Prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu 2025 are loc în format fizic, la Politehnica București – marți, 11 februarie, de la ora 16:00

3.176 de vizualizări
Foto: Facebook.com/ UNSTPB
Prima dezbatere națională despre planurile-cadru de liceu propuse în dezbatere are loc în format fizic, la Politehnica București – marți, 11 februarie, de la ora 16:00, anunță reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării (MEC) pe grupul jurnaliștilor acreditați la instituție.

„Marți, 11.02.2025, în intervalul orar 16:00 – 18:00, în Amfiteatrul „Radu Voinea” din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București (Splaiul Independenței nr. 313), are loc prima dezbatere din seria celor 4 dezbateri publice in situ, anunțate și dedicate proiectelor de planuri-cadru pentru învățământ liceal”, scriu reprezentanții MEC.

„Evenimentul poate fi urmărit și pe pagina de facebook a Ministerului Educației și Cercetării”, au mai transmis reprezentanții ministerului pentru jurnaliștii acreditați. De remarcat că dezbaterea este, pentru majoritatea profesorilor de liceu, după orele de cursuri.

  • UPDATE 17:30 Ministerul Educației a anunța public dezbaterea, cu 24 de ore înainte de desfășurarea întâlnirii. Potrivit instituției, capacitatea sălii de la UNSTPB este de 250 de locuri, iar înscrierea se face pe loc, la intrarea în amfiteatru.
  • În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, participanții din sală vor putea să adreseze întrebări sau să-și exprime puncte de vedere la microfon, în limita unei expuneri de 2 minute, urmată de răspuns în limita a 3 minute. De asemenea, după caz, vor fi preluate întrebări de pe Facebook și grupul de Whatsapp dedicat.

Continuarea știrii inițiale: În mesajul de vineri seară, 31 ianuarie, când a pus în consultare publică planurile-cadru de liceu, David a anunțat organizarea unei dezbateri naționale pentru noile planuri-cadru destinate învățământului liceal. Procesul de consultare va include patru întâlniri regionale cu prezență fizică, desfășurate în centre academice importante din țară, urmate de o sesiune online, pentru a asigura participarea tuturor celor interesați.

Întâlnirile vor avea loc în următoarele orașe:

  • București – 11 februarie 2025
  • Cluj-Napoca – 14 februarie 2025
  • Iași – 25 februarie 2025
  • Timișoara – 4 martie 2025
  • Dezbatere online – 6 martie 2025

Scopul acestui demers este dialogul deschis și constructiv între toți actorii educaționali – elevi, profesori, părinți, sindicate și autorități locale, mai scria ministrul.

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Și sindicatele vor organiza dezbateri în județe

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ anunță luni, 10 februarie, o „Caravană națională de consultare privind planurile-cadru pentru liceu”. Într-un comunicat de presă FSLI, cea mai mare organizație sindicală din Învățământ, scrie despre „un demers fără precedent în sistemul de educaţie”. Asta după ce săptămâna trecută ambele federații sindicale din Învățământ anunțau că nu vor participa la dezbaterile organizate de minister, ci vor avea o opinie doar în comisia pentru validarea planurilor-cadru, de după încheierea dezbaterilor.

Organizația publică o listă cu 20 de orașe în care vor avea loc dezbaterile. „Invităm la aceeaşi masă profesorii, directorii de licee și inspectorii școlari să analizeze şi să îşi exprime, în baza experienţei profesionale, punctul de vedere, oferindu-le astfel posibilitatea să aibă un rol activ în ceea ce înseamnă structurarea noului învățământ liceal”, potrivit comunicatului.

Caravana FSLI ajunge în următoarele orașe:

  1. Cluj-Napoca – 11 februarie 2025
  2. Zalău – 12 februarie 2025
  3. Baia Mare – 12 februarie 2025
  4. Oradea – 13 februarie 2025
  5. Suceava – 18 februarie 2025
  6. Botoșani – 18 februarie 2025
  7. București – 18 februarie 2025
  8. Iași – 19 februarie 2025
  9. Vaslui-19 februarie 2025
  10. Piatra Neamț– 20 februarie 2025
  11. Focșani – 20 februarie 2025
  12. Drobeta-Turnu Severin – 24 februarie 2025
  13. Bacău-24 februarie 2025
  14. Tg. Jiu- 25 februarie 2025
  15. Brașov – 25 februarie 2025
  16. Pitești – 26 februarie 2025
  17. Târgoviște – 26 februarie 2025
  18. Slobozia – 26 februarie 2025
  19. Constanța – 27 februarie 2025
  20. Ploiești – 27 februarie 2025
Informații de context

Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.

Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse. Un punct sensibil este reducerea numărului de ore pentru anumite discipline, cum ar fi Matematica la clasele a XI-a și a XII-a, unde materia devine opțională pentru profilurile de științe sociale​. Această modificare este criticată de profesorul Cătălin Ciupală, care avertizează că „o viitoare învățătoare care nu face deloc matematică în ultimii doi ani de liceu și nici la facultate nu va putea preda eficient această disciplină elevilor săi”​.

O altă schimbare controversată este eliminarea Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a, decizie criticată de Facultatea de Geografie a Universității din București, care susține că disciplina este esențială în contextul schimbărilor climatice și al problemelor geopolitice​. Pe de altă parte, Societatea de Geografie din România a transmis o solicitare oficială Ministerului Educației pentru păstrarea disciplinei în curriculum​.

În ceea ce privește Istoria, există dezbateri intense privind structura programei. Facultățile de Istorie din țară au cerut ca această materie să rămână obligatorie la toate specializările de liceu, subliniind că o oră pe săptămână nu este suficientă pentru a acoperi atât istoria României, cât și istoria universală​. Ministrul Educației, Daniel David, a respins acuzațiile privind marginalizarea disciplinei, afirmând că „trebuie să găsim un echilibru între centralizare și descentralizare”​.

Un alt punct de dispută îl constituie limba modernă 2, care în noile planuri-cadru are doar o oră obligatorie pe săptămână. Asociația Profesorilor Francofoni a lansat o petiție semnată de peste 3.000 de persoane în doar 24 de ore pentru menținerea a două ore de predare pe săptămână​.

În paralel, Ministerul Educației susține că proiectele de planuri-cadru oferă mai multă flexibilitate elevilor și școlilor, lăsând posibilitatea ca fiecare unitate de învățământ să decidă în funcție de specificul său​. Coaliția pentru Educație, un grup format din părinți, elevi și profesori, a declarat că noile planuri reprezintă „cea mai bună soluție pentru toate părțile implicate”​.

De asemenea, un punct sensibil al dezbaterii este rolul disciplinelor STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie, Matematică), care în unele filiere pierd ore în trunchiul comun. Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Educație, Roxana Mînzatu, a atras atenția că România trebuie să prioritizeze domeniile STEM, întrucât acestea sunt esențiale pentru viitorul pieței muncii și pentru competitivitatea economică a țării​. În schimb, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu examenele naționale, altfel riscă să creeze incoerențe majore între materiile predate și cele evaluate la Bacalaureat​.

Citește și:
ULTIMA ORĂ Schimbare de tactică a sindicatelor FSLI, care se implică în dezbaterea pe proiectele de planuri-cadru pentru liceu și anunță întâlniri cu profesorii, directorii și inspectorii școlari în 20 de orașe – lista / Hăncescu: Nu putem să facem schimbări din pix, din faţa unui birou, dacă nu mergem direct în faţa profesorilor
Daniel David, apel către elevi, profesori, părinți: M-aș bucura ca dezbaterea pe noile planuri-cadru să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere, pentru că este vorba de educație. Vocea vă va fi ascultată / Calendarul dezbaterilor naționale

3 comments
  1. va fi un real succes dezbaterea asta…e perioada vacantelor de ski si a saptamanilor verzi cand profii sunt plecati cu elevii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Profesorul Doru Căstăian, despre orientarea predării și învățării prin examenele naționale: Dacă evaluarea pretinde că este axată pe competențe, dar ea e de fapt bazată pe conținuturi, atunci am o problemă – elevul meu s-ar putea pur și simplu să ia o notă mult mai mică sau chiar să pice un examen, dacă eu îl pregătesc pe competențe

Învățarea și predarea sunt influențate de felul în care sunt făcute evaluările și de ceea ce testează evaluările și examenele naționale, spune profesorul Doru Căstăian într-un interviu pentru Radio România…
Vezi articolul

Elevii de la școlile private și confesionale ar trebui să primească și ei burse de merit pentru premiile luate la concursurile naționale școlare, potrivit interpretării deciziei Curții Constituționale de către Ministerul Educației și Cercetării

Decizia Curții Constituționale prin care elevii din școlile private trebuie să primească burse de excelență olimpică, la fel ca cei din școlile de stat, s-ar putea aplica și asupra componentei…
Vezi articolul