Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, pare că și-a schimbat poziția privind modul în care vor fi folosite standardele de evaluare și notare în raport cu examenul de Evaluare Națională: „Să nu mai folosim exclusiv media de la evaluarea națională pentru ierarhizare, ci să utilizăm și media claselor V-VIII”, a spus Sorin Ion la Euronews. Asta deși, în cele mai recente declarații, același secretar de stat a spus că media de gimnaziu ar putea să fie criteriul pentru ierarhizarea elevilor la admiterea la liceu, în loc de examenul de Evaluare Națională, după ce se vor aplica noile standarde de notare și evaluare pentru o generație de elevi.
- Amintim, o analiză Edupedu.ro arată că sistemul nou de evaluare propus de Ministerul Educației: descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corelare în documente cu notele de la 1 la 10
- Deocamdată, singura modificare a admiterii la liceu nu este legată de Evaluarea Națională, ci de admiterea la liceu. De anul viitor elevii care intră în clasa a VIII-a în toamna lui 2026 vor putea să aibă un examen în plus.
„Într-un viitor apropiat, poate peste o generație de elevi de gimnaziu, putem să regândim modul de admitere. La un moment dat, odată cu introducerea standardelor de evaluare, să nu mai folosim exclusiv media de la evaluarea națională pentru ierarhizare, ci să utilizăm și media claselor V-VIII”, a spus secretarul de stat Sorin Ion.
Declarația sa este una nuanțată față de poziția secretarului de stat din ultima perioadă privind schimbarea modului de admitere la liceu, după ce se vor aplica standardele de notare și evaluare, aflate acum în dezbatere. Acestea ar urma să intre în vigoare din toamnă pentru clasele primare și gimnaziu.
Secretarul de stat Sorin Ion a spus recent în două intervenții separate că s-ar putea renunța la Evaluarea Națională astfel încât standardele de notare și evaluare să ajute la o ierarhizare a elevilor și să se folosească doar media de gimnaziu. Potrivit declarațiilor recente, standardele ar uniformiza notele indiferent de unde provin elevii, mediul rural sau urban.
Prima oară, în data de 12 iulie, la emisiunea InfoEdu, secretarul de stat Sorin Ion a spus că „n-ar mai trebui să avem nevoie de un examen național, dacă vom avea evaluare standardizată, pentru că mediile de la clasă reprezintă cel mai bun criteriu de ierarhizare”. [Vezi aici declarațiile]
Patru zile ai târziu, pe 16 iulie, la Prima News, Sorin Ion a spus: „Nu pot să dau garanții ca acesta va fi un proiect de succes [n. red standardele de evaluare] și că peste 4 ani sau 8 ani, evaluarea va fi cu adevărat 100% foarte obiectivă și va reflecta strict ceea ce competențe au elevii (… )Vestea bună este că se aplică acele criterii de evaluare. Nu e o veste faptul că la un moment dat vom renunța la evaluarea națională de clasa a VIII-a pentru că nu pot să-mi asum o astfel de veste, ci este doar o consecință logică, așa cum o văd eu„, spunea Sorin Ion.
Ce spun alții reprezentați ai MEC despre rolul standardelor de notare și evaluare în schimbarea admiterii la liceu
Actualul ministrul al Educației Mihai Dimian nu a formulat nicio opinie cu privire la rolul pe care noile standarde de evaluare îl vor avea sau nu în admiterea la liceu și cât vor conta.
Însă, fostul ministru Daniel David spunea că după adoptarea noilor standarde se va putea relua „problematizarea Evaluării Naționale”: „Vei putea lua în calcul și portofoliul pe note, pe medii, pe diverse discipline, fiindcă vom avea acele standarde”.
Bogdan Cristescu, fost secretar de stat în Minister și actual director la Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare a declarat că admiterea la liceu ar putea să nu se mai facă strict pe baza notelor obținute la Evaluarea Națională dacă elevii vor fi evaluați pe baza noilor standarde de evaluare. „În mod cert, vom putea să folosim, într-un grad suficient de mare, evaluarea profesorilor la clasă, pentru că în secunda în care evaluarea profesorilor la clasă va fi unitară, pe baza standardelor și validată prin evaluări externe, este absolut normal și necesar ca evaluarea pe parcursul unui întreg ciclu al copiilor să conteze la admitere”, a mai precizat acesta.
Standardele ar urma să stea la baza armonizării notelor între școli
Noul sistem de evaluare propus de Ministerul Educației cu descriptorii A, B, C, D1 și D2 ar urma să stea la baza notelor acordate tuturor elevilor de către toți profesorii din primar și gimnaziu, dar nu există nicio corespondență în documente cu notele de la 1 la 10, arată o analiză Edupedu.ro.
În documentul de politică educațională privind descriptorii de performanță, în anexele cu standardele pe discipline sau în proiectului de ordin, Ministerul definește cinci niveluri generale de dezvoltare a competențelor:
- „Avansat (A): Elevii demonstrează în mod constant un nivel avansat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, generalizându-le, modelândule și transferându-le în contexte complexe. Ei sunt autonomi în învățare;
- Consolidat (B): Elevii demonstrează în mod constant un nivel adecvat al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte variate. Ei au nevoie de sprijin educațional ocazional în învățare;
- De bază (C): Elevii demonstrează în mod constant un nivel minim acceptabil al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, modelându-le și transferându-le în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant în învățare;
- În formare (D1): Elevii demonstrează, doar ocazional, un nivel lacunar al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional constant și individualizat în învățare, care poate avea loc la nivelul clasei;
- În dificultate (D2): Elevii nu demonstrează un nivel minim al competențelor descrise de curriculum pentru clasa și conținutul evaluat, nici chiar în contexte familiare. Ei au nevoie de sprijin educațional specializat în învățare, care trebuie să aibă loc extern clasei.”
Ministerul Educației prezintă standardele naționale de evaluare ca pe unul dintre cele mai importante instrumente ale reformei evaluării elevilor. Potrivit ministrului Mihai Dimian, scopul lor este ca profesorii din întreaga țară să utilizeze aceleași repere atunci când acordă note, astfel încât rezultatele elevilor să devină comparabile între școli. „Standardele naționale de evaluare vor reduce notele de 9 și 10 acordate „în masă”. Spun clar ce înseamnă nivelul de 5-6, 7-8 și 9-10 și trebuie respectate”, a spus ministrul.
În acest context, metodologia prin care descriptorii de performanță se transformă în note și se aplică unitar în toate școlile devine una dintre piesele esențiale ale reformei. În forma actuală a documentelor aflate în consultare publică, această metodologie nu este însă prezentată, iar primele explicații privind corespondența dintre nivelurile de performanță și notele din catalog au fost oferite de ministru într-un comentariu pe Facebook, nu în documentele oficiale supuse dezbaterii publice.
Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu.
În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”, precizat Iosifescu.
Explicația a venit recent de la Bogdan Cristescu care a spus că elevii de nivel D2, „echivalentul repetenților, trebuie tratați separat. Dezvoltarea competențelor în rândul acestora nu mai poate fi făcută la clasă„, fără să precizeze unde se va face învățarea pentru acești elevi și când.
Ce se schimbă în admiterea la liceu de anul viitor
Până la o modificare clară a modului de admitere la liceu, elevii care intră în clasa a VIII-a în toamna lui 2026 vor putea da examen separat de admitere la liceu, potrivit Legii învățământului preuniversitar, pe lângă Evaluarea Națională. Liceele au posibilitatea să organizeze concurs suplimentar pentru 50% dintre locuri, cu subiecte făcute de minister.
Ministerul Educației nu indică nicio analiză pedagogică sau științifică pentru introducerea acestui examen, iar secretarul de stat Sorin Ion spune că examenul separat de admitere la liceu, pe care îl vor avea elevii din 2027, a fost introdus la cererea școlilor. Logica a fost să li se dea elevilor încă o șansă, mai spune el.
După ce dau Evaluarea Națională, absolvenții de gimnaziu au două opțiuni. Pe de o parte, elevii pot alege să se înscrie la concursul de admitere în clasa a IX, concurs organizat de liceele pentru cel mult 50% din numărul de locuri alocate prin planul de școlarizare. De menționat este că liceele nu sunt obligate să organizeze concurs de admitere în clasa a IX-a.
Pe de altă parte, absolvenții de gimnaziu pot așteptat repartizarea computerizată care va avea loc după ce liceele organizează admiterea separată.
În lege este menționat că până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obținute la evaluarea națională și conform opțiunilor exprimate, prin repartiție computerizată, de către elevi cu dizabilități și/sau CES și de către elevi de etnie romă.
Data desfășurării concursului de admitere se stabilește prin ordinul ministrului educației. La începutul fiecărui an școlar, pe site-ul liceelor se vor publica informațiile referitoare la organizarea concursului și criteriile de admitere.
Concursul de admitere constă în două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării.
Subiectele vor fi elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și vor fi standardizate și unice la nivel național.
Pot participa la concursul de admitere elevii care au obținut cel puțin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naționale. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci).
Informații de context
Documentele stabilesc, pentru prima dată, ce trebuie să știe și să poată face un elev pentru fiecare competență din programa școlară și definesc trei niveluri de performanță, de bază, consolidat și avansat, fără a schimba sistemul actual de notare, conform comunicatului de presă al Ministerului.
Standardele naționale de evaluare se aplică începând cu anul școlar 2026-2027, conform proiectului de ordin.
Potrivit ministerului, standardele de evaluare reprezintă a treia componentă reglatoare a Curriculumului Național, alături de planurile-cadru și programele școlare.