România nu știe ce-i fac absolvenții: e printre ultimele țări din UE, când vine vorba de monitorizarea carierelor pentru tinerii care ies de pe băncile școlii

Forurile europene au recomandat, în ultimii ani, ca țările-membre ale UE să pună la punct și să-și dezvolte sisteme de trasare a carierei absolvenților. Obiectivul este acela de a exista o înțelegere mai bună a peformanței tinerilor care ies de pe băncile facultății sau ale școlilor profesionale, să fie întărită calitatea programelor educaționale. Un nou studiu realizat la nivel european și dat publicității de Comisia Europeană luna aceasta arată că România printre ultimele state comunitare, când vine vorba despre astfel de programe.

Pentru ce e utilă trasarea carierei absolvenților:

• să faciliteze verificarea calității programelor educaționale, în conformitate cu nevoile de pe piața muncii
• pentru actualizarea și îmbunătățirea curriculumului, așa încât elevii să capete abilități relevante pentru angajare, pe o piață competitivă și în contextul inovării continue
• să îmbunătățească programele de ghidare în carieră pentru studenți și absolvenții

Nevoia unor programe de trasare a carierei a fost subliniată de Comisia Europeană în 2016 și 2017 de Consiliu în 2017, când acesta din urmă a emis o Recomandare ca, până în 2020, țările membre să stabilească sisteme de trasare.

Un nou studiu al Comisiei Europene, intitulat „Mapping the state of graduate tracking policies and practices in the EU Member States and EEA countries”, publicat la aceasta, arată că România este mult în urma majorității țărilor europene, din acest punct de vedere.

Ce a constatat studiul:

• Circa două treimi dintre țările membre au astfel de sisteme, pe când celelalte trebuie să ia măsuri considerabile dacă vor să recupereze terenul pierdut, în următorii cinci ani
• Sisteme de trasare a absolvenților atât pentru universități, cât și pentru învățământ profesional există în 18 țări
• Câte trei țări au aplicat măsuri de trasare a carierei doar pentru unul dintre cele două sisteme (universitate, învățământ profesional)
• Două țări vor introduce astfel de sisteme în maxim 2 ani
• România este una dintre cele două țări unde există unele activități în domeniu, dar nu la nivel de sistem. Cealaltă este Islanda (țară cu o populație cât a unui oraș mai mare din România)
• În alte trei țări, un recent studiu realizat de Comisia Europeană a determinat autoritățile să înceapă să pună la unct sisteme naționale de trasare a absolvenților
• În două țări nu există aproape nicio experiență relevantă în domeniu (Liechtenstein și Cipru)

Studiul arată că țările unde există o obligație legală să existe astfel de sisteme tind să aibă programe bine dezvoltate. Totuși, o astfel de obligație legală nu este o condiție necesară pentru trasare regulată.

În circa jumătate dintre țările europene, există obligația legală. O treime aplică astfel de programe fără existența unei obligații legale. România se numără printre țările în care există doar o dorință de a acționa în acest sens, menționată în documente recente.

FOTO: pixabay.com

• NOTĂ: Campania #solidaritateCOVIDedu este un proiect al Edupedu.ro susținut de Fundația eMAG
• Stakeholderii care cred în educație și vor să se alăture inițiativei #solidaritateCOVIDedu sunt invitați să ne scrie pe comunicare@edupedu.ro