Propuneri ale unui grup de profesori universitari și academicieni: Academia Română să supervizeze aspectele științifice ale doctoranturii / Universitățile “neperformante și inutile” să fie desființate și să fie reintrodus concursul de admitere la facultate

5.249 de vizualizări
conducătorii de doctorate
Foto: Pixabay.com
“Considerăm necesar ca Academia Română, prin secțiile sale și prin comisiile de specialiști pe care și le va constitui, să supervizeze aspectele științifice ale desfășurării doctoranturii”, afirmă, într-un material transmis Edupedu.ro, un grup de 13 profesori universitari și academicieni. Aceștia pleacă de la problema plagiatului și a calității slabe a multor lucrări de doctorat, precum și a altor probleme ce afectează învățământul superior în ansamblul său, pentru a transmite și o serie de alte propuneri, precum “desființarea universităților și colegiilor neperformante și inutile” sau reintroducerea concursului de admitere la facultate.

Semnatarii articolului, intitulat “Doctoratul în România”, susțin că asumarea de către Academia Română a rolului de supervizare pentru “aspectele științifice ale desfășurării doctoranturii” ar fi posibilă în condițiile în care structurile “Ministerului Învățământului (Educației, Cercetării etc.)” și cele subordonate “se justifică pentru procedurile administrativ-juridice”, iar comisiile consultative și ARACIS “sunt frecvent organizate/reorganizate și adesea sunt supuse politicului”.

  • Materialul prezintă o serie de propuneri privind organizarea studiilor doctorale, dar nu menționează clar ce ar presupune “supervizarea” activităților științifice de către Academia Română. Este propusă, însă, înființarea unei Comisii comune a Ministerului Învățământului și a Academiei Române, comisie care, între altele, confirmă titlul științific de doctor, precum și retragerea acestui titlu în cazul unor abateri etice (retragere care, într-o primă fază, ar urma să fie decisă de comisia care a acordat titlul de doctor, după constatarea abaterilor). Diploma de doctor ar urma, conform propunerilor, să fie semnată “de ministru, respectiv de Academia Română” prin președintele ei.

Ei mai propun ca “pentru înscrierea la doctorantură, candidatul va prezenta un memoriu referitor la: a) activitatea sa științifică/artistică reală de după absolvirea masteratului, în domeniul doctoranturii (…)”, pe lângă prezentarea propunerii de teză.

O altă propunere este ca stagiul de doctorantură să dureze “până la susținerea publică a tezei de doctorat, dar nu mai mult de 10 ani”.

Materialul integral, transmis redacției Edupedu.ro:


2 comments
  1. Academia română în structura ei actuală nu e în stare să facă ordine şi performanță în propria ogradă. Ce să mai aibă în grijă şi doctoratele?!

  2. Probabil domnii care au făcut propunerea nu cunosc faptul ca doctoratul este ultima etapa de studii, fiind posibil de urmat IMEDIAT după finalizarea studiilor de Master. In acest caz, ce “… activitate științifică/artistica reala …” desfășurată după finalizarea masteratului ar putea prezenta candidații?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Centrul FILIA și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România cer măsuri reale pentru prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale din universități: Un singur cod de etică din 85 analizate menționează pașii necesari pentru o sesizare

Centrul FILIA și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) solicită implementarea unor mecanisme clare de combatere a hărțuirii sexuale și discriminării de gen în codul-cadru de etică și…
Vezi articolul

Ungaria are cu 2.000 de studenți mai puțin anul acesta decât anul trecut și doar puțin peste jumătate din candidații la facultățile de formare a profesorilor sunt admiși

Numărul persoanelor care sunt admise în învățământul superior a scăzut, în special în domeniul formării profesorilor. Potrivit Sindicatului Pedagogilor, această situație va avea consecințe grave, transmite publicația maghiară NÉPSZAVA, citată de…
Vezi articolul

Tehnologia și accesul la tabletă și telefon mobil îi fac pe copii să învețe să scrie înainte de a ști să citească. Descoperirea făcută în România i-a surprins pe cercetătorii europeni

În capitolul “România, descoperiri surprinzătoare“ autorii raportului Copiii mici (0-8) și tehnologia digitală – un studiu calitativ în Europa, studiu făcut de hub-ul științific al Comisiei Europene, Joint Research Centre, descriu povestea…
Vezi articolul

Sejur de etică la Brașov. Cum arată dezbaterea academică atunci când în spațiul public domină acuzațiile de plagiat la cel mai înalt nivel? Plătitul polițelor, “exagerările”, un moment T0 și rolul instanțelor – principalele griji în deschiderea unei rare conferințe pe tema eticii universitare  

“Valorile etice în societatea actuală” este titlul unei conferințe găzduite, săptămâna trecută, de Universitatea Transilvania din Brașov, unul din rarele momente când, în România, comunitatea din învățământul superior și cercetare…
Vezi articolul