Republica Moldova, una dintre revelațiile PISA 2018. La Științe a întrecut România, iar la celelalte două domenii este foarte aproape

Republica Moldova a fost dată exemplu de evoluție în prezentarea Rezultatelor PISA 2018 de către Angel Gurría, Secretarul general al Organizației pentru Coooperare și Dezvoltare Economică (OECD). „Îmbunătățiri remarcabile au fost mai ales în state care sunt sub media OECD, dar care își îmbunătățesc rezultatele foarte rapid: Albania, Republica Moldova, Peru și Qatar”, a spus acesta cu ocazia prezentării rezultatelor. Moldova a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură între 2009 și 2018, dintre toate cele 79 de state testate, iar la Științe a întrecut România.

În ultimul deceniu, Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative la testele PISA.  Rezultatele PISA 2018 arată că Republica Moldova este una din cele 4 țări care au reușit să scadă, cu peste 10%, numărul analfabeților funcțional (elevilor care nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură).

Saltul făcut în scorul obținut de țara vecină este al doilea cel mai mare dintre toate statele care au participat la testare. Astfel, față de 2009, scorul din 2018 a crescut cu 36 de puncte la citire. În cazul României acest scor a crescut cu doar 3 puncte. Moldova a avut mai mulți elevi testați decât România – 5.367 de elevi în vârsta de 15 ani din totalul de 30.000, față de 5.075 de elevi în România, dintr-un total de 171.685 aflați în școală. Numărul școlilor participante a fost mai mare: 236 în Moldova, versus 170 la noi.

La fel ca la noi, aceste teste nu au avut legătură directă cu curriculumul școlar din Republica Moldova, ci mai curând au fost bazate pe competențe, fiind comparabile la nivel internațional.

Cu toate acestea, 43% de elevi din Republica Moldova nu ating nivelul minim de competență la domeniile citire/lectură și la științe, față de 41, respectiv 44% în România. La matematică, pragul analfabetismului funcțional este la 50%, în comparație cu 47% în România.

În medie, în rândul țărilor OECD aproximativ 23% de elevi nu ating nivelul minim de competență la citire/lectură, științe sau matematică.

• Vezi aici Rezultatele României la PISA 2018

Remarcabil este și Raportul făcut de Ministerul Educației din Republica Moldova. În timp ce în Romania cercetătoarea Simona Velea de la Institutul de Științe ale Educației, coordonatoarea pe România a testării PISA 2018 (national project manager) a expus în conferință de presă cu ministrul Educației Monica Anisie (conferință organizată ad-hoc, în care ministrul a spus că nu i-au fost aduse la cunoștință rezultatele din timp de către cercetătorii IȘE, ci le-a aflat din presă în ziua lansării) o prezentare succintă în Power Point a câtorva concluzii, fără să existe nicio prelucrare în profunzime a datelor, nicio atenție la detalii, nicio nuanță care să arate interesul specialiștilor în științele educației de a decripta și prezenta publicului sau experților aceste rezultate.

• Descarcă prezentarea cercetătorilor români de la IȘE
• Descarcă raportul făcut de specialiștii din Republica Moldova

În Republica Moldova Raportul propriu al ministerului cu ”Rezultatele PISA 2018” a fost lansat în ziua lansării rezultatelor la nivel mondial – 3 decembrie – într-o conferință la care ministrul Educației a lansat rezultatele și la care a fost și un reprezentant al OECD. Raportul are 176 de pagini de informații, interpretări și date valoroase despre sistemul de învățământ și cum e el oglindit de testele PISA. Prezentarea românească are 10 pagini.

Raportul pentru Rezultatele PISA 2018 în România, gata pe 1 martie 2020

Luni seara, pe 9 decembrie, după o întâlnire cu mai mulți „experți și specialiști în educație”, Ministrul Monica Anisie a anunțat că raportul final va fi gata abia în martie 2020. Abia acum a fost acordat accesul cercetătorilor în baza de date PISA ”cu respectarea condițiilor de confidențialitate, pentru creșterea capacității cercetării din domeniu în România”. Din acest anunț reiese faptul că până acum cercetătorii nu aveau acces la aceste date, deși ei au organiat testarea PISA și ar fi trebuit să pună la punct strategiile și studiile care să stea la baza politicilor publice din domeniul Educației.

Asistatul educațional de tip PISA

Grupul de lucru constituit de ministrul Educației (pe criterii netransparente, prin invitarea nominală, fără vreun criteriu de selecție public) are sarcina să identifice ”elevul care are nevoie de sprijin”, se mai arată în comunicatul ministerului.

”Profilul elevului care are nevoie de sprijin și tipurile de sarcini la care acesta nu obține un nivel mediu de performanță (în relație cu tipurile de itemi, competențe și practici didactice)”, iar după această sarcină, ”grupul va dezvolta și un plan de acțiuni cu măsuri pe termen scurt, până la următorul exercițiu PISA și propuneri de măsuri pe termen lung”, potrivit sursei citate.

Potrivit fotografiilor publicate pe pagina oficială a Ministerului, din Grupul de lucru pentru Rezultatele PISA fac parte:

1. Ciprian Fartușnic, cercetător IȘE
2. Simona Velea, cercetător IȘE, managerul de proiect pe România PISA 2018
3. Ligia Deca, consilier prezidențial
4. Mariana Moarcăș, reprezentant al Băncii Mondiale
5. Radu Gologan, coordonatorul lotului olimpic de matematică
6. Șerban Iosifescu, președintele ARACIP
7. Marian Staș, editorialist adevărul.ro
8. Daniela Vișoianu, consilier al ministrului Educației
9. Oana Mosoiu, coordonator intervenții sistemice în proiectul ROSE
10. Cristian Hatu, Președinte Centrul de Evaluare și Analize Educaționale
11. Andreea Eșanu, manager de proiecte educaționale al CEAE
12. Lucian Ciolan, decanul Facultății de Psihologie și Științele Educației, Universitatea București
13. Luminita Costache, specialist educație al UNICEF România

FOTO: Imagine de David Mark de la Pixabay