RECORD Românii plecați la muncă în străinătate au trimis anul trecut acasă 4,3 miliarde de dolari, adică 2% din PIB sau 880 de lei pentru fiecare locuitor

6.620 de vizualizări
Banii trimişi de românii din străinătate
Banii trimişi de românii din străinătate. SURSA: pixabay.com
Sumele trimise de românii din Diaspora, majoritatea plecați la muncă în afara granițelor României, sunt de aproape 4,3 miliarde de dolari, potrivit datelor Băncii Mondiale. Raportat la PIB-ul de 211,8 miliarde de dolari pe care România l-a avut în 2017, suma înseamnă 2,03% din PIB. Este cea mai mare valoare a remitențelor (bani primiți de către familiile celor plecați, de la membri ai gospodăriilor lor, care nu mai au domiciliul în țară) primite de România până acum, în istoria recentă.

În perioada cu cea mai mare migrație, anii 2007-2008, sumele erau în jurul a 1,6 miliarde de dolari, a urmat apoi un declin care coincide cu perioada de criză financiară și economică ce a cuprins toată Europa și Statele Unite. Apoi nivelul sumelor a început să crească și a ajuns pentru prima dată la peste 4 miliarde de dolari, în 2017, după cum se vede în graficul de mai jos. Suma este echivalentă cu 2% din PIB, adică atât cât a fost bugetul Apărării anul trecut. Dacă am calcula câți bani revin pentru fiecare dintre cei 19,5 milioane de locuitori, înegistrați oficial cu reședința în România la 1 ianuarie 2018 de către Institutul de Statistică, ar reveni 880 de lei pentru fiecare.

Banii trimişi de românii din străinătate

Impactul banilor trimiși de românii din străinătate asupra dezvoltării

Mișcarea populației, mai ales migrația, este un fenomen global. Migranții au o contribuție foarte importantă în ambele țări – atât în cea care-i găzduiește, cât și în țara lor de origine. Românii sunt considerați migranți economici, pentru că au ales să plece voluntar din țara lor și să caute premisele unui trai mai bun, să-și îmbunătățească astfel viitorul lor și al familiilor lor.

Banii trimişi de românii din străinătate: cât de mult influenţează consumul

Banii trimiși acasă de ei influențează creșterea consumului (consum pe care se bazează în cea mai mare măsură creșterea economică din ultimii ani a României), dar și emanciparea socială, dezvoltarea serviciilor, dezvoltarea atitudinii civice (remitențe sociale). ”Statisticile din 2015 indică faptul că aproape 5 milioane de români lucrează în străinătate. Dintre aceștia 68% trimit bani familiilor lor. Principalele țări de destinație ale românilor sunt: Italia, cu peste
1 milion de migranți români, Spania cu peste 650 mii migranți români și Germania cu 590 mii migranți români. În 2014, remitențele în România au reprezentat 1,7% din PIB”, potrivit unui studiu publicat în Revista Română de Statistică.

”Volumul crescut al remitențelor a fost observant de-a lungul timpului și impactul acestora în creșterea economică a unei țări a fost studiat de specialiști în economie, s-a demonstrat că efectul remitențelor în dezvoltarea economică a unei țări depinde de cum sunt acestea folosite în țara de destinație: investiții, consum, educație, sănătate, etc. Un efect pozitiv al remitențelor a fost observant și în reducerea sărăciei. Migranții și familiile acestota sunt expuși unui risc mai mare al sărăciei, datorită lipsei istoricului financiar, excluziunii fi nanciare și a veniturilor mici”, mai notează autorii studiului citat.

FOTO: pixabay.com


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Poveștile elevilor care nu au participat la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Ciprian Fartușnic: Dacă tu nu crezi într-un copil, e profeția care se auto-împlinește, nici copilul nu va crede în el. Școlile nu au știut cum să se raporteze la aceste cazuri

„Fiecare caz de risc, de neparticipare este o poveste în sine și merită înțeleasă de cei din jurul copilului care pot să facă ceva. Școlile nu au știut cum să…
Vezi articolul

Peste 31.000 de posturi ocupate din Educație au dispărut în primele 9 luni ale anului 2025, în mandatul ministrului Daniel David. În mesajul publicat la demisie, numit „CaleaQX”, nu menționează cine sunt acești oameni dați afară

După demisia ministrului Daniel David, bilanțul public pe care acesta îl face mandatului său ocolește complet una dintre cele mai mari schimbări produse în sistemul de educație în 2025: reducerea…
Vezi articolul