REPORTAJ Cu copiii în pandemie. Despre lockdown-ul mamelor în vremea COVID-19 (I): „E un barbarism fără seamăn și pentru copii, forțați să asiste la indisponibilitatea propriilor părinți”

1.654 de vizualizări
O zi din timpul lockdown-ului (sursa foto: Arhivă personală/ Denisa Patache)
O zi din timpul lockdown-ului (sursa foto: Arhivă personală/ Denisa Patache)
Denisa Patache și Otilia Agrigoroaei sunt două dintre milioanele de mame care au traversat pandemia COVID-19 cu job, deadline-uri, oale pe foc, copii în spate și jucării peste tot, țintuite în casele din care au trebuit să facă și loc de muncă, și de joacă, și de toate celelalte activități pe care, într-o zi, au fost nevoite să le înghesuie între patru pereți.

Cum au arătat zilele lor în lockdown și cum au trecut de momentele de netrecut? Ce au făcut atunci când simțeau că ele sau copiii trebuie să dispară din casă? Ce le-a lipsit cel mai mult în perioada pandemiei și la ce trebuie să se aștepte mamele pentru perioada post-COVID?

„Un copil de trei ani nu are capacitatea de a disocia diferitele roluri pe care un individ trebuie să le acopere, astfel încât este inutil să încerci să îi explici că „mami muncește” sau ca „mami are puțină treabă acum”. De altfel, mi se pare o cruzime să fii pus în situația asta, pentru că nu poți alege între rolul de părinte și cel de angajat și nici nu le poți suplini pe amândouă simultan. E un barbarism fără seamăn și pentru copii, forțați să asiste la indisponibilitatea propriilor părinți. Pentru un copil, în special în copilăria timpurie, părintele este liantul principal între sine și mediul extern”, a explicat Denisa Ioana Patache (Constanța), 32 ani, interpret franceză-engleză.

Citește pe G4Media.ro reportajul integral semnat de jurnalista Andreea Pavel


5 comments
  1. Tâmpenii…Este rușinos cand , ca mama, nu îți mai suporți de fapt tu, proprii copii și ai nevoie ca de aer de bonele gratuite numite cadre didactice (cele plătite de stat cu un salariu mizerabil și numai ca stea cu copiii altora, dar sa ii mai și instruiască și sa ii învețe carte).
    Copiii cadrelor didactice înțeleg încă de mici ca mama are acasă de corectat ore întregi pe zi teste și caiete ale elevilor.
    De asemenea ei înțeleg ca mama se pregătește cu emoții și cu biroul plin dde hartoage, sa fie inspectata la cursuri.
    Și tot micuții copii ai cadrelor didactice înțeleg ca veri întregi mama învață și se pregătește intens pentru concurs de titularizare, și pentru alte examene importante în activitatea sa (definitivat, alte grade didactice).
    Ce au în plus copiii cadrelor didactice față de nevropatele mame care nu își pot face micuții sa înțeleagă ca mama, ca să ii poată aduceancare bună, jucării, cărți, trebuie sa aibă serviciu???

  2. Sunt o mulțime de copii cu părinții plecați la muncă în străinătate, indisponibili luni și ani. Ce mare tragedie a mai fost și lockdownul ăsta? Muncind de acasă ai fost oricum mai mult timp disponibil decât înainte.

  3. Am înteles. Milioane de mame si-au facut unghiile sau parul prin saloanele de infrumusetare sau au stat pe retelele de socializare cu copiii dupa ele. Ce drama! Pandemia asta mi-a demonstrat ceea ce oricum stiam. Majoritatea parintilor nu isi vor copiii acasa. Ii fac de ochii lumii si nu se ocupa deloc de ei.

    1. Cat de inapt / inapta poti sa fii! Cand locurile de munca din prezent se desfasoara intre orele 9:00 – 18:00, ce dracu ai si vrea sa faca un parinte? Eventual sa nu-si faca copii, ca dupa mintea odihnita a unora ca tine, nu se poate sa ai si cariera si familie.

  4. Și când e la after pana la 5,tot indisponibilitate a părinților e! spune:

    Indisponibilitatea propriilor părinți, copilul o vede și când e lăsat de dimineață până seara în institutii: pana la 12 la școală și apoi la after pana la 5,6. Zilnic. Acolo nu sesizează copilul indisponibilitate?!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cluj-Napoca, Sibiu și Brașov sunt orașele cu cele mai bune servicii de guvernare electronică oferite cetățenilor / Bucureștiul intră în top 10 național cu un singur sector – studiu al Universității Babeș-Bolyai

Orașele Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Buzău și Oradea stau cel mai bine la capitolul serviciilor de guvernare electronică oferite cetățenilor, dintre toate orașele României, iar Bucureștiul intră în top 10 doar…
Vezi articolul

Practica didactică în România nu reflectă obiectivele de învățare din curriculumul național, carierei didactice îi lipsesc trăsături-cheie ale unei profesii cu înaltă calificare, evaluarea competențelor profesionale nu se bazează suficient pe dovezi – raport-diagnostic al OCDE

Obiectivele curriculumului bazat pe competențe nu este reflectat nici acum în practica didactică, în condițiile în care au existat formări în domeniu, potrivit raportului-diagnostic realizat de Organizația pentru Cooperare și…
Vezi articolul

Eroare ştiinţifică grosolană în manualul de Ştiinţe ale Naturii pentru clasa a IV-a: Anotimpurile ar fi formate din cauza depărtării Pământului de Soare şi a mişcării de revoluţie. Ce spune Observatorul Astronomic din Bucureşti

În două manuale de Ştiinţele Naturii pentru clasa a IV-a, ambele ale aceleiaşi edituri, dar scrise de autori diferiţi, apare o eroare ştiinţifică importantă, semnalată de cititorii Edupedu.ro. În manuale…
Vezi articolul

Raportul anual al OECD: Finanțarea educației în sprijinul elevilor cu pierderi mari de învățare și aducerea copiilor la școală, puncte cheie pentru specialiștii în educație / România stă mai prost decât statele organizației internaționale

Abandonul școlar, efectele de durată ale închiderii școlilor în ultimul an și jumătate și folosirea banilor publici în educație sunt câteva dintre principalele probleme asupra cărora țările trebuie să-și concentreze…
Vezi articolul

SURSE Proiectul Legii Deca, măsuri de contrareformă în educație: Noi funcții de conducere a universităților ar urma să poată fi create de senate, pe “modelul Marga”, pentru “parcarea” rectorilor care vor să-și mențină influența fără să se mai expună unui nou mandat

Senatele universităților din România ar urma să poată înființa noi funcții de conducere a instituțiilor de învățământ superior, pe lângă funcțiile de rector, prorector, director administrativ, decan, prodecan, director de…
Vezi articolul