Daniel David, apel către elevi, profesori, părinți: M-aș bucura ca dezbaterea pe noile planuri-cadru să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere, pentru că este vorba de educație. Vocea vă va fi ascultată / Calendarul dezbaterilor naționale

8.929 de vizualizări
Foto: Radu Tuta / Agerpres Foto
Procesul de consultare pentru noile planuri-cadru să fie marcat de „responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere”, transmite într-un mesaj ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Acesta îi încurajează pe toți cei implicați în educație să aibă o contribuție la aceste documente esențiale garantând că toate opiniile vor fi ascultate. Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică vineri seara noile planuri-cadru de liceu, amânate constant, din 2020, de ultimii 3 miniștri.

„Numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus și școala (curriculum de specialitate flexibil) și elevul (CDEOȘ)! Prin această descentralizare încurajăm performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline”, precizează ministrul Daniel David în comunicatul publicat de Ministerul Educației și Cercetării.

În mesaj, David anunță organizarea unei dezbateri naționale pentru noile planuri-cadru destinate învățământului liceal. Procesul de consultare va include patru întâlniri regionale cu prezență fizică, desfășurate în centre academice importante din țară, urmate de o sesiune online, pentru a asigura participarea tuturor celor interesați.

Întâlnirile vor avea loc în următoarele orașe:

  • București – 11 februarie 2025
  • Cluj-Napoca – 14 februarie 2025
  • Iași – 25 februarie 2025
  • Timișoara – 4 martie 2025
  • Dezbatere online – 6 martie 2025

Scopul acestui demers este dialogul deschis și constructiv între toți actorii educaționali – elevi, profesori, părinți, sindicate și autorități locale, mai scrie ministrul.

„Elaborarea și aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal reprezintă începutul unui proces complex care ar trebui să-i echipeze pe copiii noștri cu competențele necesare pentru a deveni buni specialiști și buni cetățeni, oameni mai fericiți, pregătiți și capabili de a lua decizii privind integrarea lor pe piața muncii sau continuarea parcursului educațional la un alt nivel”, scrie Daniel David în mesaj.

Planurile-cadru cuprind disciplinele obligatorii și opționale din fiecare clasă și numărul minim și maxim de ore aferente acestora. 

Planurile-cadru din liceu, valabile în prezent, sunt cele aprobate în 2004 și 2009, în funcție de disciplină. Acestea grupează disciplinele de studiu pe şapte arii curriculare: Limbă şi comunicare, Matematică şi Ştiinţe ale naturii, Om şi societate, Arte, Educaţie fizică, sport şi sănătate, Tehnologii, Orientare şi consiliere.

Noile structuri curriculare vor pune accent pe dezvoltarea competențelor-cheie, printre care:

  1. Alfabetizare avansată (literație)
  2. Multilingvism
  3. Știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM)
  4. Competențe digitale
  5. Competențe sociale și personale
  6. Competențe civice
  7. Competențe antreprenoriale
  8. Sensibilizare și expresie culturală

De asemenea, în procesul de reformă sunt prevăzute, mai arată în mesajul său ministrul, evitarea supraîncărcării curriculare, prin calibrarea programelor școlare pe timpul alocat disciplinelor, elaborarea manualelor moderne, cu extinderi digitale, abilitarea curriculară a profesorilor, promovând metode didactice moderne și eliminând practicile de predare bazate exclusiv pe memorare și dictare.

Potrivit lui Daniel David, doua abordare curriculară urmărește să creeze un echilibru între cultura generală, cultura de specialitate și cultura de interes personal. De asemenea, va exista o flexibilitate mai mare în alegerea traseului educațional, permițând elevilor să se pregătească mai bine fie pentru piața muncii, fie pentru continuarea studiilor superioare.

Când vor intra în vigoare noile planuri-cadru

Aceste planuri-cadru vor fi aplicate în forma care va rezulta după dezbatere, conform declarațiilor conducerii Ministerului Educației și Cercetării, din anul școlar 2026-2027. Dacă va fi așa, elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor avea orarul făcut pe baza acestor noi planuri-cadru. Aceștia vor fi cei care, atunci când vor ajunge la finalul clasei a XII-a, vor susține primul Bacalaureat modificat pe baza actualei legi a educației.

Redăm mesajul integral ministrului Educației și Cercetării:

Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,

Așa cum am promis la preluarea mandatului de ministru, astăzi, 31 ianuarie 2025, pun în consultare publică și dezbatere națională planurile-cadru pentru învățământul liceal!

Consultarea publică presupune că așteptăm propuneri și observații constructive la adresa de e-mail consultare@rocnee.ro (până la data de 6 martie 2025).

Dezbaterea națională va presupune patru întâlniri cu prezență fizică, organizate în centre academice istorice, unde vă aștept pe toți cei interesați din aceste centre sau din regiune. În acest context, oferim tuturor cadrul pentru a dialoga asupra proiectelor planurilor-cadru și a căuta cea mai bună soluție pentru copiii noștri și pentru sistemul nostru de educație în general. Întâlnirile vor avea loc în București (11 februarie), Cluj-Napoca (14 februarie), Iași (25 februarie) și Timișoara (4 martie). Pentru a asigura dimensiunea națională, seria de dezbateri cu prezență fizică va fi urmată de o dezbatere online, în data de 6 martie 2025. Detaliile și condițiile de participare vor fi anunțate din timp.

M-aș bucura ca etapa de consultare și cea de dezbatere să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere, așa cum ar trebui să stea lucrurile când este vorba de educație. Vă încurajez pe toți să vă exprimați, garantându-vă faptul că vocea vă va fi ascultată. Comentariile triadei elevi – personal didactic și auxiliar – părinți, alături de cele ale sindicatelor, sunt fundamentale (inclusiv ale autorităților locale). Sperăm că, din considerarea la modul foarte serios a consultării și dezbaterilor, vom avea o variantă finală, consolidată a proiectelor de planuri-cadru, care poate fi mai apropiată sau diferită față de proiectele pe care vi le aduc acum în atenție și pe care o voi aproba în luna mai.

Elaborarea și aprobarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal reprezintă începutul unui proces complex care ar trebui să-i echipeze pe copiii noștri cu competențele necesare pentru a deveni buni specialiști și buni cetățeni, oameni mai fericiți, pregătiți și capabili de a lua decizii privind integrarea lor pe piața muncii sau continuarea parcursului educațional la un alt nivel. Altfel spus, țintim mai strategic dezvoltarea avansată a competențelor-cheie: (1) competențe de alfabetizare avansată („literație”); (2) competențe multilingvistice; (3) competențe în domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii; (4) competențe digitale; (5) competențe personale, sociale și de a învăța să înveți; (6) competențe civice (cetățenești); (7) competențe antreprenoriale; (8) competențe de sensibilizare și expresie culturală.

În cadrul acestui proces – în care anticipăm implementarea schimbărilor începând cu generația anului școlar 2026 – 2027, aceasta fiind și prima generație care va avea bacalaureatul grevat de aceste dezvoltări – vor urma:

  1. Realizarea programelor școlare pentru disciplinele/modulele obligatorii (până în toamna anului 2025); programele vor fi elaborate pentru a se evita orice ingerințe ideologice, politice sau de extremism de orice tip, vor fi calibrate pe bugetul de timp alocat disciplinelor/modulelor, pentru a se evita supraîncărcarea, vor fi orientate pe abordări contextualizate, în relație cu realitatea și cu aplicabilitatea, precum și pe valorificarea legăturilor intra-, multi-, inter- și transdisciplinare;
  2. Inițierea elaborării manualelor după modele moderne, validate la nivel internațional (cu un accent, acolo unde este posibil, pe variante și/sau extensii digitalizate);
  3. Abilitarea curriculară a cadrelor didactice, cu accent pe metode educaționale moderne de predare-învățare (avem deja asigurate resurse pentru acest aspect prin proiectul RECRED). Spre exemplu, metoda de educație, încă prea răspândită, prin care se dorește transferul de competențe după formula „stai jos și scrie după dictare” conținuturi care sunt disponibile în diverse surse, va fi prezentată explicit ca un exemplu de practică de evitat (în condițiile în care scopul nu este antrenarea scrisului).

În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus și școala (curriculum de specialitate flexibil) și elevul (CDEOȘ)! Prin această descentralizare încurajăm performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.

I. Istoria succintă a proiectului planurilor-cadru pentru învățământul liceal

Proiectul pentru noi planuri-cadru de învățământ liceal a demarat imediat după promulgarea Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, având în vedere că planurile-cadru în vigoare au o vechime considerabilă, având ca bază anul 1999 și o serie de actualizări parțiale și/sau punctuale în diverși ani. Varianta propusă spre consultare și dezbatere se bazează, în cea mai mare parte, pe acest proiect. După o analiză atentă, cu experți naționali/internaționali, m-am convins că poate fi un punct bun de start al dezbaterilor și le mulțumesc celor care au lucrat la acesta. Unele adaptări ale proiectului au fost făcute, în 2025, de noua mea echipă, dintre care menționez:

  1. Accentul, sub riscul sancțiunilor etice dacă nu se respectă, pe formarea de competențe corect definite și înțelese (în dezvoltarea competențelor-cheie), fără ingerințe ideologice, politice sau extremist-religioase;
  2. Regândirea curriculumului la dispoziția școlii (CDEOȘ, ca nouă denumire prevăzută de lege) prin promovarea abordărilor științifice pentru a reduce influențele pseudoștiințifice și a proteja elevii de interferențe ideologice, politice sau extremist-religioase;
  3. O distribuție mai clară a temelor impuse prin lege în disciplinele din trunchiul comun (cu dezvoltări în CDEOȘ și, după caz, cu abordări integrate la nivelul tuturor disciplinelor). Aici detaliile vor fi stabilite riguros, prin unități de învățare explicit asumate, în momentul elaborării programelor. Tot aici problematizăm menținerea unor teme/discipline, decizia urmând a se lua în baza concluziilor rezultate din consultarea publică și dezbaterile naționale;
  4. Adaptarea mai directă la etapa de dezvoltare psihologică a elevului și la nevoile acestuia (ex. prin includerea în CDEOȘ a unor elemente de autocunoaștere și autoreglare personală și de dezvoltare a unui stil de viață sănătos);
  5. Deschiderea școlii spre societate, prin specialiști care pot acoperi unele unități de învățare specifice, în colaborare și sub coordonarea cadrelor didactice din cadrul școlii.

II. Constrângeri și repere în elaborarea planurilor-cadru

Planurile-cadru propuse reflectă constrângerile legislației naționale (inclusiv prin unele discipline și teme stabilite prin lege) și bunele practici europene/internaționale, adaptate însă contextului național.

Din perspectiva Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, au fost identificate toate prevederile care privesc direct și indirect curriculumul național și proiectele rezultate reflectă aceste elemente precizate de lege. În acest sens, au fost multiple provocări în realizarea proiectelor planurilor-cadru, menționând ca schimbări majore de care s-a ținut cont în regândirea sensului dat segmentului trunchi comun, cu impact direct asupra planurilor-cadru, precum și o nouă viziune asupra învățământului tehnologic, prin absorbția învățământul profesional în cadrul celui liceal tehnologic, cu posibilitatea de finalizare a parcursului educațional, fie după 3 ani de studiu, corespunzând nivelului de calificare 3 CNC, fie după 4 ani de studiu, nivel de calificare 4 CNC. Proiectele planurilor-cadru pentru învățământul liceal tehnologic au fost realizate cu implicarea reprezentanților mediului economic și s-a avut în vedere inclusiv generalizarea învățământului dual la întreg parcursul liceal tehnologic, ca formă de organizare a procesului educațional, într-un parteneriat dintre unitățile de învățământ liceal tehnologic și operatorii economici. Din punct de vedere al planurilor-cadru generale, învățământul tehnologic nu implică diferențieri între cele două forme de organizare, clasic și dual. Rămâne ca Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) să dezvolte planurile de învățământ aferente domeniilor și calificărilor profesionale, în etapa imediat următoare consultării publice.

În fine, luându-se în calcul faptul că tot mai mulți absolvenți de studii superioare vor avea dublă specializare, în viitor putem gândi integrări în arii disciplinare mai largi, dincolo de disciplinele specific definite acum prin legislație.

III. Principii în elaborarea planurilor-cadru

  • (1) Impact pozitiv asupra elevilor printr-un cadru educațional care să asigure cultură generalăcultură de specialitate și cultură de interes personal, în contextul celor opt competențe-cheie, pentru a forma absolvenții ca specialiști și buni cetățeni, oameni mai fericiți, pregătiți pentru a se integra pe piața muncii și/sau pentru a-și continua studiile. În acest demers trebuie atenție la suportul necesar pentru cadrele didactice (și personalul asociat) și deschidere spre părinți, autorități locale și societate.
    • Trunchiul comun (50%), prevăzut în legislație, asigură competențele de bază (cultură generală) și contribuie la formarea competențelor-cheie (inclusiv la alfabetizarea funcțională). Ponderea sa scade de la clasele IX/X (65%) la clasele XI/XII (35%). Reprezintă suport fix pentru cultura generală. Majoritatea disciplinelor/temelor sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere). Trunchiul comun include 15 discipline la fiecare dintre clasele IX/X (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în toate cele 7 arii curriculare, respectiv 9 discipline la fiecare dintre clasele a XI/XII (la care se adaugă, după caz, limba și literatura maternă), distribuite în 5 arii curriculare (vezi Anexa 1 inclusă în prezentul mesaj).
    • Curriculumul de specialitate (35%), ca dezvoltare inovativă, asigură competențele de specialitate, generale și specifice, proprii unui profil și unor specializări/calificări profesionale, înlocuind segmentul reprezentat de curriculumul diferențiat, prezent în actualele planuri-cadru în vigoare, aducând și aport la formarea competențelor-cheie. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (25%) la clasele XI/XII (45%). Este suport semiflexibil pentru cultura de specialitate și include două componente: (1) componenta fixă (între 77-100%, reprezentând 8-13 ore) și (2) componenta flexibilă (între 0-23%, reprezentând 0-3 ore, care pot personaliza specializarea); procentele de 0% și 100% se referă la filierele vocațională și tehnologică, unde curriculumul de specialitate este fix, odată aleasă filiera/specializarea. Unele discipline/teme sunt în legătură cu examenul național de bacalaureat (obligatorii/la alegere).
    • Curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (15%) este prevăzut în legislație și înlocuiește segmentul curriculum la decizia școlii, existent în planurile-cadru în vigoare. Contribuie la competențele și atributele absolventului, prin suport flexibil pentru nevoi și interese personale de învățare. Ponderea sa crește de la clasele IX/X (10%, reprezentând 1-3 ore) la clasele XI/XII (20%, reprezentând 5-8 ore). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul specializărilor (până la nivel de unitate școlară). Pentru filiera teoretică, decizia se face flexibil în cadrul filierei, iar pentru filierele vocațională și tehnologică, decizia se face prin alegerea specializării/calificării profesionale (cu o componentă semiflexibilă la nivel vocațional).
  • (2) Echilibru între standardizări și flexibilitate:
    • Standardizarea structurii anului școlar:
      • Același număr de săptămâni, indiferent de filieră (36), cu un număr mai mic de săptămâni pentru clasa a XII-a (34);
      • Se menține organizarea anului școlar pe 5 intervale de cursuri;
      • Se mențin programele naționale: Săptămâna verde (1 săptămână) și Școala altfel (1 săptămână), incluse în cele 36/34 de săptămâni.
    • Abordarea unitară a numărului săptămânal de ore:
      • Număr maxim de ore săptămânal recomandat/propus – 30 (în medie, cu excepții pentru unele trasee educaționale specifice).
    • Flexibilitate curriculară și orară (inclusiv prin organizări modulare).
  • (3) Oportunitate de eficientizare și de dezvoltare a întregului sistem:
    • Prin această propunere de reorganizare (1) numărul de zile de școală este 180 la clasele IX/XI, respectiv 170 la clasa a XII-a, iar (2) numărul de ore pe an ajunge la 1080 la clasele IX/XI, respectiv 1020 la clasa a XII-a. Dacă scădem și cele două săptămâni dedicate programelor naționale, în general activitatea de predare-învățare este una care se înscrie în limitele europene, lucru important considerând și faptul că unele discipline și teme au fost impuse prin lege, nu prin opțiuni curriculare derivate din analizele de specialitate, ceea ce încarcă inevitabil planul-cadru. În fine, cu scopul de a reduce psihopedagogic încărcătura informațională, până la 25% din orele dedicate unei discipline vor fi gândite prin programe care să țintească activități de consolidare și aplicabilitate a cunoștințelor, inclusiv activități remediale.
    • În principiu am avut în vedere să nu existe o afectare negativă în ansamblul normelor titularilor de la nivelul întregului învățământ liceal. Impactul estimat asupra resursei umane este unul ușor pozitiv, în ansamblu, anticipându-se o creștere a numărului de norme între 1,08% și 4,86% (în condițiile utilizării întregului buget de ore alocat de CDEOȘ). Creșterea numărului de norme se înregistrează în principal la învățământul tehnologic, pentru cadrele didactice cu norme constituite din discipline de specialitate și modulele de pregătire, dar și cu o scădere aici a numărului de norme pentru profesorii care predau disciplinele de trunchi comun. Un impact ușor pozitiv se înregistrează și în ansamblul filierei teoretice, mai ales când în cadrul unității există un echilibru al tipului de clase pe cele patru specializări. Chiar dacă poate exista un oarecare impact negativ asupra normelor din învățământul vocațional liceal, acesta este redus, sub 2% din totalul normelor estimate. De asemenea, considerându-se implementarea treptată, începând cu anul școlar 2026-2027, impactul poate fi manageriat, astfel încât să reprezinte cu adevărat o oportunitate de eficientizare și de dezvoltare în carieră, în final în beneficiul elevului. În fine, voi avea în vedere ca, pe perioada consultării publice, când se vor contura anumite perspective de îmbunătățire a proiectelor, ca urmare a propunerilor constructive primite, să avem întâlniri cu sindicatele reprezentative la nivel de ramură pentru a analiza împreună impactul asupra resursei umane și identificarea unor strategii comune care să răspundă nevoilor sistemice.

IV. Implementarea noului curriculum pentru învățământul liceal

În baza elaborării și aprobării tuturor elementelor curriculumului național – planuri-cadru de învățământ, programe școlare, standarde naționale de evaluare -, prima generați de elevi, absolvenți ai învățământului gimnazial, va debuta studiul pe noul curriculum liceal începând cu elevii clasei a IX-a din anul școlar 2026-2027. Acești elevi vor reprezenta și prima promoție care vor susține noul examen național de bacalaureat, prevăzut în Legea 198/2023.

Elevii care vor fi în clasele a X-a – a XII-a/a XIII-a, în anul școlar 2026-2027, vor continua studiul pe actualul curriculum liceal până la finalizarea parcursului liceal.

V. Echipa de referință în perioada consultărilor publice/dezbaterilor naționale:

Viziune și elemente de strategie

  • Daniel David, Ministrul Educației și Cercetării

Elemente de viziune și strategie

  • Bogdan Cristescu – Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării
  • Sorin Ion – Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării
  • Kallos Zoltan – Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării
  • Ionel-Florian Lixandru – Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării

Elemente de viziune și strategie, precum și aspecte operațional-tehnice (inclusiv analize de impact)

  • Bogdan Cristescu – Secretar de Stat, Ministerul Educației și Cercetării (bogdan.cristescu@edu.gov.ro – pentru relații cu presa pe acest subiect)
  • Gabriel Vrînceanu – Șeful Serviciului Dezvoltare Curriculum, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (gabriel.vrinceanu@rocnee.ro – pentru relații cu presa pe acest subiect)
  • Comisia de elaborare a proiectelor planurilor-cadru aprobată prin Ordinul de ministru nr. 6.739/29.11.2023

Cu prețuire,

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării


18 comments
  1. Ca părinte, aș vrea să vă atrag atenția că sunt scoase din trunchiul comun materii importante pentru formarea copiilor
    Vă rog, ca părinte, să reconsiderați numărul de ore la disciplinele de bază, care ne-au format și pe noi ca oameni și să lăsați ca opționale…opționalele . Geografia și istoria nu sunt opționale, trebuie să fie obligatoriu prezente în trunchiul comun.
    Am doi copii, unul dintre ei ei este olimpic european la geografie, la un liceu cu profil real și a suferit oricum din cauza numărului mic de ore alocate pentru geografie, care este o știință de real, nu de Om și Societate, iar celălalt copil va intra la liceu în următorii ani și clar își doreste să învețe în continuare la geografie, indiferent de profilul liceului, să aibă continuitate la aceste discipline, mai ales acum, în contextul schimbărilor climatice și geopolitice.

    Vă rog să consultați listele cu olimpicii internaționali care reprezintă România la olimpiadele de geografie și veți vedea că sunt elevi de la profilul real. Nu vă spune nimic lucrul acesta?

    Vă rog tare mult să reconsiderați planurile cadru, incluzând geografia ca disciplină în trunchiul comun la toate profilurile.

    Vă mulțumesc

  2. Nu m-i se pare corect ca istoria și geografia sa fie puse pe” fundul butoiului” în clasele a 11 și a 12 a dar religia sa fie tot obligatorie :((
    “Ca cine nu cunoaște istoria risca sa o repete ”
    Părerea mea un elev de clasa a-10-a.

  3. Intr-o epoca in care tanara generatie este rupta de realitate si introdusa intr-o realitate virtuala care se straduieste sa ne arate cum e natura – in virtual (parca am fi in Matrix), modificam curricula si acordam timp din ce in ce mai putin exact stiintei, mai exact acelor stiinte care te invata sa intelegi ce se intampla cu luea asta. Crescand numarul de ore la tot felul de stiinte cognitive, competente digitale, alfabetizare avandata (!!!), religie si altele asemenea nu facem decat sa producem generatii de looseri. Si ne mai miram dupa aceea ca ne trezim in situatii ca cea de anul trecut cand mesaje publice care ar fi trebuit sa duca la institutii de specialitate au avut un impact naucitor. Si ne mai miram ca in loc de astronomie avem astrologie, ca in loc de emisiuni stiintifice avem ore intregi de zapaciti care se joaca de-a isnula pustie sau ca in loc de chimie ne trezim cu concepte alchimice care erau la moda prin anul 800 e.n. Schimbati, oameni buni, schimbati, si dupa aceea nu va mai mirat.

  4. LIMBA ROMÂNĂ, CE-AȚI FĂCUT CU EA?!
    DOMNULE MINISTRU,
    Mulți se plâng de analfabetismul funcțional, de incapacitatea de literație a elevilor români (Dv. readuceți în discuție termenul de literație, adoptat de Recomandarea Consiliului UE pentru învățarea pe tot parcursul vieții din 22 mai 2018; în Legea 198/2023, art. 91, această competență are o formulare mai potrivită pentru alfabetizarea din trecut, de lichidare a analfabetismului prin neșcolarizare, „competență de citire, scriere și înțelegere a mesajului”), însă veniți acum să reduceți, pur și simplu din pix, numărul de ore de limba română din învățământul liceal.
    Ați promis, în schimb, că veți introduce studiul gramaticii și în liceu. Văd că televiziunile sunt entuziasmate și declară că introducerea gramaticii reprezintă o adevărată revoluție în școala românească. Numai că, de fapt, în programele și în manualele actuale de la fiecare clasă de liceu există câte o temă pe săptămână de „LIMBĂ – COMUNICARE”, prin care se aplică, în vorbirea și în scrierea elevilor, cunoștințele de fonetică, vocabular și gramatică studiate în detaliu în clasele gimnaziale. Acum ați fost informat (de către redactorii planurilor-cadru) că gramatica se va studia numai în clasele a IX-a și a X-a, prin care cred că s-a vrut să se justifice tăierea unei ore de la clasele a XI-a și a XII-a, de la filierele teoretică și tehnologică, cele la care se află majoritatea claselor din învățământul românesc. S-a ajuns astfel la adevărată, impardonabilă UMILINȚĂ NAȚIONALĂ, încât la clasele terminale de liceu să fie numai 2 ore, față de 3,4 din orarele actuale, mai puține decât la limbi străine (2+1) !
    În afară de filologie, filieră ce reprezintă numai câteva procente la nivel național, la profilurile teoretic și tehnologic din întreaga țară rubricile CS și CDEOȘ sunt cu desăvârșire goale, bate vântul prin ele, ceea ce va conduce la o reducere masivă de catedre, profesorii de limba și literatura română, cei mai numeroși, fiind cei mai mari prejudiciați în urma „reformelor” din tot sistemul de învățământ.
    Ajungeți astfel, prin entuziasm reformator, la performanța ca România să fie singura țară din cele cunoscute care își reduce drastic, în liceu, numărul de ore de limba și literatura română. Așa scrie, așa rezultă din tabelele, din planurile-cadru supuse discuției publice. În fața legii, se discută cu cifre clare, cu texte clare, nu cu afirmații de mare generalitate: „așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de «afectarea unor discipline și ore», de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline”.
    De unde ore, domnule Ministru, dacă nu sânt în scripte, clar menționate în ordinul ministrului? Se vor da prin proces-verbal? Și dacă nu ies pe total? Sau dacă directorul nu vrea să ți le dea, ori să le dea altcuiva, într-o catedră nouă, punându-te, ca profesor titular, pe liber? Mergem pe înțelegeri, ca la moară?! „Curat constituțional, da′…!”
    Când e vorba în primul rând de contabilitate, încadrarea se face strict pe numărul de ore din catedră, care nu este nici „flexibil” și nici fluid. În planurile-cadru actuale, numărul de ore de la limba și literatura română pentru clasele IX-XII este: 4, 3, 3, 3, cu 4, 4, 4, 4 la filologie, plus ore pentru CS și CDEOȘ, menționate în rubricile care acum, la limba română, sunt goale. Cine le-a luat și unde le-a dus, într-o aversiune totală față de disciplina didactică principală a învățământului românesc?
    În Europa, studierea limbii și literaturii naționale în învățământul liceal se face în 4, chiar în 5 ore pe săptămână, în niciun caz în mai puțin de 3 ore. La fel în SUA, Marea Britanie, Italia sau Germania, unde limba oficială are în liceu cel puțin 4 ore pe săptămână. Nu mai vorbim de limba latină, eliminată definitiv de la profilul umanist, într-o țară în care se vorbește o limbă prin excelență din categoria limbilor romanice, din care, îndeosebi din franceză, s-a format limbajul neologic din secolul al XIX-lea.
    Limba latină se studiază în cinci țări europene, între care, după un studiu realizat de Universitatea din Leipzig în 2014, Italia era țara cu cel mai mare procentaj de elevi de liceu care studiau, la data sondajului, limba latină era de 40%, urmată de Elveția (16,8%), Belgia (9%) și Germania (8,7%). Latina se mai studiază la liceu și în țări noneuropene, SUA, Noua Zeelandă, Nigeria, Ghana, Senegal! Nici la profilul pedagogic, evident umanist pentru pregătirea profesorilor din învățământul primar, nu se studiază limba latină. așa cum la acest profil au rămas la clasele XI – XII numai 2 ore (!) de limba și literatura română, pentru pregătirea învățătorilor, cadre didactice care îi învață pe elevi să scrie și să citească și totodată le dezvoltă dorința de lectură, ceea ce presupune și studiul extins al literaturii române și universale cel puțin pe tema jocului și a copilăriei! Limba latină a rămas numai la profilul teologic, deși ortodoxia (sunt 86,5% de români ortodocși) s-a dezvoltat mai întâi sub influența limbii slavone.
    La noi, prin jocul de zaruri al celor i-au pus în față domnului ministru noile planuri-cadru, au căzut numai numere mici, 3, 3 (ore), la clasele IX – X, și numai 2, 2, la clasele XI –XII. (Așa scrie în planurile-cadru, care sunt texte de lege! Și așa a fost în planurile-cadru de la școlile profesionale de pe vremuri!). La limba română, prima disciplină de la examenul de bacalaureat, pentru care, în ultimele două clase de liceu, sunt prevăzute numai 2 ore! Limba și literatura română, disciplină de bază, numită pe vremuri și fundamentală, evident acum integratoare pentru toate celelalte obiecte de studiu și specializări, studiată și aplicată în activitatea proprie și de către propunătorii acestor planuri-cadru. Limba română, cu texte literare, în corelație cu artele clasice consacrate (temă integratoare „Literatura și celelalte arte”) și cu textele curente multimodale, punte de interdisciplinaritate și de transdisciplinaritate în întregul sistem de învățământ, concepte prevăzute în actualele programe și manuale, de la clasa a VII-a până la a XII-a. Le cunosc, măcar le-au frunzărit profesorii din grupele de lucru sau directorul de la SDC CNPEE, care se ocupă chiar de curriculum, ori coordonatorul întregului program?
    Ceea ce surprinde în tot acest demers este că OME nr. 6739/29.11.2023, prin care se constituie Comisia de elaborare a proiectelor planurilor-cadru și grupele de lucru pe filiere și profiluri, nu este de găsit în integralitate pe internet, eventual prin publicarea lui în Monitorul Oficial. Din ceea ce a publicat această comisie, lipsesc tocmai grupele de lucru de la filierele teoretice și tehnologice ale liceului, cu profilurile la care sunt cele mai mari probleme cu numărul de ore la limba și literatura română și cu INEVITABILE RESTRÂNGERI DE ACTIVITATE.
    Pentru comparație cu modul în care organele legislative își tratează și respectă limba națională, pornim de la o țară congeneră, cea mai apropiată nouă, Republica Moldova, care își respectă limba națională și oferă, în număr egal de ore și limbilor conlocuitoare. Comparați, distinși propunători, limba și literatura română de la noi cu aceeași din țara vecină:
    Clasele I-IV (cu instruire în limba română): 8, 7, 7, 7.
    Limba străină I, clasele II – IV: 2, 2, 2.
    Clasele V-IX, română: 6, 6, 5, 5, 5.
    Limbă străină I: 2, 2, 2, 2, 2.
    Limbă străină II: 2, 2, 2, 2, 2.
    Clasele X-XII, română, profil umanist: 5, 5, 5 (!!).
    Clasele X-XII, română, profil real: 4, 4, 4 (!!).
    Limba străină I, profil umanist: 3, 3, 3.
    Limba străină II, profil umanist: 2, 2, 2. (la real nu este a doua limbă).
    Nu mai vorbesc de matematică (uman, 3, 3, 3 !; real, 5, 5, 5), fizică (uman, 2, 2, 2) !; real (3, 3, 4); chimie (uman, 1, 1, 1) !; real 3, 2, 3!); biologie (uman, 1, 1, 1) !; real (2, 3, 3)!; istoria românilor și universală (uman, 3, 3, 3 ; real (2, 2, 2); geografie: (uman, 2, 2, 1) !; real (2, 2, 1); educație fizică: 2, 2, 2 peste tot. Desigur, în predarea acestor discipline se integrează destul de bine și unități de învățare de certă modernitate, care la noi, separate, fărâmițează, chiar bulversează stabilitatea sistemului școlar.
    Comparați, din această perspectivă, România educată cu planurile de învățământ din Republica Moldova, care propun stabilitate în proiectare și programare pe lucruri precise: încadrare, mișcarea personalului didactic, formarea cadrelor etc. Este de apreciat echilibrul pe care l-au obținut învățământul și profesorii din Republica Moldova, fidelă până la un punct structurii tradiționale a învățământului românesc, cât și metodologiei de predare a limbii și literaturii române din țară noastră. Măsurile sigure prin care își proiectează sistemul de învățământ, fără tendințe de inventivitate cu orice preț, îi și ferește, prin educație, să evite marile capcane ale istoriei, mult mai bine decât noi, care traversăm acum o perioadă de mare incertitudine, în care orice greșeală este speculată, la modul extrem de agresiv și demagogic, în jocul politic.
    Domnule Ministru, reproșați celor care intervin în aceste discuții că nu fac propuneri concrete și pertinente. În acest scop:
    • trebuie pornit de la realitățile concrete ale învățământului actual, percepute, cum s-ar zice, de la firul ierbii, de către evaluatori extrem de bine pregătiți și cunoscători (nu aș zice experți, fiindcă termenul este compromis) în problematica educației, dar și în domeniul juridic, privind legislația constituțională și a muncii;
    • mulți pot să emită păreri și propuneri, dar, dacă acestea nu fac parte dintr-o concepție unitară, sunt inutile, chiar dezorganizează demersul legislativ;
    • măsurile nu trebuie luate sub presiunea timpului, cum s-a întâmplat cu Legea 198/2023, a cărei aplicare a necesitat emiterea aproape a încă 300 de HG-uri și metodologii, ca o cometă (texul inițial) cu o coadă infinită, cu particule incoerente și risipite;
    • dezbaterile publice, gen sesiune de comunicări, cu divergența firească a opiniilor, trebuie să fie urmată de hotărâri clare, pe care să le ia cei care pun pixul pe hârtie; iar în cazul pe care îl discutăm, cu tabelele în față, cu cifrele clare ale numărului de ore pentru fiecare disciplină, e necesară capacitatea marilor maeștri aflați în fața tablei de șah, care trebuie și să demonstreze capacitatea de calcul și soluții eficiente și echitabile;
    • nu tot ce a fost în trecut este total depășit, perimat, încât, după scurte perioade de timp, mai totul trebuie schimbat; Legea învățământului secundar și superior din 1898 a lui Spiru Haret, marele reformator al învățământului românesc, a avut continuitate până la legea reformatoare a lui C. C. Angelescu, din anul 1928, multe principii și măsuri ale sale fiind emergente și în legile ulterioare.
    Domnule Ministru, un text de lege trebuie să fie clar, fără echivoc și interpretări eronate, potrivit Legii nr. 24/2000: „Art.8, (4) Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.”.
    Chiar dacă un plan-cadru este un tabel cu cifre, acesta reprezintă tot un text legislativ. Afirmații că lăsați la dispoziția școlii și a elevilor stabilirea numărului de ore din planurile-cadru sunt de-a dreptul bizare: „numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus școala și elevul”.
    Domnule Ministru, ordinul prin care veți emite este al Ministerului Educației, se va publica în Monitorul Oficial, după el se vor face verificări de către organele financiare. Nu este un ordin al școlii, cu atât mai mult, oricât am vrea să fim de populiști și ni s-ar părea mai important, nu este un ordin al elevului, cu valabilitate juridică și financiară. Altceva cred că ați vut să spuneți, aceea că, în cadrul acestui NUMĂR DE ORE, obligatoriu PREVĂZUT ÎN PLANUL-CADRU AL DISCIPLINEI RESPECTIVE, școala și elevul vor alege teme de CS sau CDEOȘ care s-ar înscrie în curriculumul extins al disciplinei respective și în preocupările elevilor. Pentru acest întreg demers lipsește însă tocmai menționarea, în rubrica respectivă numărului de ore.
    Domnule Ministru, ați cerut ca „dezbaterea pe noile planuri-cadru să se realizeze cu responsabilitatea analizei și eleganța exprimării punctelor de vedere”. După propunerile și dezbaterile de până acum, după soluțiile oferite, ca încă nu du garanția unui text legislativ valid din punct de vedere juridic, nu mi-aș dori:
    • să mă pun în situația profesorului de limba și literatura română din ROMÂNIA (dar și de alte discipline), în rubricile căruia, în tabelele planurilor-cadru, sunt numai 2 ore și în rest locuri goale, să negocieze anual, cu directorul și elevii, dacă mai are sau nu catedră;
    • să ajungă limba și literatura națională cu numărul de ore cel mai mic în comparație cu disciplinele similare din toate țările din jur și din Europa, nu mai vorbim despre ceea ce este firesc în toate țările din lume, performanță pe care este gata să o obțină, cu tot felul de paliative pe plan local, că numărul de ore se va realiza prin descentralizare, noțiune care tinde să devină sacrosanctă, deși, în cazul de față, va conduce poate să aibă efecte negative, menționate mai înainte;
    • să nu existe, la filologie, ore de literatură universală (!) și de limba latină, faptul acesta afectând pregătirea multiculturală, fără pretenții de rigiditate, a elevilor;
    • să dispară în neant noțiunile de stabilitate și de profesor titular, cum se dorește de mai mult timp, ignorând istoria de două secole a învățământului românesc, care a legiferat titularizarea cu claritate și drepturi încă de la prima Lege a instrucțiunii de la 1864, păstrată și detaliată în toate legile de până acum, asupra căreia s-a promis că se va mai analiza, după cine știe ce modele din alte sisteme de învățământ.

  5. E bine spus, dar nu invata chiar daca conteaza media, fac reclamatii la profesorii care pun notele pe merit. Societatea de azi nu mai este ghidata pe invat pentru a sti, pe cunoastere ci pe, vreau note mari pentru bursa, pentru medie …

  6. Cu eleganță și rafinament îți ofer un șut în cur… domnule ministru pt aberațiile din planurile cadru… propun sa ți deschizi un cabinet de psihologie -psihiatrie și să lași învățământul pe mâna celor competenți…

  7. In gimnaziu,elevii nu invata!!!
    Nu ii intereseaza nimic,pt ca au evaluarea aceea din materie destul de consistenta doar la romana si matematica.
    Ce bine ar fi sa conteze iarasi media anilor de studii si sa vedem copii interesati de cunostinte din diverse domenii.

  8. Eu zic să se desființeze de tot învățământul din România. Și cu el și fără el tot pe primul loc suntem la analfabetism funcțional. Cine vrea să învețe să se uite pe Tik Tok și dacă informațiile de acolo nu sunt suficiente nu este nicio problemă, plecăm în străinătate la școală.

  9. Domnule ministru, nu scoateți matematica din planurile cadru ale claselor a XI-a și a XII–a de la profilul pedagogic! Absolvenții acestui profil vor avea nevoie în viitoarea lor carieră de competențe solide în domeniul matematic. Învățătorii, educatorii și toți lucrătorii din educație care contribuie la educarea școlarilor și preșcolarilor trebuie să fie capabili să ofere suport pentru transmiterea cunoștințelor matematice micilor învățăcei. Și competențele matematice se formează de timpuriu, iară fără acestea, nicio societate modernă nu progresează!

  10. Liliana Coifan, oare câți înțeleg corect mesajul dvs.? Pentru o percepție mai corectă a realității, studiul disponibil pe acest site este foarte util: Rus, B. (2025). Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România. Centrul pentru Jurnalism Independent. Felicitări pentru echipa care l-a realizat!
    Studiul acesta arată ceea ce fiecare profesor din țara asta vede cu ochiul liber: „Elevii de liceu petrec zilnic până la 6 ore pe internet, iar cei de gimnaziu până la 4 ore”. Cei din clasa a III-a și a IV-a petrec zilnic 2 ore (Rus, 2025). Aceste rezultate ar trebui corelate cu studiile care arată analfabetismul funcțional, cu rezultatele elevilor la testele PISA, TIMSS, la evaluarea națională și la bacalaureat, cu numărul cazurilor de violență, cu numărul mamelor minore, cu faptul că angajatorii sunt nemulțumiți de cei din generația X. Realitatea ne arată că foarte mulți elevi și studenți nu au cunoștințele (mai cuprinzător, competențele cheie și competențele specifice anumitor domenii) pe care ar trebui să le aibă în clasa sau în anul de studiu în care sunt. Realitatea ne arată că foarte mulți elevi și studenți nu doresc să învețe și nici nu prea mai pot face asta, chiar dacă ar dori. Studiul menționat (Rus, 2025) ne arată una dintre cauze: numărul de ore consumat pe internet, de unde se poate deduce o dependență de internet (similară dependenței de droguri, tutun și altele), aspect constatat în studii internaționale. Studiul detaliază relația elevilor cu rețelele de socializare și alte comportamente importante. Ca simplu om, ar trebui să îți pui întrebarea: dacă elevii au 6 ore de cursuri la liceu și 6 ore consumă internet (în principal, pentru divertisment), când mai învață? Profesorii nu mai au timp să pregătească lecții interesante (din manuale îndoielnice) deoarece li se cere să facă rapoarte, metodologii, dosare pentru burse, să umple bibliorafturi (cumpărate de școală) cu hârtii proprii ori ale elevilor etc. Profesorii nu au timp să consume 6 ore de internet. În privința planurilor-cadru ar trebui să fim atenți, în primul rând, la cine sunt sfătuitorii.

  11. Subscriu celor de mai sus, elevii trebuie sa cunoască Istoria României, Geografia României, identitatea noastră în cadrul Europei. Scoateți Religia , obiect balast unde elevii nu învață mai nimic….uneori acele ore nu sunt făcute.

  12. Vă salut din inima! Poate că eu sunt o visătoare, că tot se întreba Marele Poet” unde ni sunt visatorii?”Iată că eu sunt dintre aceia.Si visez la acest fel de schimbări în învățământul românesc: durata anilor de studiu să fie redusă așa încât fiecare ciclu de orientare și dobândire de cunoștințe generale să dureze trei ani: grădinița- trei ani, școală primară- trei ani, gimnaziu – trei ani, liceu – trei ani, facultate- trei ani plus postuniversitare: doi ani- masterat, doi ani doctorat. Apoi, doi ani iarăși să fie practica pedagogica plătită sub îndrumător. Știu cum se aude ce visez eu…cumva ca sunetele acelea venite din spatiu…dar , îndrăznesc să mă exprim, poate cineva găsește că am dreptate și eu știu că am. Copiii nu mai sunt cum erau, se maturizează mai repede, știm aceasta cu toții. Bun. Alt vis al meu este manualul plus caietul de lucru gratuit. La disciplinele la care e necesar așa ceva. Manualul să fie , așadar, teoretic , iar caietul de lucru fidel manualului de la clasă plus că adaptat la utilizarea acestuia online și cu comenzi simple și rapide. Apoi, ar fi bine sa aducem în prim plan lecția transdisciplinara și astfel am avea în loc de o ora de religie, una de civică, una de desen și una de muzica pe săptămână o singură oră îmbinăm toate cele patru sub egiga unei singure materii pe care sa o numim…să zicem Enciclopdie ( de exemplu). Sunt prea multe ore pe săptămână! Cei care au copii înțeleg ce vreau să spun. Apoi, sunt, pot să spun nemulțumită de numărul de ore de limbi străine pe săptămână. La ciclul primar, clasele pregătitoare, I și a IIa este imposibil să faci ce trebuie că profesor să ai rezultatele dorite. Propun tot două ore săptămânal și aici. Să nu mai zic de învățământul simultan care e o nenorocire pe drept cuvânt : nu poți face într- o oră lecție și cu o clasă pregătitoare și cu o clasă I sau a IIa și, in general, nu poți face două lecții cu nevoi diferite într- o oră…decât să zici că ai făcut acolo o brambureală de ai amețit ambele lecții, că nu mă ai știi nici tu, ca profesor, pe unde-i i ușa când sună de pauză! Aș mai vrea înapoi ora de caligrafie plus ortografie cu notă și să nu se mai renunțe la ea…că elevii urăsc să scrie clar și corect desi- s inteligenți. Pentru elevii cu nevoi speciale ar fi nevoie de asistent- profesor cu studii speciale…Și aș mai vrea niste legi bune care sa determine elevii să păstreze liniștea și disciplina în timpul orelor. Profesorul de azi pierde prea mult timp doar pentru a asigura un climat propice studiului in clasă. Eu nu propun acestea pentru că aș avea proprii copii elevi și nici pentru confortul meu ci pentru că văd zi de zi că totul se schimbă cu repeziciune și ființa umană chiar ține pasul cu aceste schimbări. Vă doresc…uși deschise spre real progres și binecuvântare in tot ce veți considera bun de făcut pentru binele tuturor!

  13. Mulți cred că geografia înseamnă a ști capitalele lumii și că nu trebuie să mai înveți geografia la școală deoarece toate informațiile le găsești în internet. Elevii ar trebui să învețe geografie ca să înțeleagă lumea în care trăiesc, să se adapteze optim în această lume și să valorifice resursele din perspectiva unei dezvoltări sustenabile (durabile). La geografie învață elevii în subsolul din sud-estul Ucrainei există resurse care valorează trilioane de dolari, că prin topirea calotei glaciare din Groenlanda și a banchizei din Oceanul Arctic va exista oportunitatea exploatării a numeroase resurse, că Taiwanul produce cca 90% din producția de cip-uri, că producerea unui litru de benzină necesită un flux tehnologic specific și costisitor, că pădurile au rol esențial în asigurarea resurselor de apă potabilă. Geografia este o știință a relațiilor dintre componentele lumii în care trăim și înțelegerea acestui complex sistem nu se poate face în câteva ore ori dând clik pe TikTok. Necunoașterea lumii în care trăim poate duce la decizii catastrofale pentru o țară, pentru propria afacere și propria familie. În școală ar trebui să se pună bazele cunoașterii sistematice, coerente, pe baza științei, dar realitatea ne arată o pulverizare a școlii autentice și de valoare sub impactul pseudo-experților. Ca să poți susține că ai competențe (de diverse tipuri și din diverse domenii) ar trebui să ai un volum consistent de cunoștințe temeinice pe care să le poți folosi pentru a rezolva probleme din viață ori profesionale.

  14. Și acum vedem de ce au încărcat Programa și au facut-o asa greoaie ca să elimine sau sa injumatateasca unele.materii și le-a mers pentru ca ai noștri ne-au vândut pe câteva sute de lei în plus la salariu deși ei de la noi au luat bani mulți. La limbi străine manualele sunt horror,acum,în lumea calculatoarelor etc manualele de la 1960 erau mai bune.De ce?Erau mai deștepți și le plăcea cartea ,nu ca acum sunt vândute manualele și e pe pile și relații și le face oricine.Stiau sa facă progresiv de la o lecție la alta doza informația cum trebuie .Astazi toți se fac ca fac!Fostul ministru marinar,cel de acum psiholog….Nu am cunoscut psiholog care sa fie pe craca lui.Serios acuma!Meseria asta ii defazeaza. E foarte ciudat modul lor de a procesa și a recepta informația,de a reacționa.

  15. Conform noilor planuri cadru, propuse de …nu știm cine, elevii vor studia Religia ( Clasele 1- 12) dar nu vor mai studia Geografie în clasa a 11 a și a 12 a. Studiem Istoria Evreilor un an întreg dar Geografia României și a Europei este tăiată. Doamne! Ce vor oamenii aceștia care se tot perinda pe la conducerea Ministerului?

  16. Nu este ascultata nicio voce,voi sunteți cei care dați tonul și ceilalți capătă glas.Pentru educația publică zero bani,pentru pensiile speciale fără număr,fără număr.

    1. Prea multa religie, mai bine o ora in plus de caligrafie în învățământul gimnazial, o ora in plus la educație fizică, sport și câteva ore de gramatica pentru elevi. La liceu fara ore de gramatica. La liceu vin cu lacune din gimnaziala….sa învețe la toate disciplinele la fel și cadrele didactice da evalueze elevii corect !

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Finanțarea și bursele pentru toți studenții doctoranzi care ocupă un loc finanțat de la bugetul de stat, inclusiv la anul 4, sunt asigurate, spune Ministerul Educației, după ce studenți doctoranzi de la mai multe universități au reclamat că situația studiilor lor este neclară

Ministerul Educației a semnat, pe 23 octombrie, acte adiționale la contractele instituționale cu instituțiile de învățământ superior, astfel încât, în acest moment, sunt asigurate finanțarea și fondul de burse pentru…
Vezi articolul

Psihologul Daniel David, soluții pentru deblocarea campaniei de vaccinare: Trebuie crescută accesibilitatea la vaccin în zonele rurale și asociate măsurile de relaxare cu acceptarea vaccinării / Vedem efectele anilor în care am transformat în exemple tot felul de vrăjitori horoscopiști

Aproape 25% din românii eligibili pentru vaccinare împotriva COVID-19 s-au imunizat până acum, Bucureștiul are cea mai mare rată de acoperire vaccinală, aproape 45% din locuitori, apoi vine Clujul cu…
Vezi articolul

Rectorul Universității Tehnice din Iași, Dan Cașcaval, ales președinte pentru Europa Centrală și Orientală a Agenției Universitare a Francofoniei, condusă de Sorin Cîmpeanu

Dan Cașcaval, rectorul Universității Tehnice “Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI), a fost ales, la sfârșitul săptămânii trecute, președinte pentru regiunea Europei Centrale și Orientale în cadrul Agenției Universitare a Francofoniei,…
Vezi articolul

Acuzații de hărțuire sexuală la Universitatea de Arhitectură din București. Cazul profesorului Andrei Mitrea, ajuns la Comisia de Etică, după reclamații ale studenților că ar fi făcut referiri sexuale la cursuri

Noi acuzații de hărțuire sexuală la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, potrivit surselor Edupedu.ro. Comisia de Etică a universității analizează situația profesorului Andrei Mitrea, acuzat de…
Vezi articolul