Aproape jumătate dintre români (42%) spun că s-au confruntat în ultimul an cu probleme de sănătate mintală, precum depresia sau anxietatea, arată raportul „Radiografia sănătății mintale în România”, realizat de Asociația Mindcare For All pe baza datelor Eurobarometrului 530. Adolescenții și tinerii sunt categoria cea mai vulnerabilă: 6 din 10 persoane cu vârste între 15 și 24 de ani declară că au trecut prin probleme de sănătate mintală în ultimele 12 luni, cu până la de două ori mai multe dificultăți emoționale decât generațiile mai în vârstă.
- Analiza din raport se bazează pe răspunsurile a 1.023 de participanți din România. Distribuția pe gen este aproape echilibrată: 52% femei și 48% bărbați (5 persoane s-au identificat cu un alt gen și nu au fost incluse în analize). Ca vârstă, eșantionul include toate categoriile, cu ponderi mai mari la 65+ ani (23%) și 45–54 ani (19%), urmate de 35–44 ani (17%), 25–34 ani (14%), 55–64 ani (14%) și 15–24 ani (13%). Cei mai mulți respondenți locuiesc în urban mare (45%) și în orașe mici și medii (40%), iar 15% sunt din mediul rural. Din punct de vedere geografic, participanții sunt distribuiți pe macroregiuni: Macroregiunea 2 (29%), Macroregiunea 1 (25%), Macroregiunea 4 (19%), Macroregiunea 3 (15%), iar Bucureștiul reprezintă 12% din eșantion. În privința educației, 52% au încheiat studiile după 20+ ani, 31% între 16–19 ani, iar 16% încă studiază.
În rândul tinerilor, cele mai frecvente dificultăți raportate sunt stima de sine – 58%, dificultățile de concentrare – 55% și schimbările bruște ale dispoziției – 53%, potrivit raportului.
Raportul arată și o ruptură majoră între nevoi și accesul la servicii: 6 din 10 români nu au apelat la un specialist atunci când s-au confruntat cu probleme de sănătate mintală. În același timp, 1 din 4 români se lovește de obstacole atunci când încearcă să acceseze servicii de sănătate mintală.
Costurile ridicate sunt principala barieră invocată de români atunci când încearcă să ajungă la sprijin psihologic: 52% spun că serviciile sunt prea scumpe.
Alte obstacole sunt:
- listele de așteptare (38%),
- frica de doctori (36%),
- dificultatea de a găsi un specialist bun (34%) și
- amânarea, în speranța că simptomele se vor ameliora de la sine (30%).
În Uniunea Europeană, cea mai mare problemă sunt listele de așteptare – 67%, în timp ce în România costurile sunt obstacolul dominant, cu mult peste media UE de 35%.
Pentru adolescenți și tineri, costurile sunt și mai apăsătoare: raportul arată că în grupa 15–24 de ani acestea sunt menționate cel mai des – 55% dintre participanți. Având în vedere că Eurobatometrul este reprezentativ la nivelul populației, asta înseamnă peste jumătate dintre tinerii din această categorie de vârstă au acest impediment.
În București, costurile sunt invocate de 69% dintre respondenți, iar listele de așteptare de 48%.
Raportul atrage atenția că sprijinul public rămâne limitat. Serviciile decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate sunt descrise ca fiind „limitate și inadecvate nevoilor reale”, iar oferta publică este „insuficientă” și axată pe tratament, în timp ce majoritatea serviciilor de psihoterapie pe termen lung rămân în afara sistemului public. În acest context, autorii avertizează: „costurile ridicate ale serviciilor private devin singura opțiune pentru mulți, transformând sănătatea mintală într-un lux”.
Pe lângă lipsa accesului, raportul evidențiază o problemă culturală majoră: stigma. „Stigma este, poate, cea mai mare barieră invizibilă în calea sănătății mintale în România”, notează autorii.
România se numără „printre primele cinci țări din Eurobarometru cu cel mai ridicat nivel de stigmatizare a problemelor de sănătate mintală”.
Raportul este realizat de Asociația MindCare For All și coordonat de prof. univ. dr. Ioana Roxana Podina, alături de o echipă de autori: Bobei Tudor, Cihodaru-Ștefanache Ștefania, Todea Diana și Tudose Alexander. Ioana Podina este cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și are afiliere și la Universitatea Babeș-Bolyai. Este conducător de doctorat în domeniul Psihologie și psiholog clinician și psihoterapeut atestat.
În concluziile raportului, autorii subliniază că România are nevoie de măsuri concrete și de o strategie coerentă, într-un context în care „sănătatea mintală în România necesită mai mult decât intenție, e nevoie de acțiuni concrete”. Autorii avertizează că subraportarea și lipsa intervențiilor sunt agravate de bariere sistemice, precum „lipsa unei strategii naționale clare pentru sănătatea mintală”, accesul limitat la servicii și resursele insuficiente pentru colectarea datelor.
„Sănătatea mintală nu este un lux, este oglinda unei societăți sănătoase. Este timpul să o construim prin solidaritate civică”, este mesajul final al raportului.
„Problemele din educație nu dispar odată cu terminarea școlii, ele se regăsesc mai târziu în sănătatea mintală, în adaptabilitatea la provocările vieții, în accesul la sprijin și în calitatea vieții. România are nevoie de măsuri concrete, care să abordeze și vulnerabilitățile din sistemul educațional, altfel vom continua să tratăm efectele și nu cauzele”, scriu autorii într-un comunicat care însoțește rarpotul.
„Chiar dacă un nivel educațional mai ridicat este asociat cu o sănătate mintală mai bună, acest lucru nu reduce automat prejudecățile. Aici, școlile și universitățile pot face diferența pentru că pot schimba felul în care vorbim despre sănătatea mintală, dacă adoptă politici și practici bazate pe dovezi științifice și bune practici europene.
Formarea cadrelor didactice, adaptarea curriculumului, introducerea programelor de psihoeducație și a noțiunilor de prim-ajutor pentru sănătatea mintală pot combate stigma. Atunci când elevii și studenții învață că vulnerabilitatea nu este rușinoasă și că a cere ajutor este un gest de curaj, punem bazele unei generații mai bine informate, mai reziliente și mai pregătite pentru provocările din viață”, potrivit autorilor raportului.
Eurobarometrul 530, pe baza căruia a fost făcut raportul, poate fi consultat și aici:
Redacția
R.P.
