Secretarul de stat Sorin Ion spune că idealul ca „toate liceele să fie aproximativ egale valoric nu se va întâmpla prea curând”. Într-o declarație la Prima News, secretarul de stat subliniază că „liceele foarte bune se selectează de la admiterea în clasa a IX-a”, iar „polarizarea valorică a școlilor duce la un cerc vicios”. Răspunsul vine și în contextul în care secretarul de stat a spus din nou că noile standarde de evaluare vor intra treptat în vigoare din toamnă, iar astfel încât elevii ar putea fi admiși la liceu pe baza mediei anilor de gimnaziu.
- Consilierul școlar și profesorul apar pe ultimele locuri în „echipa de consultare” a elevilor atunci când aceștia decid la ce liceu vor să meargă – raport CMBRAE
„Nu se va întâmpla prea curând ca toate liceele să fie aproximativ egale valoric,” pentru că „liceele foarte bune se selectează de la admiterea în clasa a IX-a, iar aici e un fel de cerc vicios: cu cât rezultatele sunt mai bune, toată polarizarea devine și mai evidentă”, a spus secretarul de stat Sorin Ion.
În același timp, oficialul a menționat că din toamnă vor fi lansate standardele de evaluare care ar trebui să uniformizeze valoarea notelor.
Legat de o posibilă modificare a Evaluării Naționale, după ce intră în vigoare aceste standarde, secretarul de stat a spus că: „Nu pot să dau garanții ca acesta va fi un proiect de succes și că peste 4 ani sau 8 ani, evaluarea va fi cu adevărat 100% foarte obiectivă și va reflecta strict ceea ce competențe au elevii.. Altfel putem să facem tot felul de clasamente… Vestea bună este că se aplică acele criterii de evaluare. Nu e o veste faptul că la un moment dat vom renunța la evaluarea națională de clasa a VIII-a pentru că nu pot să-mi asum o astfel de veste, ce este doar o consecință logică, așa cum o văd eu„.
Redăm fragmente din răspunsul secretarului de stat Sorin Ion
Sorin Ion, secretar de stat: Nu trebuie să punem noi întrebarea, o pune întreaga societate: dacă este corect să ierarhizăm și să repartizăm la liceu un elev din nou, cu aceeași unitate de măsură și anume rezultatul la examenele de limba română și matematică. Am mai spus-o și cu altă ocazie. Avem o premieră începând de la toamnă și părerea mea este și asta va schimba lucrurile: vorbim de evaluarea standardizată. Să nu uităm de-a lucrul istoriei la media de admitere la liceu a contat într-o proporție mai mare sau mai mică medie a claselor V-VIII. Motivul principal pentru care s-a renunțat la aceasta a fost tocmai nestandardizarea evaluării și faptul că vorbind așa mai bine înțeles cu tuturor: Nota 8 din centrul Capitalei nu corespunde notei 8 dintr-un sat în munți.
Asta este realitatea, deși e foarte greu să accepte acest lucru ca pe o axiomă, nu a demostrat nimeni că e într-un sens sau altul dezechilibrul de evaluare. Dar dacă ne uităm de doar la instrumente de evaluare standardizat, putem presupune că într-un ciclu de învățământ, adică peste 4 ani, notele vor reflecta același același nivel de competențe pentru toți elevii și atunci ar putea foarte bine ca acest examen nu să fie reformat și să nu mai existe deloc pentru că suficient ca cu criteriul de departajare și de ierarhizare a copiilor să folosim media cls V-VIII. Suntem la început de drum. Nu pot să dau garanții ca acesta va fi un proiect de succes și că peste 4 ani sau 8 ani, evaluarea va fi cu adevărat 100% foarte obiectivă și va reflecta strict ceea ce competențe au elevii.. Altfel putem să facem tot felul de clasamente… Vestea bună este că se aplică acele criterii de evaluare. Nu e o veste faptul că la un moment dat vom renunța la evaluarea națională de clasa a VIII-a pentru că nu pot să-mi asum o astfel de veste, ce este doar o consecință logică, așa cum o văd eu.
(…)
Nicoleta Călugăreanu: Ne uităm și aplaudăm numai rezultatele de top și ne uităm la liceele care sunt cumva în spatele clasamentului, le lăsăm acolo în capătul clasamentului, fără să le aducem în lumina reflectoarelor, fără să le aplaudăm pentru efortul pe care l-au făcut să aducă un copil la școală în primul rând și apoi să mențină tot acest act educațional.
Sorin Ion, secretar de stat: Ideea așa cum ați anunțat dumneavoastră, să-i scoatem la lumina reflectoarelor sună bine, în realitate e destul de dificil (…)
Există destule instrumente în care sunt premiate, luați exemplu lista școlilor europene: uitați-vă pe listă pentru că acolo se premiază de exemplu apetitul pentru proiecte cu finanțare externă, pentru proiecte Erasmus și o să descoperiți că în această listă sunt licee și școli care nu sunt în topul clasamentelor obținute după alte criterii de ierarhizare, respectiv rezultate la aceste examen naționale. Așadar recunoaștere există.
Mai mult decât atât, cred că este extrem de important ca această promovare, recunoaștere să fie și mai degrabă la nivel local. E ok, poți scoate în evidență performanța de aici de la București, dar important e ca acel liceu să fie apreciat, pus în valoare, acolo în județul respectiv, acolo în comunitatea respectivă, pentru că de fapt cui folosește această apreciere? Folosește viitorilor elevii: să aleagă sau să nu aleagă acel liceu dacă vorbim de un liceu sau să aleagă sau să nu aleagă o școală gimnazială și în felul ăsta am putea să mai contribuim la ceva: la această polarizare valorică a școlilor din România care nu este întodeauna dreaptă.
Liceele foarte bune se selectează de la bun început, de la admiterea la clasa a IX-a, iar aici e un fel de cerc vicios: cu cât rezultatele sunt mai bune, toată polarizarea devine și mai evidentă. (…) Nu-mi imaginez că într-un viitor extrem de apropiat vom putea opta exclusiv pentru liceul de lângă casă. Am văzut această idee este lăudabilă, dar nu se va întâmpla prea curând, idealul ca toate liceele să fie egale valoric, mai mult sau mai puțin, aproximativ egale valoric și să nu conteze pentru ce liceu optez excepția celor vocaționale. Dar dacă vorbești de un liceu teoretic, să nu conteze că mergi la Colegiul Național de renume sau liceu teoretic care astăzi este mai puțin cunoscut”.
Informații de context
Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România în privința Evaluării Naționale, realizat de fostul ministru Daniel David arată că Evaluarea Națională la clasa a VIII-a trebuie schimbată.
„Evaluarea națională din clasa a VIII-a este (1) prea restrictivă, prin raportare la competențele de bază/cheie pe care le țintim într-un învățământ gimnazial în care nu am inițiat încă specializările majore pe care le vom avea la nivel liceal (exceptând zonele vocaționale), și (2) cu miză de selecție prea mare, pentru un moment aflat în cadrul procesului obligatoriu de învățământ. Așadar, cred că evaluarea națională din clasa a VIII-a trebuie să includă pe lângă testările la matematică și limba română și testarea celorlalte competențe de bază/cheie (de discutat varianta 5 competențe de bază vs. 8 competențe cheie).
În plus, pentru a flexibiliza miza selecției într-un proces de învățământ, totuși, obligatoriu și pentru a stimula descentralizarea, fiecare liceu poate decide procentul de locuri care vor fi organizate prin examen de specialitate (nu mai mult decât 50%), organizat în condițiile legii după evaluarea națională, dar și ponderea probelor obligatorii din evaluarea națională din clasa a VIII-a în ocuparea celorlalte locuri; probele de matematică și limba română, fiind incluse atât în competențele de bază, cât și în cele cheie, nu vor putea avea o pondere mai mică de un nivel relevant stabilit național”.
Deocamdată, singura modificare nu este legată de Evaluarea Națională, ci de admiterea la liceu. De anul viitor elevii care intră în clasa a VIII-a în toamna lui 2026 ar putea să aibă un examen în plus.
Ei vor putea da examen separat de admitere la liceu, potrivit Legii învățământului preuniversitar. Liceele au posibilitatea să organizeze concurs suplimentar pentru 50% dintre locuri.
Legea învățământului preuniversitar 198/2023 stabilește faptul că elevii care au intrat în clasa a V-a în toamna lui 2023 vor fi primii care vor da examen suplimentar de admitere la liceu în vara anului 2027.
8 comments
Nu mi se pare corect ca munca unui copil din cei patru ani de gimnaziu să fie aproape ignorată, iar admiterea la liceu să depindă aproape exclusiv de un examen susținut într-o singură zi. Evaluarea Națională este importantă, dar ar trebui să reprezinte doar o parte din media de admitere, alături de rezultatele obținute pe parcursul gimnaziului.
În cazul nostru, fiica mea, a muncit constant în toți cei patru ani. Cu toate acestea, în ziua probei la matematică i s-a făcut rău și a avut nevoie de perfuzii înainte de examen. Era inevitabil ca acel examen să fie afectat. Din păcate, o singură zi a cântărit mai mult decât patru ani de efort.
Se spune că media din gimnaziu nu poate conta deoarece există diferențe de notare între școli. Dar dacă statul consideră că nu poate avea încredere în evaluarea făcută de profesori timp de patru ani, atunci problema este sistemul de evaluare, nu elevii. Soluția ar trebui să fie criterii clare și unitare de evaluare, nu ignorarea muncii depuse de copii.
Ministerul vorbește acum despre standardizarea evaluării tocmai pentru a elimina suspiciunile privind „notele umflate”. Dacă acest lucru va fi aplicat cu adevărat, atunci va trebui acceptat că nu toate disciplinele vor mai avea automat note foarte mari. Sunt curioasă cum vor reacționa părinții când la desen, muzică sau educație fizică vor apărea mai des note de 6 sau 7, acordate după criterii stricte. Standardizarea înseamnă și asumarea unor rezultate mai variate, nu doar invocarea echității atunci când vine vorba despre admiterea la liceu.
Cred, de asemenea, că sistemul ar trebui să țină cont și de alte aspecte importante, precum aptitudinile fiecărui copil și distanța până la liceu. Într-un oraș precum Bucureștiul, nu este firesc ca un elev de 14-15 ani să petreacă zilnic două sau trei ore pe drum. Un sistem de admitere echilibrat ar trebui să țină cont de efortul depus în timp, de rezultatul examenului, de competențele elevului și de realitățile în care acesta trăiește.
Oameni buni ! S-a pus din nou căruța înaintea boilor: trebuie simplificată programa astfel încât să fie suficient timp pentru consolidarea cunoștințelor și formarea unor deprinderi.
Ne comparăm constant cu nivelul cunoștințelor raportat la vârsta biologică pentru copiii din alte țări, constatăm că volumul de cunoștințe este considerabil mai redus și, in loc să ne gândim la motivul care a determinat acele structurări , ne felicităm că putem dopa elevii și nu toți clachează, dar , marea majoritate nu ajung să aprofundeze și de aici si rezultatele slabe la evaluările de tip PISA.
„Am văzut această idee este lăudabilă, dar nu se va întâmpla prea curând,”
Nu doar lăudabila, e normalitatea in orice tara civilizata. E acea normalitate care nu se dorește la noi de către dl Ion, ca e greu sa lași din mana ce ai, nu?
Nu mai bine studiati rețelele de infracțiuni economice din educație si rezistentele ce se opun acestor investigații?
Cred ca persoanele (incluzand dl secretar de stat) care decid, discuta, isi dau cu parerea despre admierea la liceu sunt pur si simplu straine de subiect dar dornice de modificari. Cred ca AI-ul poate formula evolutii mai firesti. Astfel cateva intrebari se impun a fi formulate.
Cui folosesc liceele egale valoric?
De ce se doreste repartizarea elevilor pe baza situatiei scolare din gimnaziu ?
Oare nu se cunoaste modul supraevaluat de punctare in gimnaziu ?
Unde apar meritocratia si gandirea critica a elevilor in acest proces?
Discutii despre buzunarul parintilor care sponsorizeaza meditatorii si numarul probelor de concurs se poarta adesea dar cum ii conving ministrii si secretarii de stat pe profesori sa-si faca munca de dascali si nu doar sa incaseze salariile cand se discuta?
Absolventii ceasisti ce urmau scolile bazate pe acumulare de cunostiite erau cautati afara. Acum munca depusa si volumul mare de meditatii mai compenseaza ce se intampla la scoala in acele vremuri. Prin urmare performanta scolara in zilele noastre este echivalenta cu lipsa copilariei. Sau mai bine zis performanta scolara nu se intampla la scoala ci in privat, cu multe sacrificii.
In plus nu se cauta cauzele ci metode de musamalizare a lipsei de performanta.
Sa îți stea in gât salariile astea mari de la profesori… bandiților care comentați și plătiți cel mai prost în țara asta exact pe cei care duc greul….in orice altă țară civilizată din lume ar fi plătiți mult mai bine că nici meditații nu ar mai avea chef să dea
Oare ce înseamnă ca liceele sa fie egale valoric? Oare nu ar trebui sa ne setam ca scop ca fiecare elev sa isi găsească locul potrivit? Poti compara valoric un profil , de exemplu, filologic cu unul de mate-info? Daca da, cum? Care sunt criteriile? Mai mult, nu ar trebui ca fiecare elev sa studieze dupa nivelul dorit? De ce sa nu existe licee unde se studiază mai aprofundat materia?
Si cum exact vor evalua că peste 4-6-8 ani 8-ul din „capitala” va fi egal cu 8-ul de „la sat”? Tot repeta aceleasi replici, dar fara un plan clar. Standardele de evaluare sunt orientative in cel mai bun caz: atâta timp cat nu există niște subiecte unice, cum garantezi notele echivalente? Sa nu uitam ca si la evaluarea de clasa a VIIIa, si la bac se accepta diferențe de notare între cei 2 evaluatori. Iar subiectele sunt aceleasi, baremul dupa care se notează este acelasi.
Facem iar reforma de dragul de a intra in istorie, irelevant ca afunda si mai rau învățământul. Apropo, in nici 2luni începe noul an scolar, in ce stadiu mai sunt manualele de clasa a IXa?
Să dai posibilitatea liceelor ca să decidă, ce și cum, cu 50% dintre locuri, e ,,bomba” care se mai putea da unui sistem, care a adus, mai ales în ultimii 10 ani, o scădere accelerată a încrederii în organizarea învățământului, mai ales la nivel local, și mutarea pe meditații. Netul vuiește în preajma fiecaror examene cum tot mai multe locuri din liceele de top sunt ,,aranjate la adăpostul GDPR-ului. Ca să poată fi rezolvabil, subiectele au devenit tot mai ușoare, de la an la an, astfel încât să nu mai fie bătător la ochi cum ,,cine trebe” au ajuns la ,,liceele mult visate”. În loc de meritocrație, cum ar veni. Deaia-s îndemnați cei ,,fără spate” să completeze cât mai multe optiuni. Ca să nu se trezească că ramân pe dinafara, adică.
Practic, cu regula celor 50% dintre locuri ,,scoase la concurs, va fi că la liceele foarte bune numărul locurilor care vor rămâne ca să fie repartizate ,,pe bune” va fi și mai redus. Adică, învătământul se transformă accelerat într-un circuit închis.
Dl Secretar de Stat..sub atâția miniștri și M I nu a respectat nici ordinul d-lui ministru Câmpeanu,privitor la plata prof. in pandemie- alaturandu_se directoarei de la Specială 1 ,mințind că va trimite acolo corpul de control, dar a ..intors-o ..ca la..Moreni ,cu ajutorul sindicatului și a purtătoarei de cuvânt a ISMB. Demisiaaaa- împreună cu CURtea de Apel București ( Domnii nu știu nici cât ține un an scolar- darămite fals în acte publice,uz de fals,furt din avutul obștesc,molestarea elevilor cu dizabilități,însușirea de foloase materiale necuvenite, hoție..Ce spuneți d- le Secret( ar) de stat? Mă mai pasați la ..d.a Dv. secretară – și ..