Sergiu Jiduc, specialist de mediu cu un master of science la Imperial College London, despre propunerea Ministerului Educației de eliminare a Geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a: Este o șansă ratată și ar avea consecințe pe termen lung, nu doar asupra educației

Specialistul în științele mediului Sergiu Jiduc, i-a adresat o scrisoare ministrului Educației și Cercetării, Daniel David, consultată de Edupedu.ro, în care critică propunerile pentru planurile-cadru de liceu care presupun și eliminarea geografiei din trunchiul comun la clasele a XI-a și a XII-a. În document, Sergiu Jiduc atrage atenția asupra importanței acestei discipline în formarea unei viziuni globale a elevilor asupra problemelor actuale, precum schimbările climatice și dezvoltarea sustenabilă: „Propunerea de a elimina geografia din planurile cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a este mai mult decât o decizie educațională, este o șansă ratată de a pregăti generațiile viitoare să înțeleagă lumea complexă în care trăim”, subliniază acesta.

El afirmă că geografia nu este doar o materie teoretică, ci o legătură către lumea în care trăim. Prin învățarea geografiei, elevii nu numai că învață fenomenele geografice, dar și analizează schimbările climatice, relațiile economice internaționale, migrația populațiilor și dezvoltarea sustenabilă din alt unghi, mai arată tânărul.

Sergiu Jiduc este un specialist român în domeniul tehnologiilor și politicilor de mediu. În prezent, lucrează pentru World Wide Fund for Nature (WWF) Singapore, unde este directorul unui program de finanțare a infrastructurii sustenabile. Are o formare academică internațională. A obținut un Master of Science (MSc) în Environmental Technology la Imperial College London (2015-2016), unde s-a concentrat pe inovațiile tehnologice și politicile de mediu sustenabile, potrivit informațiilor de pe contul său de LinkedIn.

Anterior, a obținut licența „cu onoruri” în Environmental Geoscience la Universitatea din Edinburgh (2010-2014), unde a studiat procesele geologice și impactul activităților umane asupra mediului.

În țară, a fost elev la Colegiul Național „Moise Nicoară” din Arad (2002-2010), unde a studiat științele naturii și a obținut media 9.6 la examenul de bacalaureat. A excelat în geografie, câștigând numeroase premii la concursuri locale, regionale și naționale.

Revenind la scrisoarea adresată ministrului Daniel David, aceasta atrată că „înțelegerea schimbărilor climatice nu înseamnă doar să știm ce este efectul de seră, ci și să recunoaștem implicațiile economice și politice ale reducerii emisiilor de carbon. La acest nivel, elevii pot explora întrebări precum: Ce înseamnă tranziția energetică pentru țările în curs de dezvoltare? Cum influențează migrația climatică stabilitatea economică și socială? Cum pot politicile internaționale să contribuie la reducerea defrișărilor sau la protejarea biodiversității? Elevii din ciclul superior au capacitatea de a analiza aceste riscuri și soluții printr-o gândire critică matură, ceea ce le permite să înțeleagă impactul pe termen lung al deciziilor actuale asupra viitorului lor.”

Specialistul consideră că geografia are la bază gândirea analitică și capacitatea de a lua decizii informate, dar le și dezvoltă elevilor latura bazată pe cercetare, care îi va putea ajuta în viitoarele cariere.

„Geografia stimulează gândirea analitică și capacitatea de a lua decizii informate. Studierea modului în care resursele naturale sunt gestionate sau impactul dezastrelor naturale asupra populațiilor le oferă elevilor o perspectivă practică asupra modului în care pot contribui la soluționarea problemelor globale. De exemplu, analiza utilizării terenurilor, a urbanizării și a dezvoltării durabile îi pregătește pe elevi să înțeleagă mai bine cum pot fi create orașe sustenabile,” scrie Sergiu Jiduc în document.

Acesta consideră ca decizia de a exclude geografia din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a prin propunerilor de planuri-cadru, de către Ministerul Educației și Cercetării, vine într-un moment în care „România se confruntă cu vulnerabilități majore în fața schimbărilor climatice și a hazardurilor naturale. Inundațiile, alunecările de teren, seceta prelungită și pierderea biodiversității sunt doar câteva dintre provocările cu care ne confruntăm. Elevii de astăzi pot deveni mâine profesioniști care dezvoltă soluții inovatoare pentru gestionarea inundațiilor, protejarea biodiversității sau tranziția către energie regenerabilă. Studierea geografiei le oferă instrumentele necesare pentru a analiza problemele actuale și a identifica soluții. Înțelegerea hazardurilor naturale nu se limitează doar la definirea acestora, ci implică și studierea impactului social și economic asupra comunităților”, argumentează el.

Sergiu Jiduc face un apel către Ministerul Educației și Cercetării: „Doar prin educație putem pregăti generații capabile să construiască un viitor mai bun – pentru noi toți. Păstrarea geografiei în curriculum nu este doar o măsură educațională, ci un angajament față de viitorul tinerilor noștri și al țării. Fac apel la responsabilitatea și viziunea dumneavoastră: Investiți în educație, investiți în geografie – investiți în viitorul României!”.

Redăm scrisoarea integrală:

„Geografia – o fereastră către viitor: De ce trebuie să rămână în planurile cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a

Mă numesc Sergiu Jiduc și sunt specialist în științe ale mediului, finanțe sustenabile și fotograf-alpinist explorator. Am avut privilegiul să cresc în Transilvania, o regiune în care natura mi-a modelat curiozitatea și pasiunea pentru geografie, absolvent al unei clase de științele naturii la Colegiul Național ”Moise Nicoară” Arad. Această pasiune m-a ghidat spre o carieră în care combin știința, explorarea și consultanța pentru a contribui la soluționarea unora dintre cele mai mari provocări globale: schimbările climatice, tranziția industrială și energetică și conservarea naturii.

Prin platforma mea online, sergiujiduc.co, împărtășesc rezultatele proiectelor mele, care includ expediții montane, fotografie documentară și inițiative de consultanță în domeniul dezvoltării sustenabile. Am colaborat si lucrez cu organizații globale precum World Wide Fund for Nature (WWF), United States Agency for International Development (USAID) și Department for International Development (DfID), conducând proiecte inovatoare care îmbină conservarea biodiversității și reducerea schimbărilor climatice cu soluții tehnologice și financiare sustenabile.

Activitatea mea include organizarea de expediții în regiuni montane, cercetări asupra riscurilor schimbărilor glaciare asupra comunităților, dezvoltarea de politici publice axate pe integrarea naturii în infrastructura economică și consultanță pentru instituții financiare publice și comerciale, precum și pentru investitorii din domeniul infrastructurii. Aceasta se axează pe direcțiile, metodele și politicile necesare pentru alinierea investițiilor și portofoliilor la Acordul Climatic de la Paris și la Acordul de Biodiversitate de la Kunming-Montreal.

Toate aceste realizări au rădăcini adânci în lecțiile de geografie pe care le-am studiat în liceu. Așadar, propunerea de a elimina geografia din planurile cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a este mai mult decât o decizie educațională; este o șansă ratată de a pregăti generațiile viitoare să înțeleagă lumea complexă în care trăim.

Importanța geografiei pentru elevii din ciclul superior

La vârsta de 14-15 ani, elevii abia încep să înțeleagă lumea din jurul lor. Temele legate de schimbările climatice, hazardurile naturale, migrația sau dezvoltarea sustenabilă sunt abordate la un nivel introductiv. Totuși, la 17-18 ani, aceste concepte pot fi analizate în profunzime, corelate cu realitățile sociale, economice și politice, oferind elevilor oportunitatea de a dobândi o înțelegere complexă a provocărilor globale.

De exemplu, înțelegerea schimbărilor climatice nu înseamnă doar să știm ce este efectul de seră, ci și să recunoaștem implicațiile economice și politice ale reducerii emisiilor de carbon. La acest nivel, elevii pot explora întrebări precum: Ce înseamnă tranziția energetică pentru țările în curs de dezvoltare? Cum influențează migrația climatică stabilitatea economică și socială? Cum pot politicile internaționale să contribuie la reducerea defrișărilor sau la protejarea biodiversității? Elevii din ciclul superior au capacitatea de a analiza aceste riscuri și soluții printr-o gândire critică matură, ceea ce le permite să înțeleagă impactul pe termen lung al deciziilor actuale asupra viitorului lor.

Geografia joacă un rol crucial în educația pentru sustenabilitate, oferind elevilor instrumentele necesare pentru a deveni cetățeni activi și responsabili. De la înțelegerea fenomenelor naturale – cum ar fi dinamica plăcilor tectonice sau impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor ecologice – până la analiza relațiilor dintre om și mediu, geografia contribuie la formarea unor competențe esențiale pentru viitoarele cariere, fie că vorbim despre ingineri, economiști, politicieni sau activiști. Elevii pot învăța să coreleze fenomenele naturale cu efectele economice și sociale, dezvoltând o viziune interdisciplinară necesară într-o lume globalizată.

Mai mult decât atât, geografia stimulează gândirea analitică și capacitatea de a lua decizii informate. Studierea modului în care resursele naturale sunt gestionate sau impactul dezastrelor naturale asupra populațiilor le oferă elevilor o perspectivă practică asupra modului în care pot contribui la soluționarea problemelor globale. De exemplu, analiza utilizării terenurilor, a urbanizării și a dezvoltării durabile îi pregătește pe elevi să înțeleagă mai bine cum pot fi create orașe sustenabile.

Această disciplină ajută, de asemenea, la dezvoltarea competențelor de cercetare și de lucru cu date spațiale, folosind tehnologii moderne precum GIS (Sisteme Informaționale Geografice). Astfel, elevii sunt expuși unor abilități tehnice valoroase care sunt căutate în diverse domenii, de la planificare urbană la monitorizarea schimbărilor climatice sau conservarea biodiversității.

Eliminarea geografiei din planurile cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a ar însemna o pierdere semnificativă pentru elevi. Ar fi o șansă ratată de a pregăti generațiile viitoare să înțeleagă lumea complexă în care trăim, să dezvolte soluții inovatoare pentru problemele globale și să devină liderii de mâine. Într-un moment în care impactul schimbărilor climatice, al pierderii biodiversității și al crizelor sociale este mai evident ca niciodată, învățământul trebuie să răspundă nevoii de a forma cetățeni informați și implicați. Geografia este o piesă esențială a acestui proces.

Geografia – o investiție în viitor

România se confruntă cu vulnerabilități majore în fața schimbărilor climatice și a hazardurilor naturale. Inundațiile, alunecările de teren, seceta prelungită și pierderea biodiversității sunt doar câteva dintre provocările cu care ne confruntăm. În acest context, eliminarea geografiei din ciclul superior al liceului ar însemna să privăm tinerii de o pregătire fundamentală, esențială pentru a înțelege și gestiona aceste probleme complexe. Geografia este mai mult decât o disciplină – este o fereastră către înțelegerea modului în care interacționăm cu lumea naturală și cum putem contribui la protejarea acesteia.

Elevii de azi pot deveni mâine profesioniști care dezvoltă soluții inovatoare pentru gestionarea inundațiilor, protejarea biodiversității sau tranziția către energie regenerabilă. Studierea geografiei le oferă acestora instrumentele necesare pentru a analiza problemele actuale și a identifica soluții. De exemplu, înțelegerea hazardurilor naturale nu se limitează doar la definirea acestora, ci implică și studierea impactului social și economic asupra comunităților, precum și strategiile de adaptare și reziliență. Elevii pot învăța cum să interpreteze hărți de risc, să folosească tehnologii moderne precum GIS (Sisteme Informaționale Geografice) și să dezvolte planuri de acțiune care să reducă impactul dezastrelor naturale.

Maturitatea cognitivă a elevilor de 17-18 ani le permite să conecteze mai bine conceptele teoretice cu problemele practice. La această vârstă, gândirea critică și capacitatea de a analiza situații complexe sunt suficient de dezvoltate pentru a aborda teme precum: Cum poate România să-și diversifice sursele de energie pentru a reduce dependența de combustibilii fosili? Care sunt implicațiile migrației cauzate de schimbările climatice asupra politicilor sociale? Cum poate fi valorificată biodiversitatea țării noastre într-un mod sustenabil, care să sprijine atât economia, cât și protecția mediului?

Geografia în clasele a XI-a și a XII-a este o oportunitate unică de a dezvolta aceste abilități și cunoștințe. Elevii au șansa de a înțelege interconexiunile globale, de la relațiile economice internaționale până la impactul deciziilor locale asupra mediului global. Aceste lecții nu sunt doar teoretice; ele pregătesc tinerii să devină cetățeni activi, capabili să contribuie la soluționarea unor probleme de anvergură globală.

În plus, eliminarea geografiei din curricula liceală ar reduce și oportunitățile de dezvoltare profesională. Domenii precum planificarea urbană, managementul resurselor naturale, conservarea mediului, analiza riscurilor și turismul sustenabil se bazează pe competențe pe care geografia le formează. Fără această disciplină, generațiile viitoare vor avea mai puține instrumente pentru a contribui la tranziția ecologică, la combaterea schimbărilor climatice și la protejarea patrimoniului natural al României.

Într-un moment în care lumea se confruntă cu provocări fără precedent, de la încălzirea globală la criza biodiversității, educația trebuie să pregătească tinerii să înțeleagă și să rezolve aceste probleme. Geografia este, fără îndoială, un pilon al acestei pregătiri. Fără ea, riscăm să pierdem nu doar o generație de profesioniști bine pregătiți, ci și o oportunitate de a asigura un viitor mai bun pentru noi toți.

Concluzie

Fac un apel ferm către factorii decizionali din educație: păstrarea geografiei în curriculumul pentru clasele a XI-a și a XII-a nu este doar o alegere pedagogică, ci o investiție strategică în viitorul României. Într-o lume marcată de crize climatice, economice și sociale, geografia este una dintre puținele discipline care oferă elevilor o înțelegere integrată a acestor provocări, precum și instrumentele necesare pentru a le aborda.

Prin studiul geografiei, elevii dobândesc nu doar cunoștințe teoretice, ci și competențe practice esențiale, cum ar fi gândirea critică, capacitatea de analiză spațială și înțelegerea interdependențelor globale. Aceste abilități sunt fundamentale pentru construirea unei societăți reziliente, capabile să răspundă cu succes problemelor complexe ale viitorului – de la gestionarea resurselor naturale și prevenirea dezastrelor naturale până la implementarea tranziției energetice și protejarea biodiversității.

Decizia de a elimina geografia din curriculumul liceal ar avea consecințe pe termen lung, nu doar asupra educației, ci și asupra competitivității noastre ca națiune. Fără o înțelegere solidă a dinamicilor economice, sociale și naturale, riscăm să formăm generații nepregătite pentru provocările globale, lipsite de viziunea necesară pentru a construi un viitor sustenabil.Doar prin educație putem pregăti generații capabile să construiască un viitor mai bun – pentru noi toți. Păstrarea geografiei în curriculum nu este doar o măsură educațională, ci un angajament față de viitorul tinerilor noștri și al țării. Fac apel la responsabilitatea și viziunea dumneavoastră: investiți în educație, investiți în geografie – investiți în viitorul Românieii!”

Planurile-cadru conțin disciplinele pe care trebuie să le urmeze elevii din România și numărul de ore pe săptămână alocat fiecărei materii, pentru fiecare an de studiu, filieră, profil și specializare.

Geografia ar fi eliminată din trunchiul comun, la clasele a XI-a și a XII-a, pentru elevii de la uman, real și tehnologic, dacă propunerile de planuri-cadru făcute de Ministerul Educației și Cercetării ar rămâne în actuala formă.

O serie de reacții critice au venit în toată perioada dezbaterii publice față de această propunere.

Legea Educației prevede în prezent că elevii care sunt acum în clasa a VIII-a ar trebui să intre pe curriculum nou, în clasa a IX-a. Adică în septembrie acest an ar fi trebuit să fie gata planurile-cadru, programele, manualele și profesorii să fie formați. Amânarea cu un an, anunțată de Daniel David, ar însemna că elevii care sunt acum clasa a VII-a vor fi primii care vor învăța pe noul curriculum.

Foto: © Sarawut Nirothon | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.