar de 9 și 10 și, bineînțeles, ca vina nicicum nu e la domnu’elev ci la nemernicul și retrogradul de profesor, învechit și depășit de noile culmi ale progresului din tari foarte avansate…. Tari atât de aplaudate dar în care elevii noștri, când merg, sunt dați cu 2 ani mai sus fata de prapaditul de sistem romanesc, și invers: când se mai întorc de prin cele tari progresiste și progresate, trebuie trimiși în clase inferioare vârstei lor pentru ca nu fac fata…. Sau dacă totuși sunt integrați, sa nu-i ostracizam, la nivelul conform vârstei, sunt coada clasei de multe ori…

  2. Multe cadre didactice de finanteaza din subiectivismul notarii,elevii primesc note proaste ,fiind obligati si constransi sa faca meditatii cu profesorii ,,șantajisti si hărțuitori”.

  3. Nu-i asa ca-i fantastic cum puiul invata gaina?
    Cum ideile care vor distruge generatiile viitoare vin de la cei care refuza sa fie invatati?
    In acest moment, profesorii ar putea veni cu cel mai eficient instrument posibil: evaluarea cunostintelor elevilor la nivelul real al acestora. Din pacate, nu o vor face.
    Ultimii 30 de ani au fost marcati de mult prea multa presiune dinspre parinti (si acum, chiar si elevi), astfel incat notele chiar nu mai au nicio relevanta. Iar acest lucru se vede clar din incapacitatea de a se adapta la cerintele invatamantului superior, pentru multi dintre absolventii de liceu.
    Dar nu trebuie sa-si faca multe griji.
    Ministerul lucreaza de zor pentru a distruge si dramul de calitate care mai exista in invatamantul superior.

    Dupa ce evaluarea nationala a devenit un banal test pentru marea masa a elevilor, din moment ce oricum toti “prind” un loc intr-un liceu, si cu putin noroc reusesc sa se transfere la un liceu bun, indiferent de rezultat; dupa ce dificultatea bacalaureatului a scazut an dupa an, desi nu s-au constatat progrese in ceea ce priveste promovabilitatea, acum vom vedea si o diminuare a calitatii scolii, ca un intreg, iar pasii urmatori vor insemna degradarea invatamantului superior, urmat de cercetarea din Romania.

    Cauza-efect, dar efectul se va vedea atunci cand va fi prea tarziu. Doar un invatamant privat de calitate ar mai putea oferi o sansa generatiilor viitoare.

  4. Domnișoară jurnalist , acum să nu te superi foarte tare , dar … din ce a scris matale în titlu rezultă că elevii îi vor forma pe profesori. Ori corectați inepția din titlu, ori lăsați-vă de presa scrisă.

  5. Elevul din clasa a XII- a e pus pe fapte mari. Cica trebuie ,,sa formeze cadre didactice”’ … Baiatul asta-i tare d-le! Stie cum se face! E necesar sa scape elevul de copy-paste ca doar vedem cu totii cum s-a umplut tara de doctoranzi. Sigur ca pentru a avea ,,capatitatea de a purta discutii” e necesar mai intai sa ai un bagaj de cunostinte (si nu relatii) cat de cat si nu sa inveti cateva sabloane de raspunsuri pe care sa le reciti la ,,dezbateri aranjate”. Daca-l intrebi care-i diferenta dintre o ,,teza” si un ,,extemporal” n-ar mira pe nimeni ca ,,reprezentantul elevilor” sa raspunda ca teza-i trecuta cu rosu-n catalog.

  6. In ritmul asta, nu cred c-o sa mire pe nimeni cand peste 15 ani elevii de gimnaziu vor corecta testele elevilor din clasele 0 – IV iar cei de liceu ,,vor fi responzabilizati’’ cu corectarea testelor celor din gimnaziu. O alta varianta ar fi ca elevii sa faca comisii de evaluare a profesorilor urmand a fi pastrati in ,,invatamant” doar ,,profii cool” care ,,se califica’’. Deci, daca-i pe facut praf in continuare ce-a mai ramas din invatamant atunci tre’ ca ,,persoanele de decizie” sa se conformeze …

  7. Cine să formeze cadrele didactice?
    Acest băiețaș care habar n-are despre ce vorbește?
    Sau părinții patronați de dl. Cristache, cel care și-a făcut un țel în viață de a denigra profesorii.
    Ce glumă sinistră!

  8. Dacă am ajuns ca elevii sa spună cum trebuie sa fie un profesor și cum să-l formeze suntem de ras… dacă asta e Europa și libertate îmi pare rău….. nu am așteptat asa ceva când am votat întrarea în UE…..mai bine în comunism decât asa ceva…..după ce ai învățat și dat examene ani și ani sa Ina un copil sa îți spună di filme cum trebuie sa predai….cum vrea el…… as fi curios…. de ce nu și un inculpat sa ii spună judecătorului cum sa judece?

  9. Elevul îi spune ministrului Educației cum vrea el (elevul) să fie evaluați elevii, el (elevul) nefiind cadru didactic. Iar ministrul Educației (cadru didactic, cel puțin în teorie), își asumă spusele elevului și, neîntrebând pe nimeni altcineva (nici măcar pe unul din faimoșii ”experți în educație”), trece la aplicarea propunerilor elevului.

    ”Face sens”?? Nici limba română nu mai are ce căuta în Romglezistan, se pare.

    Dar da, într-o țară precum România, unde infractorii fac legile iar plagiatorii se angajează să asigure (și să ”repereze”, probabil) onoarea sistemului universitar, are sens în totalitate ca doar elevul să decidă cum este evaluat.

    Încă n-am îmbătrânit, mă întreb dacă o pot lua de la capăt într-o țară normală.

  10. A observat cineva că in ultimii ani ( de când este acest pseudoministru) profesorii nu mai sunt consultați deloc cu privire la schimbările din sistemul de educație?

    La întruniri participă efectiv doar
    -reprezentanții Ministerului Educației (birocrați, majoritatea nu au mai fost la catedră de peste un deceniu)
    -reprezentanții părinților ( nu se știe exact ce competențe au in educație)
    -sindicatele ( formate din lideri ,,profesori” care nu au mai văzut catedra de ani de zile)
    -,, Experții în educație” in fapt reprezentanți ai unor ONG uri favorabile puterii politice.
    -Reprezentanții elevilor care teoretic sunt bine intenționați dar reprezintă în fapt opinia eliteleor si colegiile nationale de unde provin aceștia.

    Un fel de șuetă în care se tot deplâng problemele și nu se vine cu nicio soluție concretă pt. ca nu are cine să o ofere.

    Situația necosmetizată o cunosc profesorii de la firul ierbii. O raportează. Propun soluții.
    Din păcate ,,reformatorii de ocazie și progresiștii de salon nu mai coboară printre profesorii de rând, nu îi mai ascultă, nu îi mai aud.

  11. Cand o sa scapam de gandirea asta estica in care niste Dumnezei (a se citi profi) stabilesc niste obiective si apoi evalueaza “obiectiv” niste muritori de rand (a se citi elevi).

    Elevul e un ceva pasiv care trebuie sa inghita obiectivele stabilite de diversi Dumnezei si apoi sa se lase evaluati “obiectiv” de aceiasi Dumnezei (sau altii din provincie, care cica sunt mai dumnezei decat astia locali).

    Suntem in 2022 si continuam sa gandim ca in secolul 19-20.

  12. M-am lămurit:
    Trebuia să vina individul numit Robert Avram, ca să-mi dau seama că sunt unul prost calificat:
    „profesorii din România, din păcate, nu beneficiază de o formare inițială și continuă în așa fel încât să înțeleagă importanța unor evaluări standardizate, unor standarde de evaluare, pentru că la acest moment nu prea sunt standardele de evaluare”. Deci conform “expertului” mai sus numit:
    -Nu am o formare inițială adecvată. (UBB bașcă!)
    -Nu particip nici la formare continuă. (Cursurile, perfecționările, lecturile sau schimburile de experiență nu valorează nimic).
    -Sunt unul încuiat mental, că nu înțeleg importanța evaluării standardizate. (Expertul nostru are habar de evaluarea standardizată? Sau va inventa roata, electricitatea, săpunul și apa caldă?)
    -Trebuie să pun mintea și osul ca să rezolv problema evaluării standardizate (În locul experților de la minister și de la instituții aflate în subordinea ministerului.) Lipsa standardelor de evaluare se impută cadrelor didactice???
    Alt citat: “Atunci când ne uităm la modelele internaționale, schimbările pe care Ministerul Educației le implementează în România pe model internațional, în țările din care predă luăm modelul deja vedem că elevii care au beneficiat de aceste schimbări sunt mult mai tentați să învețe continuu și sunt evaluați continuu.”
    Vorbitorul pare să fie un activist/propagandist al ministerului.
    Evaluarea continuă nu e stresantă???
    Iar generațiile obișnuite cu onlineul, cu plagiatul (de la mic la mare și la mai mari); cu copiatul, cu examene și teste fraudate, hop se vor transfomra miraculos și vor fi tentați să învețe continuu. (E de râsul curcilor.)
    De formă fără fond ai auzit domnule?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Matematica redevine obligatorie la liceu în Franța, din 2023, după schimbările succesive din ultimii trei ani. “Trebuie promovată egalitatea fete-băieți” în științe, susține Ministerul Educației de la Paris

Toți elevii de liceu din Franța vor face obligatoriu matematică la liceele teoretice (generale) din septembrie 2023, a anunțat duminică, 13 noiembrie, ministrul Educației din Republică, Pap Ndiaye, după cum…
Vezi articolul