Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru “noi perspective privind locul nostru în univers”

Premiul Nobel pentru Fizică 2019 a fost câștigat de cercetătorii James Peebles, Michel Mayor și Didier Queloz, pentru “noi perspective privind locul nostru în univers”, a anunțat marți, 8 octombrie, Comitetul Nobel reunit la sediul Institutului Karolinska din Stockholm.

James Peeblescercetător la Princeton University, USA – este premiat pentru descoperirile teoretice în cosmologia fizică.

Oamenii de știință Michel Mayor – University of Geneva, Elveția, și Didier QuelozUniversity of Geneva, Elveția, și University of Cambridge, Marea Britanie primesc distincția pentru descoperirea unei exoplanete ce orbitează în jurul unei stele similare soarelui, a explicat Comitetul Nobel.

Vezi aici mai multe detalii despre Nobelul pentru Fizică din acest an


În urmă cu un an, Nobelul pentru Fizică a fost obținut de francezul Gérard Mourou – cunoscut în România ca ‘părintele științific al laserului de la Măgurele’, alături de americanul Arthur Ashkin și de canadianca Donna Strickland, pentru invenții inovatoare în domeniul fizicii laser.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Edupedu.ro, Gérard Mourou declara în urmă cu un an că este “implicat în mod real în proiectul din România, cu ELI-NP”, care are “o contribuție unică, alături de celelalte unități”, la acordarea prestigioasei distincții.

Donna Strickland, cercetătoare din Canada, a fost a treia femeie din istorie laureată cu Premiul Nobel pentru Fizică, scrie Agerpres, într-un documentar despre premiile Nobel acordate în Fizică. Dintre cei 210 oameni de știință care au primit prestigioasa distincție, doar două au fost femei, până anul trecut: Marie Curie și Maria Goeppert-Mayer.

Cel mai tânăr laureat nu doar în Fizică, ci al tuturor premiilor Nobel, a fost Lawrence Bragg, care avea 25 de ani în 1915 când a primit prestigioasa distincție, alături de tatăl său, se arată în documentarul realizat de Agerpres. La polul opus se află Arthur Ashkin care avea 96 de ani, în 2018, când a primit premiul.

Primul Premiu Nobel pentru fizică i-a fost înmânat, în 1901, lui Wilhelm Röntgen, pentru descoperirea razelor X.

Printre laureații Nobelului în domeniul fizicii, de-a lungul istoriei de peste 100 de ani a premiului, s-au numărat: Max Planck (1918, pentru descoperirea energiei cuantice); Albert Einstein (1921, pentru descoperirile privind teoria fizicii, precum şi pentru descoperirea legii efectului fotoelectric); Niels Bohr (1922, pentru investigaţiile asupra structurii atomului şi a radiaţiilor emanate de acesta); Wolfgang Pauli (1945, pentru descoperirea Principiului de excludere, numit şi Principiul Pauli); John C. Mather şi George F. Smoot (2006, pentru descoperirea formei de materie neagră şi a caracteristicii anizotropice a radiaţiei cosmice de fundal); Yoichiro Nambu, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa (2008, pentru descoperirile în domeniul fizicii particulelor); Saul Perlmutter, Brian Schmidt şi Adam Riess (2011, pentru descoperirea faptului că Universul este în expansiune accelerată, prin observarea supernovelor îndepărtate); belgianul Francois Englert şi britanicul Peter Higgs, în 2013, pentru descoperirea teoretică a necesităţii existenţei unei particule care să confere masă tuturor celorlalte particule subatomice.

Citește și:
Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO76BTRLRONCRT0471641001

CONT EURO: RO26BTRLEURCRT0471641001

Deschis la BANCA TRANSILVANIA
Donează prin Patreon

Donează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Miza serviciilor în blocarea doctoratelor de la publicare – “protejarea deținătorilor de titlu de doctor care au legături cu serviciile secrete și forțele de ordine din universitățile militare”, acuză Liga Studenților Iași

Blocarea publicării tuturor tezelor de doctorat “pe motiv de GDPR”, prin încălcarea legii educației, are ca principală miză “protejarea tuturor deținătorilor de titlu de doctor care au legături cu serviciile…
Vezi articolul

Studenții critică dur noile reguli de evaluare a studiilor doctorale: Este alarmant că dispar experții internaționali, metodologia periclitează suplimentar credibilitatea universităților

Noile reguli de evaluare a studiilor doctorale, stabilite de Ecaterina Andronescu și publicate ieri în Monitorul Oficial, pun “în pericol întreg procesul de evaluare”, “periclitează suplimentar credibilitatea” universităților și aduc riscul…
Vezi articolul

Ministrul Cercetării susține că sunt directori de institute de cercetare care au spor de muncă grea. Hurduc propune plafonarea la 12.000 de lei net a salariilor pentru șefi, după ce tot el le aprobase bugete scandaloase

După scandalul bugetelor de salarii foarte mari pentru șefii câtorva institute de cercetare românești, aflate în coordonarea Ministerului Cercetării, ministrul susține că a descoperit cazuri în care directorii aveau spor…
Vezi articolul