România este țara UE cu cei mai mulți copii cu vârste preșcolare care nu sunt înscriși la grădiniță, de aproape trei ori mai mult decât media europeană – ultimele date Eurostat / Aproape jumătate dintre copiii în risc de sărăcie nu ajung deloc la grădiniță sau merg la program scurt, contrar tendințelor europene

3.401 de vizualizări
Sursa: Eurostat
Mai bine de un sfert dintre copiii români cu vârste între 3 și 6 ani nu merg deloc la grădiniță, un „record” la nivel UE, unde de aproape trei ori mai puțini copii cu vârste similare nu apelează deloc la servicii educaționale sau de îngrijire. Situația este reflectată în cele mai noi date Eurostat, aferente anului 2024. Cifrele pentru România sunt mult mai grave în cazul copiilor care se confruntă cu risc de sărăcie sau de excluziune socială: aproape jumătate dintre aceștia fie nu merg deloc la grădiniță, fie merg la program scurt.

Astfel, potrivit datelor Eurostat, în anul 2024 27,3% dintre copiii din România cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii (6 ani în cazul României) nu mergeau deloc la grădiniță. Este cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene: doar Slovacia (26,7%) și Polonia (21,3%) raportează procente apropiate.

Situația este mult mai gravă decât la nivelul UE, unde în medie doar 10,8% dintre copiii din această categorie de vârstă nu sunt înscriși în servicii de educație și îngrijire (care, în România, echivalează cu grădinița), potrivit datelor prezentate marți, 30 septembrie de Eurostat.

  • La nivel UE, în 2024, 68,5% dintre copiii cu vârste între 3 ani și cea de începere a școlii au apelat la servicii educaționale și de îngrijire de tip grădiniță timp de minim 25 de ore pe săptămână (5 ore pe zi sau mai mult). 20,8% au apelat la acestea pentru 25 de ore pe săptămână sau mai puțin (program scurt, de până în 5 ore).
Situația înregistrată în România – copiii înscriși la grădiniță, program lung și scurt în 2024 / Sursa: Eurostat

În România, însă, situația este inversă: mai mulți au apelat la program scurt de grădiniță (43,4%) decât programul lung, de peste 5 ore pe zi (29,3%).

SItuația copiilor aflați în risc de sărăcie – contrară tendințelor UE

Cei mai mulți copii confruntați cu riscul sărăciei sau de excluziune socială fie nu au mers deloc la grădiniță (41,8%), fie au mers maxim 24 de ore pe săptămână, sau program scurt (47,1%). Dintre acești copii, doar 11,1% au mers la grădiniță cu program lung.

Ponderea copiilor în risc de sărăcie care nu au mers deloc la grădiniță este de peste două ori mai mare decât a celor care nu se confruntă cu acest risc și nici nu au mers la grădiniță (19,3%).

Situația înregistrată în UE – copiii înscriși la grădiniță/servicii similare, program lung și scurt în 2024 / Sursa: Eurostat

Și din acest punct de vedere situația, în România, este inversă față de cea la nivelul UE. În medie la nivel european, potrivit datelor Eurostat, cei mai mulți copiii în risc de sărăcie sau de excluziune socială au mers la program lung: 59%. Doar 17,6%, în medie, nu au mers deloc la grădiniță sau servicii similare, și doar 23,4% au mers la program redus.

Iar situația este diferită de cea a României și în cazul sistemelor care se apropie de recordul negativ al țării, în ceea ce privește ponderea copiilor care nu merg deloc la grădiniță:

  • În Polonia, 51,4% dintre copiii aflați în situație de risc au apelat la servicii educaționale sau de îngrijire cu program lung – pondere de aproape 5 ori mai mare decât în România
  • În Slovacia, ponderea copiilor în situații de risc care nu merg deloc la grădiniță este mai mare decât cea a României (47%), însă cea a copiilor din această categorie care merg la program lung este de aproape 4 ori mai mare (38,9%).

Datele sunt similare celor raportate în Monitorul Educației și Formării publicat anul trecut de Comisia Europeană și acoperitoare pentru anul 2023, document potrivit căruia, în acel an, participarea la educație a copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta de înscriere obligatorie în școala primară era, în România, de 74,8%, mult sub media de 93,1% înregistrată la nivel UE.

Citește și:
BREAKING România este ultima țară europeană la capacitatea de a-i ține pe copii și tineri în școală: o treime dintre adolescenți și 1 din 6 copii nu erau înscriși în școală, în 2023 / Un sfert dintre tinerii români de 18-24 de ani nici nu învață, nici nu muncesc – Raportul anual OCDE „Education at a Glance 2025”, despre efectele cheltuielilor mici și ale lipsei de acțiune în educație
ULTIMA ORĂ Educația din România ocupă cel mai rău loc în UE la aproape toți indicatorii de calitate și trage în jos statisticile europene în domeniu, la sfârșitul mandatelor Iohannis-Deca. Noul Monitor al Educației și Formării a fost publicat de Comisia Europeană
BREAKING Numărul copiilor neșcolarizați cu vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani a crescut de la 100.000 în 2010, la 250.000 în 2022 / Alina Sava, Banca Mondială: Legile trebuie schimbate, ca atunci când părintele eșuează, primarul și poliția să facă ceva mai mult decât o amendă, ar trebui să aducă copiii în școală


1 comment
  1. România este țara cu cele mai puține creșe sau grădinițe de stat (accesibile părinților care nu-și permit privat) și am încheiat discuția.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

„România nu își permite să rămână la un nivel scăzut al veniturilor bugetare”, dacă vrea să aibă resursele pentru a finanța educația / Toți membrii europeni ai NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligațiilor asumate la summitul de la Haga — Fundația Friedrich Ebert

Toate țările europene membre NATO, cu excepția Suediei, ar urma să cheltuiască mai mult pentru apărare decât pentru educație în urma obligației de alocare a 5% din PIB pentru apărare,…
Vezi articolul