Raluca Turcan, deputat PNL, a reacționat la o zi după publicarea rezultatelor PISA 2025, care plasează elevii români la un nivel de 52% analfabetism la Matematică și un procent aproape similar la Citire. Într-o postare pe Facebook deputata liberală precizează 3 obiective pe care trebuie autoritățile să se îndeplinească.
Deputata PNL Raluca Turcan atrage atenția că rezultatele PISA 2025 pe România sunt un semnal de alarmă pentru parlamentari și autorități.
„Pentru ca rezultatele să se schimbe cu adevărat, predarea, evaluarea și finanțarea trebuie gândite împreună, ca părți ale aceluiași sistem”, spune deputata.
Raluca Turcan cere ca autoritățile să stabilească „obiective, finanțare și să se respecte acestea indiferent de cine va fi premier, ministru al Educației sau al Finanțelor”.
Ea enumeră cele 3 obiective:
- Profesorul să fie respectat și plătit pe măsura responsabilității sale.
- Copilul trebuie să fie sătul și în siguranță la școală
- Copilul trebuie să aibă un profesor bine pregătit.
Raluca Turcan subliniază că în prezent doar 400 de locuri la masterul didactic sunt bugetate și ar fi nevoie de 5.000 „dacă vrem să pregătim în următorii cinci ani profesorii necesari pentru a acoperi valul de pensionări și posturile care rămân vacante sau sunt acoperite de suplinitori:.
„Pentru ca rezultatele să se schimbe cu adevărat, predarea, evaluarea și finanțarea trebuie gândite împreună, ca părți ale aceluiași sistem. Să stabilim obiectivele, finanțarea și termenele acum și să le respectăm indiferent cine va fi premier, ministru al Educației sau ministru al Finanțelor”, spune Turcan.
Redăm postarea integrală a deputatei PNL Raluca Turcan
„Rezultatele PISA sunt un semnal de alarmă. Aproape jumătate dintre copiii noștri nu înțeleg ce citesc. Doar 51% dintre ei ating nivelul minim de competență la matematică, față de 69% în OECD. Suntem pe antepenultimul loc în Europa în acest clasament. De ce?
Avem copii care merg la școală în sărăcie. Avem inechități uriașe între copii și între școli, pentru că una e să te naști într-o familie care de-abia are ce mânca mâine și alta e să te naști într-o familie care-și permite două vacanțe pe an, smartphone, meditații, părinți care știu ce importantă e educația și te bat la cap să înveți. Avem profesori insuficienți și o profesie care trebuie să devină din nou atractivă pentru oamenii bine pregătiți.
Avem copii care pot fi sprijiniți și profesori care pot performa. Dar, pentru ca rezultatele să se schimbe cu adevărat, predarea, evaluarea și finanțarea trebuie gândite împreună, ca părți ale aceluiași sistem. Nu putem schimba ce se întâmplă la clasă fără să schimbăm felul în care pregătim profesorii, măsurăm progresul elevilor și finanțăm școlile.
De aceea, hai să îndeplinim trei obiective simple.
1. Profesorul să fie respectat și plătit pe măsura responsabilității sale.
Să construim o carieră didactică în care performanța și responsabilitatea să fie plătite corect.
Dacă nu facem asta, vom avea din ce în ce mai puțini oameni foarte buni care aleg școala. Vom risca să ajungem să recrutăm la catedră oameni care nu și-au găsit un loc de muncă mai bine plătit în altă parte.
2. Copilul trebuie să fie sătul și în siguranță la școală.
Am susținut extinderea programului de masă la școală și investițiile în renovarea și dotarea școlilor. O școală modernă nu este suficientă dacă un copil stă flămând în bancă sau nu se simte în siguranță. E un program care funcționează pentru aproximativ 550.000 de copii, președintele Nicușor Dan îl susține, hai să-l implementăm în toată țara din 2027.
Avem nevoie de mai multă consiliere și intervenție pentru copiii vulnerabili și să reducem abandonul școlar. Nu după ce copilul a părăsit școala să descoperim că avea probleme acasă, că era victima violenței domestice sau că avea nevoie de ajutor.
3. Copilul trebuie să aibă un profesor bine pregătit.
Astăzi avem doar 400 de locuri bugetate anual pentru masteratul didactic.
Este foarte puțin.
Dacă vrem să pregătim în următorii cinci ani profesorii necesari pentru a acoperi valul de pensionări și posturile care rămân vacante sau sunt acoperite de suplinitori, trebuie să ajungem la aproximativ 5.000 de locuri pe an.
400 pe an înseamnă 2.000 de profesori formați în cinci ani.
5.000 pe an înseamnă 25.000 de profesori formați în cinci ani.
Ca să nu ne mai rușinăm an de an de rezultatele PISA, este esențial să avem copii hrăniți și protejați la școală, școli moderne, profesori bine pregătiți și o carieră didactică respectată.
Să stabilim obiectivele, finanțarea și termenele acum și să le respectăm indiferent cine va fi premier, ministru al Educației sau ministru al Finanțelor. Educația nu poate fi schimbată la fiecare schimbare de guvern.
Eu cred că putem avea rezultate excelente în educație: copiii noștri sunt deștepți, curioși și entuziaști. Au nevoie doar de un sistem funcțional care să-i pună în valoare.
Informații de context
52% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul minim de competență la matematică, 48% la citire și 46% la științe, potrivit prezentării susținute de Gabriela Noveanu, coordonatoarea națională PISA 2025, la evenimentul de lansare a rezultatelor testării internaționale organizat de Ministerul Educației și Cercetării.
Cercetătoarea de la Institutul de Științe ale Educației a arătat că, între 2015 și 2025, România a pierdut semnificativ statistic 25 de puncte la matematică și 21 la citire, iar ponderea elevilor sub pragul de bază a crescut la toate cele trei domenii.
Comparativ cu 2015, România a înregistrat o scădere semnificativă statistic de 25 de puncte la matematică și 21 de puncte la citire. La științe, rezultatele sunt relativ stabile. Citește aici o analiză completă
„Rezultatele studiului PISA 2025 reprezintă un semnal de alarmă major pe care nu avem voie să-l ignorăm, indiferent de contextul politic sau economic în care ne aflăm”, afirmă președintele Nicușor Dan într-o declarație transmisă marți, 8 septembrie, după publicarea studiului PISA 2025, ce arată scăderi puternice în competențele elevilor din România.
Potrivit președintelui, rezultatele arată realități pentru care sunt „necesare politici publice care să vizeze cu prioritate identificarea și sprijinirea timpurie a elevilor aflați în risc educațional, implementarea la nivel național a unui sistem de evaluare bazat pe date, reducerea abandonului școlar, consolidarea competențelor de bază la lectură, matematică și științe, utilizarea responsabilă a tehnologiei și inteligenței artificiale, precum și asigurarea unor condiții de învățare de calitate pentru toți copiii, indiferent de mediul din care provin”.
De precizat, au fost 32 de miniștri ai Educației după Revoluție și trei interimari, inclusiv actualul ministru Mihai Dimian.