Simularea Evaluării Naționale 2026 începe pe 16 martie cu proba la Limba și literatura română, conform calendarului oficial. Elevii trebuie să fie prezenți în săli până la ora 8:30, iar proba începe la 9:00. Vezi mai jos, în articol, regulile pentru probele scrise din cadrul simulării.
- Amintim că, la nivel național, sindicatele din Învățământ au transmis că peste 50% din profesorii membri de sindicat au decis să nu participe la simulările examenelor naționale 2026, potrivit unei informări.
- Vineri, 13 martie, Ministerul Educației a transmis că în 127 de unități de învățământ nu se organizează simularea Evaluării Naționale 2026. Cele mai multe școli sunt din municipiul București și din județele Ialomița, Covasna și Vaslui, potrivit surselor Edupedu.ro.
- În 40 de școli din București, peste 3.000 de elevi nu vor susține simularea Evaluării Naționale 2026, potrivit unui răspuns transmis de Inspectoratul Școlar al Municipiului București la solicitarea Edupedu.ro.
Elevii de clasa a VIII-a primesc subiecte tip broșură și au posibilitatea să solicite pagini suplimentare, conform procedurii Ministerului Educației și Cercetării. Fiind subiect tip broșură, pe care elevii scriu rezolvările, acestea nu pot fi luate de elevi la încheierea probei
Timpul alocat pentru redactarea lucrărilor este de 2 ore pentru Evaluarea Națională, după cum se arată în procedură.
Desfășurarea probei la Limba și literatura română
Potrivit procedurii, în ziua examenului, elevii trebuie să fie prezenți în săli până la ora 8:30, iar probele încep la 9:00. Timpul alocat pentru redactarea lucrărilor este de 2 ore pentru Evaluarea Națională (după completarea casetei de identificare).
Art. 8 – „(2) Elevii sunt primiți și aşezaţi în bănci; repartizarea elevilor pe săli se realizează astfel încât aceştia să fie așezati câte unul în bancă, în ordine alfabetică, la nivelul unității de învăţământ/centrului de examen.
(3) Timpul destinat elaborării unei lucrări scrise pentru fiecare dintre probele simulării Evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a este de două ore, începând din momentul în care s-a încheiat completarea casetei de identificare din broșura cu subiecte.”
Elevii de clasa a VIII-a primesc subiecte tip broșură și au posibilitatea să solicite pagini suplimentare, care sunt capsate de către profesorii asistenți la predarea lucrării, lucrarea finală ajungând să aibă cinci capse pe lateral. Fiind subiect tip broșură, pe care elevii scriu rezolvările, acestea nu pot fi luate de elevi la încheierea probei.
Cum se corectează o greșeală
Dacă vor să corecteze un răspuns pe care îl consideră greșit, pentru itemii de tip grilă sau întrebările cu răspuns scurt, elevii trebuie să urmeze instrucțiuni specifice:
Art. 10 – „(8) La proba de limba şi literatura română şi la proba de limba și literatura maternă, un răspuns încercuit în cadrul itemilor de tip-grilă poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală şi încercuirea altui răspuns considerat corect. De asemenea, un răspuns care constă în marcarea cu „X” a unei opțiuni poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontală a marcajului „X” şi marcarea cu „X” a răspunsului considerat corect.”
La proba de limba si literatura română şi la proba de limba şi literatura maternă sunt permise sublinierile pe text cu creion sau stilou/pix de culoare albastră, prevede procedura. În cazul itemilor care vizează sintaxa frazei este permisă delimitarea propozițiilor în frază, fără a se considera semn particular.
Corectarea greșelilor generale în lucrare: dacă un elev face o greșeală în timpul redactării lucrării la orice probă, acesta trebuie să respecte regula de bază: „Elevii care doresc să corecteze o greșeală o taie cu o linie orizontală și completează, alături, răspunsul considerat corect” (art. 10 (15)).
Scanarea și evaluarea digitală
Art. 10 – „(14) Colţul lucrării conținând datele personale ale elevului nu se închide şi nu se lipește, secretizarea urmând să fie realizată în platforma destinată evaluării digitalizate după încărcarea acesteia.”
După finalizarea fiecărei probei scrise din cadrul simulării naționale, în limita maximă a timpului alocat acesteia, elevii predau lucrările asistenților.
Cum se corectează lucrările?
Conform procedurii, fiecare lucrare este evaluată de către doi profesori evaluatori, selectați, cu prioritate, dintre profesorii care au urmat Programul de formare continuă în vederea constituirii Corpului de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale (CPEECN), astfel încât fiecare lucrare să fie evaluată de cel puțin un astfel de profesor evaluator.
Profesorii vor avea, de regulă, 50 de lucrări de evaluat:
Art. 13 – „(4) Distribuirea lucrărilor de evaluat se face în mod aleatoriu, prin intermediul platformei destinate evaluării digitalizate, astfel încât fiecare profesor evaluator să primească, de regulă, 50 de lucrări pentru evaluare. Numărul lucrărilor distribuite unui profesor evaluator, pentru evaluare, poate fi mai mare, în situația în care platforma semnalează existenţa unei diferente mai mari de un punct între notele acordate de către cei doi profesori evaluatori și care presupune reevaluarea lucrării, respectiv în situația în care se impune redistribuirea unor lucrări din cauza indisponibilității de ultim moment a unor profesori evaluatori.”
Dacă între notele acordate de cei doi evaluatori există o diferență mai mare de un punct, lucrarea este automat redistribuită altor doi profesori.
Art. 13 – „(8) În situaţia în care platforma semnalează o diferenţă mai mare de un punct între notele acordate de cei doi profesori evaluatori, lucrarea va fi transmisă automat şi aleatoriu către alti doi profesori evaluatori.
(9) După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note, după eliminarea celor două note – valori extreme, ca medie aritmetică având două zecimale, fără rotunjire, a celor două note – valori centrale.
(10) Rezultatele obținute la simulările naționale nu se contestă.”
Comunicarea și analiza rezultatelor
Art. 19 – „(1) Rezultatele obtinute la simulările naţionale nu sunt afișate şi nu sunt făcute publice.
(2) Comunicarea rezultatelor obţinute la simulările naționale se face individual.”
Conform procedurii, la solicitarea scrisă a elevului sau a părintelui/tutorelui, notele obținute la simulările naționale pot fi trecute în catalog.
În procedură se arată că fiecare școală va analiza rezultatele elevilor de la simulări și va elabora un raport care urmează să fie transmis inspectoratului școlar. Conform sursei citate, școlile care obțin rezultate necorespunzătoare la simulările naționale sunt monitorizate și îndrumate constant de către inspectoratul şcolar.
Art. 20 – „(3) Fiecare unitate de învăţământ analizează rezultatele la simulările naţionale pentru elevii pe care îi şcolarizează şi elaborează un raport pe care il transmite inspectoratului şcolar. Raportul include un plan de actiune care cuprinde măsurile de remediere în cazul în care acest fapt se impune.
(4) Inspectoratele şcolare analizează rezultatele simulărilor naționale şi elaborează un raport pe baza rapoartelor unităţilor de învăţământ. Acesta include un plan de acțiune care cuprinde măsurile de monitorizare, control şi remediere în cazul în care acest fapt se impune.
(5) Raportul se transmite MEC în termen de maximum o lună de la afișarea rezultatelor simulărilor naționale.
(6) Unitățile de învăţământ care obțin rezultate necorespunzătoare la simulările naționale sunt monitorizate și îndrumate constant de către inspectoratul şcolar, în vederea îmbunătăţirii performanţelor şcolare ale elevilor.”
Calendar Simulare Evaluare Națională 2026:
- 16 martie 2026: Limba și literatura română – probă scrisă
- 17 martie 2026: Matematică – probă scrisă
- 18 martie 2026: Limba și literatura maternă – probă scrisă
- 30 martie 2026: Comunicarea rezultatelor
Citește și:
Procedură simulare Evaluare Națională 2026. Subiectele sunt tip broșură și colţul lucrării cu datele personale ale elevului nu se închide şi nu se lipește / Cum pot corecta elevii o greșeală – precizările Ministerului Educației și Cercetării
Reacție a sindicatului USLI GORJ, după declarațiile premierului Bolojan: Nu putem decât să constatăm ipocrizia de care dați dovadă. Profesorii recurg la aceste forme extreme de protest pentru a atrage atenția asupra faptului că învățământul este în „moarte clinică”
Redacția
Raluca Pantazi și Mihai Peticilă
Mihai Peticilă
