De când premierul Bolojan a fost numit în funcții publice, cercetătorilor din Academia Română – Filiala Cluj-Napoca „le-au fost diminuate veniturile salariale de 3 (trei!) ori)”. Iar surse de venit precum sporul pentru doctorate, vizat de tăieri recente, au reprezentat „măsuri paliative la o nedreptate majoră: venituri salariale foarte mici”, atrag atenția peste 60 de cercetători ai acestei filiale a Academiei, într-o „poziție publică privind măsurile recente de reducere a veniturilor în cercetare și în învățământul superior”, transmisă Edupedu.ro.
Aceștia cer premierului Ilie Bolojan și noului ministru al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, să „manifeste corectitudine și cinste, determinare și dedicare” și să:
- aplice integral prevederile legislative de corelare a salariilor cercetătorilor cu cele din învățământul superior
- să „reanalizeze și să revină asupra măsurilor recente de diminuare a veniturilor personalului de cercetare din România”
- să asigure un dialog real privind reforma sistemului național de cercetare
„Considerăm că susținerea cercetării nu reprezintă o revendicare de tip corporatist, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a României. Politicile publice în acest domeniu trebuie să fie coerente, predictibile și fundamentate pe date comparabile internațional”, afirmă semnatarii poziției citate.
Semnatarii luării de poziție, intitulată „Ce n-a văzut Europa!”, despre nerespectarea obligațiilor legale ce ar genera creșteri salariale în cercetare:
- „Fiindcă nu „ducem lipsă” nici de diplome, nici de „determinare”, nici de „dedicare”, am dori să le atragem atenția domnului prim-ministru, precum și actualului ministru al educației și cercetării, Mihai Dimian, că ministerul pe care tocmai începe a-l conduce, alături de alte ministere aflate în subordinea premierului, refuză să respecte și să aplice Legea nr. 183 din 10 iunie 2024, în vigoare de la data de 8 ianuarie 2025, care, la Art. 24, prevede „corelarea salariilor de bază cu funcțiile echivalente din învățământul superior” (LEGE 183 10/06/2024 – Portal Legislativ). Foarte corect și foarte cinstit spus: domnul premier refuză să aplice o lege care (conform calculelor noastre) ar genera măriri salariale de aprox. 20% pentru cercetători, însă nu contenește din a implementa sistematic tăieri salariale.”
Amintim că, în 2026, sporul de doctorat a fost redus la 500 lei brut pe lună, adică aproximativ 293 lei net, printr-o ordonanță de urgență adoptată la sfârșitul lunii februarie.
Mesajul semnat de zeci de cercetători ai Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, transmis Edupedu.ro, integral:
„Ce n-a văzut Europa!
– poziție publică privind măsurile recente de reducere a veniturilor în cercetare și în învățământul superior –
„Acum trebuie să discutăm foarte deschis. Sporul pentru doctorate este o practică care (sic!) nu o veți regăsi în țările din vestul Europei. Este o practică care a fost introdusă în zona noastră și eu cred că, dacă ar fi să fim foarte corecți și foarte cinstiți, nu de diplome ducem lipsă, ci de competențe, uneori, de mai multă determinare, de mai multă dedicare, de oameni care într-adevăr vor să facă ceea ce este nevoie acolo unde sunt”, a declarat Ilie Bolojan, în dubla sa calitate de prim-ministru al României și de ministru interimar al educației și cercetării, în cadrul briefingului de presă de la finalul ședinței de guvern din 24 februarie 2026.
Răspundem invitației domnului prim-ministru, fost ministru interimar al educației și cercetării, și „discutăm foarte deschis”:
- De când domnia sa a fost numit (respectiv – s-a autonumit) în funcțiile publice pe care le ocupă/le-a ocupat, cercetătoarelor și cercetătorilor din cadrul Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, le-au fost diminuate veniturile salariale de 3 (trei!) ori: o dată – prin plafonarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 300 de lei (brut lunar), a doua oară (pentru angajații al căror venit salarial net depășea 6000 de lei lunar) – prin anularea indemnizației de hrană, a treia oară – prin plafonarea indemnizației pentru titlul științific de doctor la 500 de lei (brut lunar).
- Suntem „foarte corecți și foarte cinstiți” când admitem că nu am solicitat vreodată sporuri sau indemnizații pe care să nu le „regăsim” în vreun punct geografic al Europei, ci mereu am perceput respectivele „bonificații” exclusiv ca măsuri paliative la o nedreptate majoră: venituri salariale foarte mici. Fiind „oameni care într-adevăr vor să facă ceea ce este nevoie acolo unde sunt”, oferim ca exemplu venitul salarial al unei cercetătoare/unui cercetător care ocupă o poziție medie într-un institut de cercetare, anume C.Ș. III (cercetător științific, gradul III, sau „cercetător recunoscut”): înainte ca domnul Bolojan să preia mandatul de premier, venitul salarial net al respectivului Cercetător științific gradul III (poziție echivalentă cu aceea de Lector universitar) era de 5100 de lei, astăzi este de 4800 de lei, iar luna viitoare, în urma tăierii sporului doctoral, va fi de 4500 de lei. Tot în spiritul corectitudinii, al cinstei și al responsabilității, solicitate emfatic de domnul prim-ministru, precizăm că, în condițiile în care salariul mediu net în județul Cluj a fost de aproximativ 6600 lei în 2025, diferența dintre salariul cercetătorilor și media județeană depășește 30%. Așadar, cercetătoarele și cercetătorii din Cluj care „într-adevăr vor să facă ceea ce este nevoie acolo unde sunt” (mai precis, în Cluj – iertată să ne fie interpretarea „brută” a aserțiunilor „nete” ale domnului premier) au parte, de o subevaluare structurală a muncii lor, care nu poate fi justificată prin invocarea unor standarde europene fără o analiză comparativă riguroasă.
- O analiză comparativă realizată pe baza datelor publice privind salariile nete din state vest-europene și a grilelor salariale publicate de universități din România este necesară pentru a ieși din retorica abstractă și a așeza dezbaterea despre salarizarea academică pe un teren concret și verificabil. Comparația noastră vizează salariile din mediul universitar, întrucât salariile din cercetare nu sunt disponibile public într-o formă comparabilă, ceea ce face imposibilă, în acest moment, o analiză riguroasă pe acest segment. Doar prin raportarea directă a acestor două seturi de date, estimative, desigur, aduse la aceeași unitate de măsură, respectiv convertite în euro, transformate estimativ în salarii nete și analizate procentual pe fiecare treaptă academică, putem evalua realist dimensiunea decalajelor și putem discuta în cunoștință de cauză despre „aliniere” sau „ajustare” salarială. Rezultatele ar fi următoarele:
Tabelul 1. Comparație salarială pentru funcții echivalente România vs Italia. (Curs lei/euro folosit: 4,98)
| Funcție | Brut lunar (lei) | Brut anual (lei) | Net lunar (lei) – 58% | Net anual (lei) 58% | Net anual (€) | Italia net anual (€) | Diferență % vs Italia |
| Asistent universitar | 6 520 | 78240 | 3 781,60 | 45 379,20 | 9 112,29 | 28256 | 67,8% |
| Lector universitar | 8 627 | 103524 | 5 003,66 | 60 043,92 | 12 057,01 | 28256 | 57,3% |
| Conferențiar universitar | 11719 | 140628 | 6 797,02 | 81 564,24 | 16 378,36 | 40988 | 60,0% |
| Profesor universitar | 17482 | 209784 | 10 139,56 | 121 674,72 | 24 432,67 | 57 178 | 57,3% |
Sursa datelor: Statista.com
Datele arată, mai întâi, că nici în Occident nu există uniformitate: Italia situează pozițiile academice de început de carieră cu peste aproximativ 40% sub Marea Britanie și Germania și cu aproximativ 25–40% sub acestea la nivel de profesor, fiind însă mai apropiată de Franța la nivel superior. Există, așadar, și la nivel european, diferențe semnificative, dar ele apar în interiorul unui sistem care, în ansamblu, rămâne, totuși, relativ coerent. Analiza comparativă indică un decalaj salarial consistent, inclusiv în raport cu Italia, statul cu nivelurile salariale cele mai reduse din setul occidental analizat. Chiar și în această comparație conservatoare, diferențele salariale nete se situează între aproximativ 57% și 68% în defavoarea României, în funcție de treapta academică. Aceste diferențe rămân semnificative chiar și în ipoteza ajustării prin indicatori de paritate a puterii de cumpărare a fiecăreia dintre societățile incluse în comparație, precum și prin integrarea diferențelor privind costul vieții, particularitățile fiscale, respectiv impozitele și ofertele de beneficii sociale, pentru a asigura o evaluare metodologic riguroasă a nivelului real de trai și a statutului implicat de munca în domeniul academic. Cu titlu ilustrativ, o ajustare aproximativă prin indicatori de paritate a puterii de cumpărare sugerează că un venit de 1.000 de euro în România ar corespunde, în termeni de putere de cumpărare, unui interval estimativ de aproximativ 1.500-1.700 de euro în Italia. Această aproximare ar implica o corecție de ordinul a circa 26-35% a diferențelor salariale nominale. Chiar și în ipoteza unei astfel de ajustări, însă, decalajul salarial rămâne substanțial, ceea ce indică faptul că diferențele observate nu pot fi atribuite exclusiv variațiilor privind costul vieții sau puterea de cumpărare, ci reflectă în continuare un dezechilibru fundamental între nivelurile de remunerare din cele două sisteme academice. În aceste condiții, o eventuală reducere suplimentară a veniturilor cadrelor universitare, deja semnificativ inferioare celor din statele vest-europene, și ale cercetătorilor, ale căror niveluri salariale sunt, în mod cert, chiar mai reduse, ar însemna adâncirea unui vădit decalaj de fond și transmiterea unui semnal clar de subevaluare sau chiar devalorizare a muncii academice și a activității de cercetare. Astfel, invocarea alinierii la „țările din vestul Europei” pentru a justifica tăierea sporului de doctorat nu este doar metodologic eronată, ci și profund injustă. În cazul în care chiar și cel mai scăzut standard occidental se clasează cu zeci de procente peste nivelul românesc, diminuarea suplimentară a veniturilor academice nu înseamnă reformă, ci adâncirea unei prăpăstii deja demonstrate prin date.
- În plus, în sistemele academice occidentale invocate, doctoratul nu este remunerat printr-un spor separat, pentru că el reprezintă o condiție implicită de ocupare a postului universitar și este deja integrat structural în grila salarială – salariul de bază reflectă nivelul de calificare și competența științifică. În România, însă, unde salariile universitare sunt considerabil mai reduse, sporul doctoral funcționează ca mecanism compensatoriu prin care se recunoaște și se remunerează nivelul superior de calificare. Eliminarea acestui spor nu înseamnă nicidecum aliniere la un model occidental spre care ar trebui să tindem, ci, dimpotrivă, diminuarea reală a veniturilor într-un sistem care nu a integrat încă valoarea doctoratului în salariul de bază, cu riscul accentuării exodului academic și al scăderii atractivității carierei universitare;
- Fiindcă nu „ducem lipsă” nici de diplome, nici de „determinare”, nici de „dedicare”, am dori să le atragem atenția domnului prim-ministru, precum și actualului ministru al educației și cercetării, Mihai Dimian, că ministerul pe care tocmai începe a-l conduce, alături de alte ministere aflate în subordinea premierului, refuză să respecte și să aplice Legea nr. 183 din 10 iunie 2024, în vigoare de la data de 8 ianuarie 2025, care, la Art. 24, prevede „corelarea salariilor de bază cu funcțiile echivalente din învățământul superior” (LEGE 183 10/06/2024 – Portal Legislativ). Foarte corect și foarte cinstit spus: domnul premier refuză să aplice o lege care (conform calculelor noastre) ar genera măriri salariale de aprox. 20% pentru cercetători, însă nu contenește din a implementa sistematic tăieri salariale. Nu veți „regăsi în țările din vestul Europei” așa premier! Numai în „zona noastră” se nasc astfel de oameni politici! Menționăm că această asimetrie ridică probleme de coerență legislativă și de predictibilitate a politicilor publice în domeniul cercetării. Totodată, în cadrul angajamentelor asumate prin PNRR, Componenta 9: Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare,sunt incluse obiective generale care vizează reforma sistemului de cercetare și care ar trebui să contribuie la sporirea atractivității acestui tip de carieră, inclusiv din perspectiva atractivității financiare și a asigurării unei stabilități profesionale. Reducerea veniturilor personalului de cercetare contravine acestui obiectiv și riscă să accentueze exodul profesional și dificultățile de recrutare. Aceasta reprezintă o altă discrepanță între recomandările asumate la nivelul politicii naționale și ceea ce a fost și este efectiv aplicat în sistemul de cercetare.
- În aceeași linie a „practicilor din zona noastră”, constatăm – în conformitate cu informațiile publice transmise de domnul premier – că niciun reprezentant al Academiei Române nu a fost consultat înaintea deciziei de a plafona indemnizația pentru titlul științific de doctor. Considerăm că modificările cu impact direct asupra statutului și atractivității carierei de cercetare ar trebui fundamentate prin dialog instituțional și prin analiză de impact. Suntem încrezători că vocea Academiei Române se face auzită, înainte de toate, prin cercetătoarele și cercetătorii săi, prin pozițiile lor responsabile, justificate și solidare, și că această voce va fi asumată și susținută, în mod firesc, și la nivelul conducerii instituției. În contextul celei de-a treia diminuări a veniturilor din ultimele șase luni, o astfel de exprimare publică devine nu doar legitimă, ci necesară pentru apărarea condițiilor minime care fac posibilă cercetarea de calitate și continuitatea excelenței academice.
În lumina argumentelor de mai sus, semnatarele și semnatarii acestui protest public solicită domnului Ilie Bolojan, prim-ministru al României, și domnului Mihai Dimian, ministrul actual al educației și cercetării, să manifeste corectitudine și cinste, determinare și dedicare în asumarea bunelor practici pe care le regăsește în vestul Europei, astfel încât: a) să dispună aplicarea integrală și imediată a prevederilor Legii nr. 183/2024 privind corelarea salariilor cercetătorilor cu cele din învățământul superior; b) să reanalizeze și să revină asupra măsurilor recente de diminuare a veniturilor personalului de cercetare din România; c) să inițieze un dialog instituțional real privind reforma și sustenabilitatea sistemului de cercetare din România. Considerăm că susținerea cercetării nu reprezintă o revendicare de tip corporatist, ci o condiție esențială pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a României. Politicile publice în acest domeniu trebuie să fie coerente, predictibile și fundamentate pe date comparabile internațional.
Mircea-Gheorghe Abrudan, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Iosif Marin Balog, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Alexandra Baneu, C.Ș. dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Vitalie Bârcă, C.Ș. I dr., Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Mihaela Bedecean, Bibliotecar IA dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Ionuț Biliuță, C.Ș. dr., Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, Târgu Mureș
Cristian Bodea, C.Ș. dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Cosmin Borza, C.Ș. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Constantina Raveca Buleu, C.Ş. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Doru George Burlacu, C.Ş. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Liliana Burlacu, C.Ș. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Remus Câmpeanu, C.Ș. I dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Sorin Cociș, C.Ș. I dr., Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Theodor Constantiniu, C.Ș. III dr., Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”
Ela Cosma, C.Ș. I dr., Institutul de Istorie „George Baritiu”
Narcisa Cozea, C.Ș., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Codruța Cuceu, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Daniela Detesan, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Adinel C. Dincă, C.Ș. I dr., Institutul de Istorie „George Barițiu” / conf. Univ. Babeș-Bolyai
Corina Dobos, C.Ș. III dr., Institutul de Istorie „George Bariţiu” & Institutul National pentru Studiul Totalitarismului
Andreea Drăgan, C.Ș. II dr., Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Mariana Egri, C.Ș. II dr., Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Marius Eppel, A.C. dr., Institutul de Istorie „George Baritiu”
Elena Faur, C.Ș. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
D. Ficuț-Vicaș, C.Ș. dr., Observatorul Astronomic Cluj-Napoca
Ciprian Firea, C.Ș. II dr., Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Cristian Găzdac, C.Ș. I dr., Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Zoltán Gergely, C.Ș. III dr., Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”
Mihaela Gligor, C.Ș. I dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Nicoleta Hegedus, C.Ș. dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Anamaria Lisovschi, C.Ș II dr., Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”
Florența Lozinsky, C.Ș. III dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Angela Lumezeanu, dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Manuela-Ana-Maria Marin, C.Ș. III dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Corina Mașca, C.Ș. dr., ICSU „Gh. Șincai”, Târgu Mureș
Mara Mărginean, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Andreea Mârza, C.Ș. III dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Daniela Mârza, C.Ș. I dr., Centrul de Studii Transilvane
Adelina Emilia Mihali, C.Ș. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Mircea Minică, C.Ș. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Cosmina Mocanu , C.Ș. II dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Emanuel Modoc, A.C.Ș. dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Dan Moldovan, C.Ș. III dr., Observatorul Astronomic, Cluj-Napoca
Lavinia Nasta, C.Ș. dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Vasile Mihai Olaru, C.Ș. III dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Sebastian Pavalache, dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Corneliu Pintilescu, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Crina Pop, C.Ș. dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Cristian Pop, C.Ș., dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Liviu-Ovidiu Pop, C.Ș. dr., Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”
Mirela Popa-Andrei, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Andreea-Nora Pușcaș, C.Ș. dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Paul-Alexandru Remeș, A.C.Ș. drd. Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române”
Sergiu Socaciu, C.Ș. dr., Institutul de Arheologie și Istoria Artei
Ana Victoria Sima, C.Ș. II dr., Centrul de Studii Transilvane
Ioan Stanciu, C.Ș. I dr., Institutul de Arheologie si Istoria Artei
Anca Șincan, C.Ș. dr., Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, Târgu Mureș
Silviu G. Totelecan, C.Ș. II dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Ottmar Trașcă, C.Ș. I dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Ferencz Iozsef Truța, C.Ș. dr., ICSU „Gh. Șincai”, Târgu Mureș
Otilia Urs, C.Ș. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Attila Varga, C.Ş. I dr., Institutul de Istorie „George Bariţiu”
Victor V. Vizauer, C.Ș. III dr., Institutul de Istorie „George Barițiu”
Veronica Ana Vlasin, C.Ș. III dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Magda Wächter, C.Ș. II dr., Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”
Marian Zăloagă, C.Ș. II dr., Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, Târgu Mureș”
Foto: © Vinnstock | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Raluca Pantazi
Costin Ionescu
