Specializarea „Psihologie” de la Academia SRI se desființează și e înlocuită din toamnă cu licența în „Operațiuni de intelligence”, ai cărei absolvenți vor fi „angajați ca agenți operativi” ai serviciului secret / Alte 34 de specializări de la facultăți intră în lichidare, iar 20 sunt noi – proiect de HG

45.739 de vizualizări
ANOSR
Foto: © Kasto80 | Dreamstime.com
Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, componentă a Serviciului Român de Informații, cunoscută drept Academia SRI, a solicitat Ministerului Educației intrarea în lichidare a programului său de „Psihologie-informații” singura specializare de la Facultatea de Informații, potrivit unui proiect de hotărâre de guvern pus în dezbatere de Ministerul Educației. În locul specializării de mai sus, apare specializarea ”Operațiuni de intelligence”, la care instituția va face înscrieri din anul universitar următor, conform site-ului acesteia.

Tot pe site apare informația că „absolvenții acestei specializări sunt încadrați în Serviciul Român de Informații ca ofițeri operativi”.

Conform structurii instituţiilor de învăţământ superior de stat, cu domeniile de studii universitare de licenţă şi specializările/programele de studii acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, propus spre adoptare de către Ministerul Educației, Academia SRI va avea două specializări, câte una la fiecare facultate, ambele cu câte 75 de locuri.

O altă noutate este apariția în nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare pentru anul universitar 2023-2024, a specializării “Științe aplicate în criminalistică” pe domeniul de licență/masterat/doctorat de „Științe aplicate”, domeniul fundamental „Matematică și științele naturii”. Domeniul detaliat este „Biochimie”.

Reamintim că de acum un an, SRI a lansat o campanie “la vedere” de recrutare a studenților din diverse domenii, de la universități de stat. Între altele, campania era salutată, atunci, de rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, care aprecia că “e un semn foarte bun și mă bucur că semnul ăsta îl dă directorul actual al SRI-ului, care e absolvent al UBB-ului și eu cred că știe ce face”. Șeful SRI, Eduard Hellvig, avea, de altfel, să țină un discurs la deschiderea anului universitar actual, la UBB. Pentru anul universitar 2023-2024, SRI a solicitat aproape 100 de locuri în alte universități, preponderent în domeniul tehnic.

Revenind la proiectul de Hotărâre pus în dezbatere, acesta arată că 35 de specializări existente în cadrul universităților sunt propuse să intre în lichidare, urmând ca pentru acestea să nu se mai organizeze admitere începând din toamnă. Una din trei dintre specializările propuse spre lichidare e raportată de Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați.

Propunerea de Hotărâre referitoare la “Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor / programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2023 – 2024” apare cu doar câteva luni înaintea sesiunilor de admitere la facultate. În acest sens, nota de fundamentare menționează, însă, că “având în vedere faptul că sesiunile de admitere la studii universitare de licență se organizează atât în iulie, cât și în septembrie 2022, menționăm că modificările propuse prin prezentul act normativ nu afectează cu nimic acest proces și nici principiul constituțional al neretroactivității, întrucât în acest proiect sunt reglementate doar acele programe care au fost evaluate de ARACIS ulterior apariției Hotărârii de Guvern nr. 433/2022 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor / programelor de studii universitare şi a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2023 – 2024 și pentru care capacitatea de școlarizare a crescut”.

Nota de fundamentare pentru proiectul de Nomenclator menționează că structurile și specializările incluse au fost fundamentate prin cererea pieței, tendințe demografice, asigurarea echilibrului între studiile de licență și master, autonomia universitară și răspunderea publică.

Același document menționează noile specializări introduse în Nomenclator, specializări la nivel de licență “care duc la obținerea competențelor cerute de piața forței de muncă”. Mai precis:

  • „Ingineria materialelor metalice” – în cadrul domeniului de licență Ingineria materialelor.
  • „Operațiuni de intelligence” – în cadrul domeniului de licență Științe militare, informații și ordine publică.
  • „Chimie alimentară” – în cadrul domeniului de licență Chimie.
  • „Calculul structurilor mecanice” – în cadrul domeniului de licență Inginerie mecanică.
  • Se înființează Ramura de știință/ Domeniul de studii universitare de doctorat/masterat / Domeniul de licență – „Științe aplicate”, cu specializarea „Științe aplicate în criminalistică” în cadrul Domeniului fundamental „Matematică și științe ale naturii”.

Principalele date generale pentru sistemul de învățământul superior, menționate în Nota de fundamentare a Nomenclatorului domeniilor de studii și reflectate în anexele acestuia:

  • Sunt listate 53 de instituții de învățământ superior de stat cu un total de 2.176 de specializări/programe de studii de licență. Dintre acestea, 88 au suferit modificări. 13 specializări au obținut acreditarea, 20 sunt specializări noi.
  • Sunt 34 universități particulare acreditate, cu un total de 355 de specializări. Sunt prevăzute 5 instituții de învățământ superior particulare autorizate provizoriu, cu 20 de specializări/programe de licență, iar 1 specializare a obținut acreditarea.
Pentru 35 de specializări și programe de licență nu se va mai organiza admitere, pentru că intră în lichidare

Mai multe universități din București și din țară au raportat că renunță la una sau mai multe specializări și programe de licență, care intră în lichidare și pentru care nu se mai organizează admitere începând cu anul universitar 2023-2024. În total, 35 de astfel de specializări intră în lichidare.

Dintre ele, aproximativ o treime (12 din 35) se înregistrează la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați.

Dacă unele universități renunță la programe localizate în alte orașe sau programe derulate în limbi străine, altele renunță la specializări standard pentru facultățile de profil.

Între altele:

  • La Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați, pe lângă specializări în limbi străine sau organizate în alte locații (Cahul, prin Facultatea Transfrontalieră), printre specializările în lichidare se numără și unele precum “Pescuit și industrializarea peștelui” sau “Ecologie și protecția mediului” (la Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor), “Teologie ortodoxă didactică” la Facultatea de Istorie, Filosofie și Teologie sau Economie agroalimentară la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor.
  • La Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, intră în lichidare specializarea “Utilaje pentru transportul și depozitarea hidrocarburilor”, la Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică
  • La Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, intră în lichidare, între altele, specializarea “Biotehnologii pentru industria alimentară”, la Facultatea de Științe Agricole și Industrie Alimentară.
  • Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu renunță, între altele, la specializarea Istorie (Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Drept şi Administraţie publică)
  • La Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă” din Brașov intră în lichidare “Managementul organizației”, specializare a Facultății de Management Aeronautic
  • La Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” din Arad, intră în lichidare, între altele, specializarea Informatică de la Facultatea de Ştiinţe Economice, Informatică și Inginerie, specializările de relații internaționale și studii europene, respectiv de Comunicare și relații publice de la Facultatea de Științe Socio-Umane.
Schimbări la nivel de master

Potrivit Notei de fundamentare pentru Hotărârea privind domeniile și programele de master pentru anul universitar 2023-2024, la acest nivel apar, de asemenea, o serie de modificări, printre care:

  • Diminuarea capacității de școlarizare a domeniilor evaluate cu 781 locuri (de la 14.335 la 13.554)
  • Diminuarea capacității de școlarizare cu 2.470 locuri (de la 5.680 la 3.210) a unui număr de 32 domenii de studii universitare de master, dintre care 23 înregistrate la 11 universități de stat).
  • Încadrarea a 29 programe de studii de master în domenii acreditate (28 în 22 domenii existente acreditate din structura a 13 universități de stat și unul într-un domeniu existent acreditat din cadrul unei universități particulare acreditate)
  • Intrarea în lichidare a unui număr de 13 programe de studii din cadrul a 11 domenii de studii din structura a 8 universități de stat (în urma validării ARACIS)
  • Intrarea în lichidare a unui număr de 14 programe de studii universitare de master din cadrul a 12 domenii de studii universitare de master (11 din cadrul a 9 din structura a 5 universități de stat (modificări urmare a solicitărilor universităților)
  • Dispariția a 8 domenii de studii universitare de master ( 5 din structura a 4 universități de stat și 3 din structura unei universități particulare acreditate).

Nota de fundamentare – Proiect HG Nomenclator (Vezi și Anexa 1, Anexe 2-6):

Notă de fundamentare – proiect Hotărâre – domenii și programe de Master 2023-2024 (Anexa 1, Anexa 2):

Foto: © Kasto80 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Două școli ar putea ieși din scenariul galben pentru a începe cursurile cu toți elevii în clase, spun autoritățile din Bistriţa-Năsăud. Subprefect: Focarele sunt în două centre de îngrijire a persoanelor vârstnice

Școlile din două localități din judeţul Bistriţa-Năsăud ar putea începe anul şcolar în scenariul verde, cu toţi elevii prezenţi în sălile de curs, deşi în harta realizată de Ministerul Sănătăţii…
Vezi articolul

Politicul pune presiune pe libertatea academică din România, atrage atenția un raport realizat pentru Parlamentul European, ce dă drept exemplu problema mandatelor rectorilor, cea a protejării plagiatorilor și subfinanțarea cercetării

Libertatea academică din România este relativ solidă, dar rămâne sub spectrul intervențiilor politice, reiese dintr-un raport realizat pe această temă la nivel UE, la solicitarea Parlamentului European. Documentul oferă o…
Vezi articolul