Profilul unui împărat chinez din Antichitate, recreat cu ajutorul analizelor genetice. Descoperirea poate lămuri controversa legată de aspectul oamenilor din populaţia de care aparținea

155 de vizualizări
Foto: Current Biology Journal (cell.com)
Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă chineză au realizat profilul genetic al unui fost împărat chinez din Antichitate şi originar dintr-o minoritate etnică prin analizarea genomului său, potrivit unui anunţ făcut joi de arheologi din China, citaţi de Xinhua, conform Agerpres și CNN.

Împăratul Wu din dinastia Zhou de Nord (557 e.n. – 581 e.n.), cunoscut şi sub numele de Yuwen Yong, a murit la vârsta de 36 de ani. El făcea parte din grupul nomad Xianbei, care îşi avea originile în Platoul mongol, potrivit surselor citate.

Craniul şi osemintele sale au fost descoperite în timpul unor săpături realizate în 1994 şi 1995 în situl mormântului său. După ce au petrecut şase ani studiind ADN-ul descoperit în rămăşiţele sale, cercetătorii conduşi de Wen Shaoqing de la Institutul de Ştiinţe Arheologice din cadrul Universităţii Fudan au reuşit să decodifice o serie de caracteristici cheie ale împăratului chinez, inclusiv culoarea părului, a pielii şi a ochilor.

Chipul său reconstruit arată că împăratul Yuwen Yong avea părul negru, pielea galbenă şi ochii căprui, prezentând un aspect tipic pentru oamenii din estul şi nord-estul Asiei. Imaginea reconstruită este diferită de felul în care experţii îşi imaginau că arătau membrii populaţiei Xianbei.

„Mulţi oameni credeau că împăratul avea un aspect fizic exotic, însă rezultatul studiului este surprinzător de diferit faţă de aşteptările lor”, a declarat profesorul Wen. „Împărtăşea cel mai apropiat grad de relaţie genetică cu populaţiile străvechi Khitan şi Heishui Mohe şi cu populaţiile moderne Daur şi Mongolă, dar avea şi o afinitate suplimentară cu agricultorii străvechi din zona Fluviului Galben”, a adăugat profesorul chinez, mai scrie Agerpres.

Aspectul oamenilor din populaţia Xianbei a fost un subiect controversat, unele dintre înregistrările istorice indicând că acest grup nomad prezenta caracteristici precum barbă groasă, piele galbenă şi nas proeminent. Alte înregistrări istorice sugerau că nu există diferenţe de înfăţişare între poporul Xianbei şi alte populaţii din nord-estul Asiei. „Descoperirile noastre concordă mai degrabă cu cel de-al doilea punct de vedere”, a adăugat profesorul Wen.

Mormântul împăratului chinez a fost descoperit în 1993 într-un sat de lângă oraşul Xianyang din provincia Shaanxi, situată în nord-vestul Chinei.

Analizând genomul împăratului Yuwen Yong, echipa de cercetare a descoperit totodată că un procent important din componentele sale ancestrale, aproximativ 61%, provine dintr-o populaţie străveche din nord-estul Asiei. „Studiul nostru a dezvăluit diversităţi genetice între indivizii străvechi Xianbei din diferite regiuni. Formarea grupului Xianbei a fost probabil un proces dinamic, influenţat de amestecul cu populaţiile din jur”, a adăugat Wen.

În plus, cercetătorii au descoperit că acest împărat ar fi putut muri din cauza otrăvirii cronice cu arsenic pentru că ar fi utilizat pe termen lung nişte granule, despre care oamenii antici credeau că le aduceau viaţa veşnică.

Arheologii consideră că studiul dedicat împăratului Yuwen Yong are o importanţă cheie pentru a înţelege mai bine integrarea etnică în istoria Chinei, mai ales integrarea populaţiei majoritare Han şi a grupurilor nomade din nordul ţării, mai notează Agerpres.

Foto: Current Biology – cell.com

Cercetarea este considerată un progres şi în rândul studiilor arheologice, în special datorită abundenţei de materiale de cercetare care sunt disponibile în China.

„Arheologia moleculară poate readuce istoria la viaţă, singura provocare fiind de acum capacitatea de obţine date genomice de înaltă calitate de la oameni din Antichitate”, a precizat profesorul Wen.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Președintele Colegiului Psihologilor din România: De ce în secolul XXI evaluarea psihologică este scoasă pentru categorii importante de angajați, inclusiv profesori?

Evaluarea psihologică a cadrelor didactice nu mai este prevăzută clar în legislația actuală din educație, deși aceasta era inclusă în reglementările privind sănătatea și securitatea în muncă, atrage atenția președintele…
Vezi articolul

Pentru prima dată ministrul Educației, Ligia Deca, apelează public la cercetătorii de la Unitatea de Cercetare în Educație, pentru o analiză calitativă și cantitativă, ca să vadă „de ce nu se înscriu unii elevi de clasa a VIII-a la Evaluarea Națională” și liceenii la Bacalaureat

Apelul public la specialiștii din actuala Unitate de Cercetare în Educație, fostul Institut de Științe ale Educației, făcut în premieră de ministrul Ligia Deca, de la preluarea mandatului, din octormbrie…
Vezi articolul

Evaluare Națională și BAC 2026. Pretestare județeană la Limba și literatura română, pentru elevii de clasele a VIII-a și a XII-a din Sibiu, organizată în data de 5 decembrie: Are ca scop rezolvarea subiectului în intervalul de 2 ore, respectiv de 3 ore

În județul Sibiu se poate organiza în data de 5 decembrie 2025 o pretestare județeană a probei scrise la Limba și literatura română, la decizia fiecărei școli, pentru elevii de…
Vezi articolul

În ultimii 10 ani a crescut cu 3% numărul celor care au absolvit studii superioare, potrivit datelor INS privind Recensământul Populației și Locuințelor 2021 / Doar 16% din populația țării a absolvit o facultate, adică 3 milioane de persoane

Datele privind Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, publicate vineri, 30 decembrie, de Institutul Național de Statistică, arată că doar 3% din populația României a absolvit studii superioare în ultimii…
Vezi articolul