Elevii își doresc introducerea unor materii precum Educația pentru sănătate și Educația media într-o ofertă națională de opționale, a afirmat reprezentantul elevilor, Teodor Giurcanu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași, în cadrul celei de-a treia dezbateri publice despre planurile-cadru de liceu 2025. Mai mult, ei propun „ca istoria Holocaustului și istoria comunismului să fie incluse sub forma săptămânii pare-impare: într-o săptămână, istoria comunismului, în alta, istoria Holocaustului”, a mai afirmat el.
- O treia dezbatere publică dedicată planurilor cadru pentru liceu are loc marti, de la ora 16, în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”, Iași.
La cea de-a treia dezbatere publică privind planurile-cadru pentru liceu 2025, președintele Consiliului Județean al Elevilor a susținut un discurs în care a subliniat principalele cerințe și propuneri ale elevilor:
- Extinderea CDEOȘ (curriculum la decizia elevului din oferta școlii);
- Introducerea Educației pentru sănătate și a Educației media în oferta națională CDEOȘ;
- Studierea istoriei comunismului și a Holocaustului alternativ, „sub forma săptămânii pare-impare”;
- Sincronizarea programei de bacalaureat cu planurile-cadru;
- Crearea unui centru național de resurse pentru sprijinirea școlilor, încât să poată fi predate noi discipline opționale;
- Consultarea elevilor în stabilirea ofertei școlare;
- Planuri individualizate de învățare;
- Formarea profesorilor pentru noile opționale.
Redăm integral discursul reprezentantului elevilor de la ce-a de-a treia dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, de la Iași:
Teodor Giurcanu, președintele Consiliului Județean al Elevilor Iași: Mulțumim pentru oportunitatea de a ne exprima punctul de vedere. Noi credem că planurile cadru au integrat majoritatea dorințelor elevilor. Noi susținem ca trunchiul comun să fie puțin mai mic, astfel CDEOȘ poate crește. De ce este important CDEOȘ pentru noi? Pentru că după studiile preuniversitare, vrem ca elevul să poată să își aleagă ușor drumul universitar, să știe care sunt competențele lui, aptitudinile lui, să îi fie ușor să-și aleagă specializarea. Ce ne dorim? Concret, ne dorim introducerea Educației pentru sănătate și Educației media în oferta națională pentru CDEOȘ, astfel încât toate unitățile de învățământ să fie obligate să le ofere elevilor aceste domenii pentru că sunt fundamentale pentru dezvoltarea unei tinere generații conștiente și responsabile.
Ne dorim ca istoria Holocaustului și istoria comunismului să fie incluse, la fel ca și Educația plastică și Educația muzicală sub forma săptămânii pare-impare: într-o săptămână, istoria comunismului, într-o săptămână, istoria Holocaustului.
Mai departe, sincronizarea programei școlare de bacalaureat cu planurile-cadru, astfel încât să permită o tranziție logică și coerentă pentru elevi, având în vedere eliminarea unui anumit număr de ore din trunchiul comun. De asemenea, introducerea unor opționale speciale pentru materiile de bacalaureat, la care elevii să învețe strict programe de bacalaureat.
Iar pentru ca planurile-cadru să aducă beneficii elevilor, ne dorim să se creeze un centru național de resurse pentru sprijinirea unităților de învățământ și să se stabilească parteneriate educaționale între ISJ-uri, unități de învățământ și organizații, asociații specializate în educație, care pot preda noi materii de CDEOȘ, precum educație pentru sănătate, educație media, educației civică și așa mai departe.
De asemenea, este imperativă consultarea elevilor școlii în momentul întocmirii ofertei școlare, pentru ca oferta respectivă să răspundă cerințelor elevilor. Eu am norocul să fiu la o școală unde am simțit consultarea în opționalele care erau până acum pe planurile vechi și unde profesorii au adus într-adevăr în programa respectivă pentru opțional lucruri de care elevii aveau nevoie. Totuși, în mediile vulnerabile, în școlile rurale nu există această consultare cu elevii, care este benefică pentru a asigura un sistem centrat pe elev.
Totodată, un drept care este stipulat în Statutul elevului și pe care elevii și-l doresc: planurile individualizate de învățare, măcar un singur plan de învățare individualizat per elev este necesar ca să putem să asigurăm autenticitate elevului, ca elevul să știe pe ce trebuie să se axeze, pe care sunt minusurile lui, care sunt plusurile lui și cum poate el să se dezvolte pentru a-și atinge apogeul academic. Și, totodată, centrul acesta național de resurse să asigure materiale-suport, să asigure formarea profesorilor, pentru că opționalele acestea cer și anumite tehnici pedagogice noi, care nu au mai fost abordate până acum prin intermediu, de exemplu, a caselor corpurilor didactice.
Informații de context despre dezbaterile publice privind planurile cadru pentru liceu 2025
Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică pe 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
Prima dezbatere națională despre proiectele planurilor-cadru pentru liceu a avut loc în format fizic la Politehnica București pe 11 februarie, de la ora 16:00.
A doua dezbatere despre planurile-cadru de liceu a avut loc pe 14 februarie, de la ora 16:00, în format fizic, în Aula Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca.
Dezbaterile au loc în următoarele orașe:
- București – 11 februarie 2025
- Cluj-Napoca – 14 februarie 2025
- Iași – 25 februarie 2025
- Timișoara – 4 martie 2025
- Dezbatere online – 6 martie 2025
Citește și:
VIDEO A treia dezbatere publică despre planurile-cadru de liceu 2025, în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Al. I. Cuza”
Daniel David, apel către profesori: Să facem simulări, să ne imaginăm școala noastră prin prisma acestor planuri-cadru. Este mult mai ușor să înțelegem lucrurile care funcționează și care nu, când discutăm și pe diverse simulări
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
Mihai Peticilă
G4Media.ro
R.P.
5 comments
In ce ordine, cu ce frecvență se pricep experții în învățământ să planifice, dar ce cred eu că le trebuie copiilor este:
– să își cunoască limba, istoria, cultura române într-un mod care să le întărească mândria națională și siguranța personală în cadrul istoriei și culturii mondiale
– să fie pregătiți pentru viață din punct de vedere civic, financiar, sanitar
– să deprindă minimul de educație fizică utilă lor, în general și în situații de urgență, dar utilă și societății: de ce să nu învețe și să se perfecționeze la înot și la mersul pe bicicletă în cadrul orele de școală?
– restul de materii științifice și de specializare îngustă se pot lăsa pentru ultimii ani de liceu, dar mai ales, pentru universități.
Sunt ideile unui fost elev și student conștiincios, aflat acum la pensie.
Așa e, Mihai! La fel ca Școlile verzi ,roz, nimeni nu ne-a întrebat. Se miră, apoi, că se predă sub presiunea timpului, înghesuirea materiei
Nimeni nu discuta de condițiile socio economice în care învață copiii, de noile “modele” pt. ei, manelisti și pițipoance.
A venit ministrul asta narcisist, după el alții, fiecare cu ideile lui personale fără legătură cu soluții reale, doar cu bulversări…
Dacă la Educație plastică și la Educație muzicală se urmărește dezvoltarea de abilități, la Istoria evreilor si Istoria comunismului vorbim de acumularea de competențe. Problema e ca aceste teme oricum se regăsesc în programele din manualele de istorie și ele pot fi studiate ca unități de învățare în cadrul Istoriei României sau la Istorie Universală.
Dacă șa Educație plastică și la Educație muzicală se urmărește dezvoltarea de abilități, la Istoria evreilor si Istoria comunismului vorbim de acumularea de competențe. Problema e ca aceste teme oricum se regasesc in programele din manualele de istorie si ele pot si studiate ca unitați de învățare în cadrul Istoriei României sau la Istorie Universală.
”Ne dorim” – cine? El termină liceul într-un an și își dorește aberațiile astea? Să se descurce apoi alții cu ele?
Pe profesori cine-i ascultă? Aveți impresia că doar politicienii se pricep la învățământ, doar ONG-știi la programe, doar neaveniții la ceea ce e necesar pentru România pe viitor… toată lumea are un loc la masa discuțiilor, doar cei care lucrează direct cu elevii, nu.
România eșuată.