Oamenii de ştiinţă dintr-o echipă chineză au realizat profilul genetic al unui fost împărat chinez din Antichitate şi originar dintr-o minoritate etnică prin analizarea genomului său, potrivit unui anunţ făcut joi de arheologi din China, citaţi de Xinhua, conform Agerpres și CNN.
Împăratul Wu din dinastia Zhou de Nord (557 e.n. – 581 e.n.), cunoscut şi sub numele de Yuwen Yong, a murit la vârsta de 36 de ani. El făcea parte din grupul nomad Xianbei, care îşi avea originile în Platoul mongol, potrivit surselor citate.
Craniul şi osemintele sale au fost descoperite în timpul unor săpături realizate în 1994 şi 1995 în situl mormântului său. După ce au petrecut şase ani studiind ADN-ul descoperit în rămăşiţele sale, cercetătorii conduşi de Wen Shaoqing de la Institutul de Ştiinţe Arheologice din cadrul Universităţii Fudan au reuşit să decodifice o serie de caracteristici cheie ale împăratului chinez, inclusiv culoarea părului, a pielii şi a ochilor.
Chipul său reconstruit arată că împăratul Yuwen Yong avea părul negru, pielea galbenă şi ochii căprui, prezentând un aspect tipic pentru oamenii din estul şi nord-estul Asiei. Imaginea reconstruită este diferită de felul în care experţii îşi imaginau că arătau membrii populaţiei Xianbei.
„Mulţi oameni credeau că împăratul avea un aspect fizic exotic, însă rezultatul studiului este surprinzător de diferit faţă de aşteptările lor”, a declarat profesorul Wen. „Împărtăşea cel mai apropiat grad de relaţie genetică cu populaţiile străvechi Khitan şi Heishui Mohe şi cu populaţiile moderne Daur şi Mongolă, dar avea şi o afinitate suplimentară cu agricultorii străvechi din zona Fluviului Galben”, a adăugat profesorul chinez, mai scrie Agerpres.
Aspectul oamenilor din populaţia Xianbei a fost un subiect controversat, unele dintre înregistrările istorice indicând că acest grup nomad prezenta caracteristici precum barbă groasă, piele galbenă şi nas proeminent. Alte înregistrări istorice sugerau că nu există diferenţe de înfăţişare între poporul Xianbei şi alte populaţii din nord-estul Asiei. „Descoperirile noastre concordă mai degrabă cu cel de-al doilea punct de vedere”, a adăugat profesorul Wen.
Mormântul împăratului chinez a fost descoperit în 1993 într-un sat de lângă oraşul Xianyang din provincia Shaanxi, situată în nord-vestul Chinei.
Analizând genomul împăratului Yuwen Yong, echipa de cercetare a descoperit totodată că un procent important din componentele sale ancestrale, aproximativ 61%, provine dintr-o populaţie străveche din nord-estul Asiei. „Studiul nostru a dezvăluit diversităţi genetice între indivizii străvechi Xianbei din diferite regiuni. Formarea grupului Xianbei a fost probabil un proces dinamic, influenţat de amestecul cu populaţiile din jur”, a adăugat Wen.
În plus, cercetătorii au descoperit că acest împărat ar fi putut muri din cauza otrăvirii cronice cu arsenic pentru că ar fi utilizat pe termen lung nişte granule, despre care oamenii antici credeau că le aduceau viaţa veşnică.
Arheologii consideră că studiul dedicat împăratului Yuwen Yong are o importanţă cheie pentru a înţelege mai bine integrarea etnică în istoria Chinei, mai ales integrarea populaţiei majoritare Han şi a grupurilor nomade din nordul ţării, mai notează Agerpres.
Cercetarea este considerată un progres şi în rândul studiilor arheologice, în special datorită abundenţei de materiale de cercetare care sunt disponibile în China.
„Arheologia moleculară poate readuce istoria la viaţă, singura provocare fiind de acum capacitatea de obţine date genomice de înaltă calitate de la oameni din Antichitate”, a precizat profesorul Wen.
Ștefan Lefter
Diana Ghimiși
