Proiect de lege de introducere a programului „Școală după școală” finanțat de stat în județele cu absenteism ridicat la Evaluarea Națională și BAC – inițiat de Raluca Turcan

1.275 de vizualizări
Școala în Noua Zeelandă
Școala în Noua Zeelandă Foto: Pexels.com
Programul „Școala după școală” introdus de Ministerul Educației în școlile și județele unde absenteismul la Evaluarea Națională și Bacalaureat depășește 25% din numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar în clasele terminale – este propunerea inițiată de deputatul liberal Raluca Turcan și introdusă săptămâna aceasta în Parlament. Proiectul de modificare a legii educației prevede Școală după școală „pentru remediere și sprijin la învățare” acordat elevilor din clasele a VII-a, a VIII-a, a XI-a și a XII-a.

Asociația Human Catalyst anunță că în urma petițiilor pe care le-a trimis împreună cu alte 100 de organizații neguvernamentale, grupul parlamentar PNL “a înaintat Propunerea Legislativă BP 415/24.06.2019 ‘STOP Fenomenul Brăila’. Asociația a analizat fenomenul ridicării artificiale de către școli a ratelor de promovare la examen prin descurajarea elevilor cu rezultate slabe să se înscrie la probe.

Anul acesta, organizația susține că fenomenul a cunoscut o schimbare: elevii care au ajuns până în clasa a VIII-a fără să aibă cunoștințe de bază nu mai sunt descurajați să se înscrie la examene, ci sunt lăsați corijenți sau repetenți abia în ultima clasă de gimnaziu, pentru a nu se vedea astfel în statisticile de examen care este nivelul copiilor din acea școală. Precizăm că Ministerul Educației raportează rezultatele de la Evaluarea Națională la numărul elevilor prezenți la examen, nu la numărul elevilor care erau înscriși în clasa a VIII-a la începutul anului școlar.

Proiectul de modificare a legii educației inițiat de către deputatul liberal Raluca Turcan mai prevede și „monitorizarea” de către Ministerul Educației a școlilor și județelor unde rata de neparticipare la examenele finale ale elevilor de clasa a VIII-a și a XII-a/XIII-a depășește 25% din totalul elevilor înscriși la începutul anului școlar în clasele terminale menționate.

Propunerea de act normativ menționează și creșterea numărului de consilieri școlari, mediatori școlari și profesori de sprijin, în școlile cu rate mici de participare la examen.

În expunerea de motive, inițiatorii precizează că a crescut cu 70,1% numărul de elevi care nu au trecut clasa în 2018, față de anul anterior. Această creștere “poate fi pusă și pe seama modificării abordării factorilor decizionali, de la nivelul unităților de învățământ, în ceea ce privește menținerea unor rezultate mărite artificial la nivelul școlii, prin lăsarea elevilor considerați neperformanți în situație de corigență, repetenție sau prin neîncheierea situației lor școlare, într-o măsură mai mare decât în anii anteriori”.

Vezi aici traseul legislativ al proiectului de act normativ
DOCUMENT Proiectul de lege:

 

Expunerea de motive

Înițiatorii menționează în expunerea de motive că „statisticile SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România) furnizate de MEN (Ministerul Educației Naționale) arată că, în ciuda datelor pozitive referitoare la creșterea numărului de elevi ce nu s-au prezentat/înscris la evaluare, analiza în detaliu indică evoluții îngrijorătoare cu privire la gradul de absolvire a elevilor înscriși în clasa a VIII-a. Conform datelor oficiale:

  • numărul de elevi promovați la final de gimnaziu a scăzut în 2018 cu 10.746 de cazuri
  • numărul de elevi nepromovați (repetenți, corigenți, situație neîncheiată, abandon școlar etc.) a crescut cu 9.172. 

Creșterea cu 70,1% a numărului de elevi nepromovați în anul 2018 față de anul anterior (de la  13.078 de elevi în 2017 la 22.250 în 2018)”.

„Pe baza acestor date, putem afirma că, în acest an (2019), persistă un șablon de tipul Fenomenul Brăila, dar într-o altă formă, mai directă, de excluziune a elevilor: aceștia sunt împiedicați să participe la Evaluarea Națională prin nepromovare – elevii sunt lăsați corigenți, repetenți, cu situații neîncheiate etc.”, se arată în Expunerea de motive din cadrul propunerii legislative pentru completarea art.76 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 – Expunere de motive.

Citește și:

 


1 comment
  1. Este o moda stangista ca lichelele sa fie bine întreținute, sa fie și mai lichele, poate mai câștiga câte ceva politicianul X sau Y. Copiii care într-adevăr își bat capul cu cartea nici nu trebuie băgați în seama. Scârbă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„Noi ne-am făcut treaba, ministerul nu”, acuză vicepreședintele FSLI George Purcaru, care spune că analiza comună cu MEC, pe Legea 141, cerută de președintele Nicușor Dan s-a oprit după prima întâlnire / Avertisment pe efectele asupra titularilor la mobilitatea din acest an: „foarte mulți titulari care vor pleca acasă”

Ministerul Educației a abandonat analiza cerută de președintele Nicușor Dan privind impactul Legii 141, pentru că ministrul „a văzut dezastrul și nu a mai vrut să facă nimic”, acuză vicepreședintele…
Vezi articolul

Președintele Emmanuel Macron ar vrea ca uniforma să fie introdusă în școlile din Franța, dacă se dovedește că ajută la combaterea discriminării în școli: „Ținuta unică elimină inegalitățile dintre familii și creează respect” / Franța derulează pilotări în peste 100 de școli pe tema aceasta

Toți elevii din Franța ar putea purta uniformă în școli din anul 2026, dacă rezultatele unor proiecte pilot, derulate în câteva școli din Republică, vor arăta că aceasta ar ajuta…
Vezi articolul