Cercetare Proiectul DANS Știri

VIDEO România conduce cel mai important proiect paneuropean de cercetare, după Laserul de la Măgurele. DANUBIUS-RI, obiective și costuri

Citire în 14 min
Dacă ar exista un Nobel pentru Științele naturale, “echipa DANUBIUS ar fi cu siguranță în următorii ani pe lista premanților”. “Încercăm să schimbăm modul de a gândi al oamenilor de știință”, prin conectarea cercetătorilor din domeniile științele vieții, științele pământului, inginerie, științe sociale și economice. Explicația vine de la Adrian Stănică, coordonatorul primului proiect european care va studia sistemul fluviu-deltă-mare, pentru a da soluții practice de combatere a inundațiilor, a poluării sau a schimbărilor climatice. Într-un interviu acordat Edupedu.ro, Stănică a vorbit pe larg despre cel mai important proiect de cercetare din România după Laserul de la Măgurele.
  • Articol susținut de proiectul DANS

DANUBIUS-RI, cel mai important proiect de cercetare din România după Laserul de la Măgurele, este în valoare de 230 de milioane de euro, reunește 11 țări europene pe care le și coordonează și are ca termen de dezvoltare anul 2026. În prima fază, numită DANS, are loc construcția celui mai mare laborator românesc de studiere a mediului și a vieții, la Murighiol, în Delta Dunării.

  • DANUBIUS-RI a fost declarat “proiect strategic de importanță națională” de Guvern în octombrie 2014 și este parte din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 aprobată de Executiv. Tot atunci, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a desemnat DANUBIUS-RI prioritate de țară, într-un raport numit Priorități pentru România 2020

În perioada cât România va deține președinția UE, este planificată depunerea la Comisia Europeană a studiului pentru construirea celor 3 componente românești din proiectul internațional: studii de fezabilitate pentru Hub-ul de la Murighiol, pentru supersite-ul Deltei Dunării și pentru Centrul de date de la Galați.

Hub-ul general al proiectului internațional va fi la Murighiol – Tema principală de cercetare, impactul asupra comunității și costuri

Proiectul DANS este contribuția românească adusă proiectului DANUBIUS-RI, a explicat pentru Edupedu.ro Manuela Sidoroff, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice. “Problema centrală de cercetare care va fi abordată în Delta Dunării, dar care nu este singura, este problema eutrofizării. Este foarte serioasă, partenerii din consorțiul DANUBIUS-RI sunt de acord că aceasta este problema centrală și este nevoie de unirea tuturor forțelor pentru a o rezolva”, a precizat Sidoroff.

“Noi țintim să fie și principalul centru care să găsească soluții în problema extrem de complexă a eutrofizării. Dacă găsești soluții la capătul Dunării, soluția asta se poate aplica oriunde în lume. Deci probleme legate de fluxurile de materie, mai ales de azotați, care duc la exploziile algale în anumite condiții de temperatură; în momentul în care aceste alge putrezesc, descompun oxigenul din apă și duc la sufocarea vieții care există în partea de jos”, a explicat pentru Edupedu.ro Adrian Stănică, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar).

Manuela Sidoroff / Foto: Edupedu.ro

Manuela Sidoroff a precizat că “toate țările europene care sunt partenere au deja unități de cercetare care sunt partenere în domeniu, care există. În România, nu există. Deci facem un efort deosebit ca să construim infrastructura noastră de cercetare, care de fapt va conduce acest proiect. Hub-ul general al DANUBIUS-RI și proiectul DANS vor fi la Murighiol”.

“În Hub-ul de la Murighiol vor lucra 150 de persoane angajate permanent și încă aproximativ 150 de persoane care vor veni cu contracte din străinătate, cu studenții, pentru diverse aplicații”, a anunțat aceasta.

Potrivit directorului Institutului pentru Științe Biologice, “în Delta Dunării va fi un mare centru de colectare a datelor” – GeoEcoMar și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării Tulcea (INCD) dezvoltă aici 18 puncte de observații. Informațiile culese de aici vor fi prelucrate la Murighiol “și vor fi trimise apoi la Galați, unde vor fi stocate toate datele, inclusiv din nodurile și supersite-urile partenerilor din străinătate. Deci Galați va avea toate datele din tot consorțiul”.

Noutatea proiectului de cercetare este în primul rând această abordare integrată fluviu-deltă-mare, a precizat Sidoroff.

Aceasta a vorbit despre necesitatea ca lacul Murighiol, “un lac eutrofizat, colmatat”, să fie deschis spre brațul Sfântul Gheorghe.

“Noi evaluăm că proiectul va avea un mare impact asupra comunității locale. În principal, acolo lumea se ocupă de acvacultură, dar noi putem să venim să îmbunătățim metodele de creștere a peștilor, modul de hrănire a lor. Construcția și Hub-ul vor avea impact și asupra turismului”, a declarat pentru Edupedu.ro directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice.

Hub-ul de la Murighiol / Foto de proiect

În ce privește costurile componentei din România, Adrian Stănică a declarat că “abia lucrăm la nota de plată: peste 100 de milioane de euro construcția, încă nu avem estimarea, abia în iunie voi putea spune care este estimarea, și în general costurile de întreținere sunt undeva de minim 10% pe an, deci 10-15 milioane pe an”.

Hub-ul de la Murighiol are multi-rol. Are un rol istoric și romantic, pentru că de aici a plecat totul. Pe de o parte, are un rol vital în coordonare: este inima și creierul proiectului. În afară de acest lucru, Hub-ul de la Murighiol este componenta nodurilor și împreună cu coordonatori de noduri noi dezvoltăm în acest hub capacități care nu există în toată partea asta de Europă. Este ceea ce se numește în engleză Capacity building. Putem construi niște laboratoare care să fie deschise unui număr foarte mare de tineri, de cercetători, nu doar din România, ci din toată zona de est, nu doar din Dunărea de Jos, ci și din bazinul Mării Negre. Bineînțeles, va fi deschis cercetătorilor din toată lumea”, a declarat Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar.

Danubius-RI – Puzzle de infrastructuri de cercetare

Adrian Stanica / Foto: Edupedu.ro

DANUBIUS-RI va o infrastructură distribuită. Va fi un puzzle care este întins în diferite state europene și care are Hub-ul, nucleul central, asigurat de către România”, a explicat pentru Edupedu.ro Adrian Stănică, care este coordonatorul întregului proiect european.

 

Proiectul internațional de cercetare DANUBIUS-RI, explicat de Adrian Stănică, directorul general GeoEcoMar și coordonatorul proiectului internațional de cercetare:

Există patru mari componente – noduri – în funcție de fluxul de cunoaștere. Nodurile sunt facilități, sunt laboratoare care definesc și asigură cunoașterea pe diferite aspecte.

De la măsurătorile elementare în teren și observații, acesta este Nodul de Observații care este dezvoltat în coordonarea Marii Britanii, informațiile venite sunt analizate – deci ajungem să înțelegem ce avem într-un loc – în Nodul de analiză coordonat de către Germania prin Institutul Federal de Hidrologie.

Datele provenite din măsurători analizate sunt conceptualizate prin modele numerice. Există un Nod de Modelare, care este dezvoltat sub coordonarea colegilor de la Institutul de Științe Marine din Veneția, Consiliul Național al Cercetării din Italia, iar toate aceste informații sunt integrate cu aspectele sociale și economice de către Nodul de Impact care este coordonat de către DELTARES din Olanda.

Acest nod ia în calcul toate elementele legate de partea naturală cu scenarii de management, partea legată de aspectele sociale și economice.

Acestea sunt cele 4 componente care fac trecerea de la ignoranță, la primele înțelegeri, de la primele măsurători în teren, până la cunoaștere, de la cunoaștere, până la putem să îi spunem chiar înțelepciune, în momentul în care venim și oferim niște soluții.

Pe de altă parte avem în momentul de față 12 supersite-uri. DANUBIUS-RI este o infrastructură de cercetare dedicată sistemelor fluviu-mare în general, la nivel global. Țintim să sprijinim cercetările la nivel global. Dar am considerat că avem nevoie de anumite zone cu caracteristici specifice din natură, pe care să putem face măsurători și analize detaliate, modelări detaliate, un soi de piste de încercare în natură, din care să venim cu date pe care să ne putem testa ipotezele științifice.

1. Discutăm despre crearea unui supersite în partea Dunării de Sus, în Austria: e vorba despre un supersite dedicat cunoașterii interacțiunilor dintre ghețari, părțile superioare ale munților, partea glaciară și pârâurile, părțile alpine ale fluviilor.

2. Există apoi în cursul Dunării Mijlocii, în Ungaria, la Szigetköz, un supersite dedicat studierii proceselor care apar în cursurile mijlocii ale fluviilor mari, pe de o parte. Dar și dedicat studierii interacțiunilor dintre oameni și fluviu. Acolo e unul dintre cele mai mari baraje pe Dunăre și unul dintre obiectivele acelui supersite este de a înțelege și interacțiunile între baraj amonte baraj aval baraj și interacțiunea dintre apele de suprafață și apele subterane. Deci această tranziție din ciclul apei pe verticală.

3. Și ultimul, dar de fapt cel dintâi în cursul Dunării, supersite-ul Delta Dunării de unde a plecat toată povestea. Încercăm să înțelegem interacțiunea dintre Dunărea de Jos, cea mai mare deltă a Europei, și partea de nord-vest a Mării Negre.”

Vezi aici toate cele 12 supersite-uri din DANUBIUS-RI

Tematicile majore de cercetare ale Danubius-RI

Tematicile fundamentale privesc necesitatea de a avea apă de bună calitate și suficientă, dar nici prea multă. Deci să putem să ne dezvoltăm, să reducem poluarea, să avem suficientă apă de bună calitate, dar și să avem niște politici eficiente prin care să ne protejăm de inundații”, a declarat Adrian Stănică.

A doua tematică fundamentală privește continuumul sedimentar”, a precizat acesta. Coordonatorul proiectului european a explicat că “în momentul în care oamenii au început să construiască diguri, să construiască baraje, să construiască diferite deviații ale fluviilor, pur și simplu a fost secționat acel continuum al particulei sedimentare care pleacă dinspre izvoare înspre zona marină. Sedimentele au început să se acumuleze mai mult într-o parte, ducând la înmlăștinări, au avut impact negativ și asupra activităților umane, au dus la apariția eroziunii unor porțiuni a fluviilor, cu efecte negative, din alt punct de vedere, în alte porțiuni ale fluviilor. Au existat acele perioade în care au fost construite foarte multe baraje, barajele respective au rezolvat problemele legate de inundații în susul digurilor, dar au dus la apariția eroziunii plajelor, pentru că sedimentele sunt acele particule care constituie bucățile de teritoriu”.

“Noi stăm pe sedimente. Când mergem la plajă, stăm pe sedimente, când mergem pe malurile unui râu, stăm din nou pe sedimente. Trebuie să avem grijă ca acestea să își reia un flux continuu, natura să poată interacționa cu natura din punct de vedere al cantității sedimentelor, la fel din punct de vedere al calității sedimentelor. Trebuie să ne uităm la partea legată de poluare. Ce înseamnă poluare de fapt, cum putem să interacționăm și cum putem rezolva problema sedimentelor produse de oameni. Și aici vorbim de toată masa uriașă de plastice, de la cele mai mari, la microplastice, pe care noi le generăm și care se dispersează în momentul de față în natură”, a continuat acesta.

Stănică a precizat că “a treia tematică strategică majoră privește ecosistemele: cum reușim să menținem funcțiile ecosistemelor specifice, pentru sistemele fluviu-mare în general, cum reușim să refacem zonele care au fost distruse, cum reușim să înțelegem care este punctul critic dincolo de care aceste ecosisteme încep o degradare totală. Nu în ultimul rând, cum reușim să înțelegem efectele cumulate ale modificărilor climatice globale cu cele ale activităților antropice asupra sistemelor fluviu-mare și cum putem veni cu planuri de management temeinic”.

“Este foarte important să ne uităm la acest efect cumulat al activităților umane cu modificările climatice, pentru că în foarte multe țări în foarte multe cazuri se dă vina doar pe modificările climatice, uitând să ne uităm că, de fapt, vina e chiar în curtea noastră și e mult mai ușor să dai vina pe ceva care pare global și îndepărtat, decât să încercăm să rezolvăm strict problemele, cauzele fiind de fapt mult mai locale”, a declarat pentru Edupedu.ro directorul general GeoEcoMar.

“Foarte multă lume a zis: avem inginerie de 200 de ani, avem soluții. Nu avem. Dacă am fi avut, la știri nu ar mai fi apărut tot dezastrul provocat de inundații în Europa și nu doar în Europa.

DANUBIUS-RI își propune să fie o platformă deschisă cercetătorilor la nivel global. În Europa, în general cele mai rele inundații au zeci de morți. Gândiți-vă, însă, că atunci când sunt, de exemplu, în Asia de Sud-Est inundații în fluviile de acolo, sunt zeci de mii de morți. Ce înseamnă asta: înseamnă că știința așa cum o știm în momentul de față nu a reușit să dea o soluție viabilă.

Fiecare viață contează, dar fiecare viață pierdută înseamnă că știința clasică nu a ajuns să ofere rezolvări. Noi asta încercăm să facem”, a explicat Adrian Stănică, pentru Edupedu.ro.

De ce s-ar califica Danubius-RI la Nobel, dacă ar exista această distincție pentru Științele naturale

Pentru că încercăm să schimbăm modul de a gândi al oamenilor de știință, dar și al societății în general. Încercăm să aducem împreună cercetători din toate domeniile, vorbim din domeniul Științelor vieții, din domeniul Științelor pământului, din domeniul Ingineriei, dar și din domeniul Științelor sociale și economice. Pe de altă parte, încercăm să aducem împreună comunități care sunt deja specializate fie în domeniul studiului apelor dulci, fie în domeniul marin.

Poate părea curios, dar în sutele ani de când a început cercetarea în aceste domenii, aceste două comunități de cercetători au interacționat foarte puțin, doar pe anumite proiecte, câteodată, neexistînd o platformă sistematică care să le permită să lucreze și să îi încurajeze să lucreze împreună.

Exact asta încearcă să facă DANUBIUS-RI. Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu-Mare dorește să fie acea platformă care să susțină cercetarea interdisciplinară de vârf în domeniul apelor dulci, apelor sărate, mediului marin, mării sub influența fluviilor, cu un focus pe mediile de tranziție: pe delte, estuare, lagune. Poate părea din nou paradoxal, pentru că aici e concentrată o mare parte a societății omenești, dar cunoaștem foarte puține practic. De la procesele fizice, procesele chimice, înțelegem foarte puțin modul în care oamenii influențează aceste procese”, spune Adrian Stănică.   

Valoarea financiară a proiectului

În proiectul paneuropean, totul este în construcție. Avem de la intrarea pe roadmapul ESFRI, din 2016, 10 ani la dispoziție, până în 2026. Valoarea construcției e undeva în jur de 230 de milioane de euro și costurile de operare anuale sunt undeva în jur de 28-30 de milioane de euro”, a declarat pentru Edupedu.ro coordonatorul proiectului internațional.

Care sunt cele 11 state europene care sustin DANUBIUS-RI, în afară de România: Spania, Irlanda, Marea Britanie, Olanda, Germania, Italia, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Moldova, Republica Cehă. Din consorțiul internațional al proiectului HORIZON 2020 DANUBIUS-PP fac parte, însă, instituții de cercetare și universități din 17 state, precum și 3 entități internaționale.

În ceea ce privește componenta din România, primele estimări sunt de 100 de milioane construcția și costuri de întreținere de minim 10% pe an.

“La începutul acestui an am intrat într-o competiție împreună cu Consorțiul din România, o competiție pe care am câștigat-o și sunt acum sigur că anul viitor, în iunie, vom putea depune aplicația de proiect major pentru construcția componentei românești: Hub-ul de la Murighiol, supersite-ul Delta Dunării, prin care transformăm Delta Dunării într-un laborator viu, și Centrul de Date care e asigurat de Roedu și Universitatea din Galați”, a declarat Adrian Stănică.

 

Articol susținut de Proiectul DANS

 

 

Doneaza prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001
CONT EUR: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la Banca Transilvania pe numele "ASOCIATIA EDUPEDU PT EDUCATIE".

Te mai poate interesa

ANALIZĂ Paradoxul cadourilor pentru educatoare și profesori la privat, explicat de un psiholog și un antropolog. De unde vine febra cadourilor dezbătute pe Whatsapp?

Raluca Pantazi

Clasamentul universităților din România 2018: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca este pe primul loc

Raluca Pantazi

Care este procentul de analfabetism funcțional în România în 2018?

Mihai Peticila

Lasă un comentariu

* Folosind acest formular sunteți de acord cu stocarea și prelucrarea datelor dumneavoastră pe acest site.