România are o rată de mortalitate din cauza COVID-19 sub cea de la nivel mondial, arată o analiză UEFISCDI

4.818 vizualizări
SURSA: UEFISCDI
Rata de mortalitate calculată ca raport dintre numărul decedaţilor şi suma dintre decedaţi şi cei vindecaţi, la data de 21 aprilie, era de 18,29% în România, arată o analiză a Unităţii Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, instituție aflată în subordinea Ministerului Educației Naționale. Analiza citată arată că rata de mortalitate din România este mai mică decât cea de la nivel mondial, calculată la 20,17%.

Cea mai mare rată de mortalitate, conform analizei citate, este în Marea Britanie, urmată de Statele Unite ale Americii, Franţa, Italia, Polonia, Bulgaria şi Spania.

SURSA: UEFISCDI

În România această rată de mortalitate a mai scăzut în ultimele zile, după data de 21 aprilie, astfel că a ajuns la 16,38% în data de 24 aprilie, mai arată analiza.

Cea mai mare rată de mortalitate a fost înregistrată în ziua de 4 aprilie, când procentul a urcat la 30. Din acel moment se poate vedea o descreştere a acestui indicator.

În privinţa ratei de creştere a numărului de cazuri, aceasta are un profil de dinţi de ferăstrău, potrivit graficului di analiză. Cea mai mare rată de creştere a numărului de cazuri a fost pe 11 aprilie, a urmat un vârf similar pe 16 aprilie şi un nou vârf pe 22 aprilie.

 


1 comment
  1. Rata mortalității calculată asa arata doar ca tratamentul e receptat mai bine sau ca au fost multe cazuri usoare sau tratate din timp.
    Hai sa lăsăm garda jos si sa zburdam pe-afara, pe autobuze, metrou si trenuri, sa începem să socializam și sa ne apucam de scoala. Ce ziceți?
    Si ce zice autorul despre locul fruntaș cam 23-25 pe plan mondial la nr de morți la milionul de locuitori?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Raport CE: Finanțare eficientă, eliminarea fragmentării din sistem și canalizarea banilor către institutele performante – printre recomandările experților europeni pentru cercetarea românească, prinsă într-un “cerc vicios” al incoerenței, inerției, fondurilor puține cheltuite prost / Ce mesaje au reținut autoritățile române

Cercetarea românească nu funcționează coerent, este prea fragmentată, este erodată la nivel de guvernanță, capital uman și interacțiuni public-privat și puținii bani care există în acest sector sunt cheltuiți prost…
Vezi articolul

Măsurile de tăiere a costurilor la Casa Academiei au fost anulate la o zi după ce au fost anunțate, spune directorul instituției / Virgil Vînătoru, despre situația din imobilul ce găzduiește 40 de centre și institute de cercetare: Pe holuri la noi e semiîntuneric, anul trecut am avut paza ridicată, din cauza neplății, timp de 40 de zile

Măsurile de raționalizare a consumului de energie electrică și de suspendare a serviciilor de pază, anunțate miercuri pentru Casa Academiei – imobilul care găzduiește zeci de institute ale Academiei Române…
Vezi articolul

Mircea Ivan, cercetător cu descoperiri recunoscute de comitetul Nobel: Trebuie constituit un organism independent de evaluare a cercetării în România; independent de Academia Română, de Consiliul Național al Rectorilor

„Problema cea mai mare la momentul actual este diluarea fondurilor de cercetare, așa puține cum sunt ele”, avertizează cercetătorul Mircea Ivan, profesor la Indiana University School of Medicine, SUA, și…
Vezi articolul

De ce nu citesc bine elevii români? Analiză comparativă între Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a și testele PISA: la examenul românesc lectura e decontextualizată, itemii sunt repetitivi, lipsiți de relevanță pentru evaluarea competențelor la nivel înalt

„Dacă rezultatele înregistrate la Evaluarea Națională par a fi, în general, mulțumitoare (…) rezultatele PISA sunt cele care arată, concret, că elevii români au o performanță mult sub media ţărilor…
Vezi articolul