România Educată – promovată de ministrul Cîmpeanu, la Summitul Educației, ca sumă a eforturilor de întărire a școlii după pandemie / Monitorul Educației al Comisiei Europene: Pachetul de legi pentru programul prezidențial va fi adoptat în al treilea trimestru din 2023

Summitul european al Educației, eveniment la care au participat înalți oficiali ai UE și din statele membre, i-a dat, vineri, ministrului român Sorin Cîmpeanu posibilitatea să explice colegilor europeni măsurile luate de România în școli, pentru a combate efectele negative ale pandemiei. El a folosit momentul pentru a promova proiectul prezidențial România Educată, ca soluție centrală pentru eforturile țării de a îmbunătăți calitatea educației, pe baza experienței din pandemie. Cu ocazia aceluiași summit, Comisia Europeană a publicat “Monitorul educației și formării 2021” pentru țările membre, inclusiv România, document ce confirmă că pachetul legislativ pentru aplicarea proiectului “România Educată” va fi adoptat în al treilea trimestru al anului 2023, intenție a guvernului Ciucă semnalată de Edupedu.ro, dar pe care un reprezentant al Ministerului Educației a încercat să o contrazică.

La Summitul Educației, ministrul Cîmpeanu a participat în panelul dedicat educației incluzive. Întrebat ce măsuri a luat România pentru a atenua impactul negativ al pandemiei și al închiderii școlilor asupra celor mai dezavantajați dintre elevi și cum influențează experiența acumulată planurile de reformă, el a făcut trimitere la România Educată:

• “În România, proiectul strategic numit România Educată însumează eforturile noastre de a îmbunătăți calitatea educației și include experiențele dobândite în pandemie, iar principalele domenii prioritare ale proiectului sunt: cariera didactică, infrastructura, curriculum și evaluare concentrate pe abilități, educație incluzivă pentru toți, alfabetizare funcțională, promovarea educației STE(A)M, digitalizare și reziliență” (declarațiile pe larg, mai jos)

Tot cu ocazia Summitului Educației, Comisia Europeană a publicat “Monitorul educației și formării 2021”, care, în cazul României, menționează că România Educată va avea parte de un pachet legislativ în al treilea trimestru al anului 2023. Astfel, potrivit documentului citat, “Mecanismul de redresare și reziliență va sprijini punerea în aplicare a diverselor reforme anunțate în Raportul „România Educată” (Administrația Prezidențială 2021), care stabilește viziunea pentru dezvoltarea educației și formării până în 2030 și prevede o restructurare profundă a sistemului de educație și formare. Pachetul legislativ care asigură punerea în aplicare a proiectului „România Educată” va fi adoptat în al treilea trimestru al anului 2023 și va acoperi mai multe domenii prioritare”.

Amintim că Edupedu.ro a semnalat, la începutul lunii noiembrie, când încă se negocia guvernul Ciucă și programul de guvernare propus atunci era depus în Parlament, că prin acest program de guvernare era extins până în 2023 orizontul de adoptare pentru legislația de aplicare a “României Educate”, legislație programată inițial spre adoptare rapidă în 2021, dar care fusese deja amânată până în 2022.

Tot atunci, Radu Szekely, consilier în cadrul Ministerului Educației, susținea că acest termen din 2023 nu ar însemna că acest pachet ar trebui să fie gata abia atunci, ci că acela este termenul de aplicare a întregii legislații necesare – detalii aici.

Descrierea oferită de ministrul Cîmpeanu, la Summitul Educației, pentru măsurile luate de România privind școala în pandemie

Ministrul român a avut două intervenții la Summitul Educației. În a doua, a prezentat domeniile educaționale care vor beneficia de PNRR. În prima, pe care o redăm mai jos, a vorbit despre incluziune și măsuri privind școala în pandemie. El a menționat, între altele, “platforme dedicate online” pentru evaluarea învățării, “portal cu noi resurse educaționale și instrumente de organizare a învățării la distanță, dezvoltat pentru a-i sprijini pe profesori”, “măsuri remediale și consiliere pentru elevi și profesori deopotrivă” și că “UNESCO recunoaște modelul nostru de bună practică”.

Declarațiile pe larg:

“În România, proiectul strategic numit România Educată însumează eforturile noastre de a îmbunătăți calitatea educației și include experiențele dobândite în pandemie, iar principalele domenii prioritare ale proiectului sunt: cariera didactică, infrastructura, curriculum și evaluare concentrate pe abilități, educație incluzivă pentru toți, alfabetizare funcțională, promovarea educației STE(A)M, digitalizare și reziliență.

Măsurile pentru asigurarea incluziunii la nivel național includ următoarele:

• Creșterea conectivității la nivel național – prin contribuția operatorilor Telecom și a industriei IT, oferim condițiile necesare de conectare a școlilor publice la internet și o viteză de internet sporită
• Acordarea echipamentelor IT necesare – peste un milion de tablete au fost oferite copiilor, în special celor dezavantajați
• Sprijin pentru profesori – oferim un program de instruire pentru profesori în domeniul noilor pedagogii digitale, iar peste 50.000 de profesori au participat în programele de instruire pentru dezvoltarea de competențe digitale și adaptarea la predarea și la activitățile de învățare în cadrul proiectelor naționale susținute din Fondul Social European, fonduri naționale și nu numai.
• Evaluarea performanței de învățare, inclusiv platforme dedicate online
• Dezvoltarea de resurse educaționale deschise – portalul cu noi resurse educaționale și instrumente pentru organizarea învățării la distanță a fost dezvoltat pentru a sprijini profesorii
• UNESCO recunoaște modelul nostru de bună practică
• În prezent construim o bibliotecă virtuală
• Măsuri remediale și de consiliere pentru elevi și studenți – implementăm măsuri de recuperare a pierderilor de învățare pentru a preveni eșecul școlar și părăsirea timpurie a școlii (…) Țintă sunt îndeosebi elevii din grupuri vulnerabile, copii romi, copii care trăiesc în zone rurale și cei cu nevoi educaționale speciale. 
• Investim și în bunăstarea elevilor și profesorilor noștri prin colaborarea cu peste 1000 de psihologi, asistenți sociali și alți specialiști”.