Nivelul de educaţie influenţează speranţa de viaţă a românilor: bărbaţii cu studii elementare mor cu 10 ani mai repede decât cei cu facultate, arată un raport al Comisiei Europene

În România bărbații cu un nivel scăzut de studii mor, în medie, cu 10 ani mai devreme decât cei cu studii superioare, potrivit celui mai recent raport despre Starea de sănătate la nivelul Uniunii Europene în 2019. În privinţa femeilor cu studii scăzute, speranţa de viaţă este mai mică cu patru ani, faţă de cele cu studii universitare, mai arată cercetarea.

“Speranța de viață a românilor crescut, dar este cu aproape șase ani mai scăzută decât media UE”, arată raportul citat. În date conctrete, speranța de viață la naștere în România a crescut cu
mai mult de patru ani în perioada 2000-2017 (de la 71,2 ani la 75,3 ani). Însă în Uniunea Europeană media este cu aproape 6 ani mai mare, aşa că valoarea din România este printre cele mai scăzute din UE

Diferențele în ceea ce privește speranța de viață în funcție de nivelurile de studii sunt substanțiale, în special pentru bărbați, notează Raportul citat. Bărbații cu niveluri scăzute de studii la vârsta de 30 de ani trăiesc în medie cu 10 ani mai puțin decât cei cu studii superioare, valoare considerabil mai ridicată decât media UE de 7,6 ani.

Discrepanțele în rândul femeilor sunt mult mai puțin accentuate – aproximativ patru ani, o valoare aproximativ identică cu cea înregistrată pe teritoriul UE, mai arată documentul citat.

Datele folosite sunt de la Eurostat şi sunt valabile pentru anul 2016, potrivit documentului oficial şi se referă la speranța de viață la vârsta de 30 de ani. Persoanele cu studii superioare sunt persoanele care au absolvit învățământul terțiar (ISCED 5-8), în timp ce persoanele cu un nivel scăzut de studii sunt persoanele care nu au absolvit învățământul secundar (ISCED 0-2).

“Peste jumătate din totalul deceselor din România pot fi atribuite unei serii de factori de risc comportamentali”, precizează autorii raportului. Cei mai importanţi sunt:

  1. dieta neadecvată,
  2. consumul de tutun,
  3. consumul de alcool
  4. activitatea fizică scăzută

În privinţa riscurilor alimentare (27 %) cele mai importante sunt:

  • aportul insuficient de fructe și legume
  • consumul excesiv de zahăr și sare

Consumul de tutun (incluzând fumatul activ și fumatul pasiv) este cauza unei proporții de aproximativ 17 % din totalul deceselor, în timp ce 14 % dintre decese pot fi atribuite consumului de alcool, valoare de peste două ori mai mare decât proporția observată la nivelul UE (6 %). Alte 4 % dintre decese sunt legate de nivelurile scăzute de activitate fizică.

România cheltuiește mai puțin pe sănătate decât orice altă țară din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB, potrivit Comisiei Europene. Deși cheltuielile pentru sănătate au crescut sistematic în ultimii ani, în 2017, România a cheltuit pentru sănătate 1.029 EUR pentru fiecare persoană (valoare ajustată în funcție de diferențele în ceea ce privește puterea de
cumpărare), mai puțin de jumătate din media UE de 2.884 EUR (figura 8), sau 5 % din PIB (comparativ cu media UE de 9,8 %).

Peste trei sferturi din cheltuielile pentru sănătate sunt finanțate din fonduri publice (79,5 % în 2017), în concordanță cu media UE de 79,3 %. Cea de a doua sursă de venituri în ordinea importanței o reprezintă plățile directe, care au însemnat 20,5 % din cheltuielile pentru sănătate în 2017 (secțiunea 5.2).

Plățile informale sunt considerate a fi substanțiale, deși nu se cunoaște valoarea lor totală, se mai arată în raport.

O atenţie aparte este acordată vaccinării

Ratele de vaccinare au scăzut dramatic, scriu autorii. România are un calendar de vaccinare recomandat pentru copii, dar imunizarea nu este obligatorie, iar ratele de vaccinare sunt atât sub mediile europene, cât și sub ținta recomandată de OMS, și anume 95 %.

Rata scăzută de imunizare a dat naștere mai multor epidemii de rujeolă începând din 2016 (UNICEF, 2019) cu, de exemplu, 3 071 de cazuri de rujeolă raportate în perioada de șase luni cuprinsă între septembrie 2016 și februarie 2017. Noi măsuri naționale au fost aprobate ca reacție la aceste epidemii și la reticența tot mai mare față de vaccinuri, inclusiv scăzând vârsta de administrare a primei doze de vaccin de la 12 luni la 9 luni și recomandându-se ca toți copiii de până la 9 ani să fie vaccinați, se arată în document.

În urma epidemiei grave de rujeolă de la începutul anului 2017, România a optat pentru suspendarea temporară a exporturilor de vaccinuri pentru a asigura stocuri adecvate și pentru a determina creșterea ratei de vaccinare.

În România, produsele farmaceutice tind să fie mai puțin scumpe decât în alte țări ale UE (cu excepția unor medicamente noi), ceea ce încurajează exportul paralel și crește probabilitatea unor deficite interne.

În 2018, Comisia Europeană a acceptat măsura și a încheiat procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României. În același timp, România a fost de acord să caute alte modalități de a crește ratele de vaccinare, inclusiv prin pregătire profesională și prin sporirea gradului de sensibilizare, acțiuni sprijinite prin finanțare din partea UE.

Și rata de vaccinare împotriva gripei în rândul persoanelor în vârstă este scăzută (figura 12) și a scăzut semnificativ de la 54 % în 2007 la 8 % în 2017 (ținta OMS este de 75 %). Printre motive se numără informarea insuficientă a populației vârstnice privind dreptul la vaccinare gratuită și faptul că vaccinurile nu ajung în comunitățile nomade, precum cele de etnie romă, menţionează sursa citată.

FOTO: CE

Total
65
Shares
2 comentarii
  1. Hai ma lași.. În România acești oameni cu studii medii mor cu 20,30 de ani mai târziu decât cei cu studii superioare… Lenea e cucoana mare… Se sta bine la bârfă pe marginea gropilor în loc sa se muncească, pauzele de masa sunt de 1 ora, ciorbica calda la ora 16 acasă și somnul obligatoriu de dupa amiaza plus berica în fata televizorului fac viata mai lunga… Cei cu studii superioare care au loc de munca au răspunderi f mari, sunt puși sa facă munca la 2,3 oameni,sunt frecați de șefi la orice ora, nu au casa, nu au masa… Nu ma refer la directori.. Aia iau banii degeaba…. Militarii sunt la ordin nu au voie sa zică nimic și nu au viata de huzur al celor cu studii medii… Asa ca nu mai mâncați r… T… Cu minciunile voastre păcăliți analfabeții de aia fac gât ca vor salarii mari.. LENEA NU MERITA BANI MULȚI….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate